Eveniment
|
Politica
|
Prezidentiale 2009
|
Dezvaluiri
|
Gripa porcina
|
Social
|
International
|
Diaspora
|
Cultura
|
Educatie
|
Media
|
Barfa
|
Opinii
Val
Status:
No status
|
Rank user: x5
|
45844 puncte acumulate de la inscriere |
|
||||||||||||||||||||
Nu sunt stiri personale adaugate!
Legenda comentarii
"Prea putina lume priveste la faptul ca partidele au acaparat totul. Partidele nu au ce cauta in scoli, in sistemul sanitar in structurile militare, de informatii, in armata, in justitie", a acuzat duminica prezidentiabilul independent Sorin Oprescu, la Oradea, mentinandu-si diagnosticele pentru...
Comentariu:
inca o data victima !
8.11.2009 15:36
Independentul e victima partidelor care acapareaza totul in aceasta campanie. Independentii nu prea mai au loc. Ma-ntreb daca la alegerile pentru Primaria Capitalei a fost la fel .
Domnule Oprescu, daca faimoasa independenta e atat de greu de purtat, de ce nu renuntati la disimulari declarandu-va adevarata identitate politica ?
Apropo : cu ce program incercati sa seduceti electoratul ? V-as sugera programul "Romania suspendata" agrementat de niste recorduri insolite.
Crin Antonescu a subliniat din nou ca doreste sa fie un presedinte normal care sa nu isi depaseasca atributiile oferite de Constitutie. Candidatul liberal a afirmat ca promoveaza cateva solutii pentru Romania, dar in campania pentru prezidentiale nu are un program pentru ca presedintele nu...
Comentariu:
E clar
8.11.2009 15:27
dl Antonescu ne anunta doar proiectul sau de a chiuli in liniste in cazul in care va deveni presedintele atrii.
E revelator si revoltator dispretul candidatului Antonescu pentru romani. Presedintele ales nominal este, printre altele, persoana desemnata de romani pentru apararea intereselor lor mai ales in caz de derapaj al celorlalte institutii republicane. Inteleg ca dl Antonescu afirma implicit ca nici gand sa se dedice acestei misiuni.
Romanii aleg sau ar trebui sa-si aleaga presedintele in functie de proiectul sau pentru tara in cazul in care cetatenii i-ar acorda increderea.
Dl Antonescu n-are program ! N-are si gata ! De unde nu e nici Dumnezeu nu cere ! Stim in sfarsit, chiar din gura candidatului Antonescu ce vrea domnia sa sa ofere tarii in cazul succesului in alegeri : NIMIC, adica mai precis : NIMIC BUN. Conducand rationamentul mai departe, "proiectul" dlui Antonescu este sa abdice din prima clipa de la misiunea sa si, investit de increderea cetatenilor, sa lase pe toata lumea sa-si faca de cap in detrimentul celor care i-au dat votul.
Multumesc, nu , dle Antonescu !
O ascultatoare a intervenit in direct, prin telefon, intr-o emisiune moderata de Robert Turcescu la un post de radio, luand apararea presedintelui Traian Basescu. Aceasta s-a plans de manipularile care se fac in mass-media si de faptul ca opiniile multora sunt incorecte si neargumentate. ...
Comentariu:
Felicitari pentru interventie, dle Ioan !
8.11.2009 09:41
Excelenta dar trista radiografie. Subscriu la parerea dumneavoastra fara cea mai mica ezitare. Cu stima, Val
Liderul PSD, Mircea Geoana, a declarat vineri, la Salonta, judetul Bihor, ca vineri presedintele Traian Basescu a avut ultima sansa din mandatul sau, sansa pe care a ratat-o, aratand cat de "putin este interesat de bunul mers al Romaniei". "Astazi, (vineri, n.red) actualul presedinte a avut...
Comentariu:
Nu cred, Vio,
7.11.2009 11:43
ca Mircea Geoana ar actiona/reactiona din convingeri, simtind ca are dreptate. Cred ca actioneaza din interes personal si din misiune de partid (a se citi iliesciana).
Intre interese si convingeri e "o cale-atat de lunga" ...
Desi presedintele Traian Basescu a afirmat ca l-a desemnat pe Liviu Negoita drept premier al Romaniei datorita profesionalismului si competentelor manageriale ale edilului, desemnarea sa nu poate fi considerata una intamplatoare. Potrivit celor de la Gardianul , exista o legatura intre...
Comentariu:
Allo, presa !
7.11.2009 11:16
Domnilor jurnalisti, incetati odata sa prezentati zvarcolirile politice ale Romaniei ca pe un meci ! Chi&ar nu intelegeti ca e serios si ca tot ce se intampla are consecinte serioase pentru cetatenii pentru care scrieti dumneavoastra ? Ii ametiti , ii incitati, ii instigati si ii indepartati astfel de fondul problemei. Este ignobil si de un cinism greu de exprimat.
Cateva lucruri, - din cate putem intelege din ceata pr care o creati si intretineti - sunt totusi evidente :
1. tara are nevoie de guvern si deci, inainte de toate, de un PM care sa-l formeze
2. desemnarea PM este prerogativ prezidential, parlamentu avand apoi functia de validare sau invalidare (motivata !) a acestuia si nu aceea de a propune PM.
- majoritatea de conjunctura nu are valoare legala si aminteste de precedenta , "322", al carei demers de suspendare a presedintelui a fost invalidat la urne de majoritatea electoratului ;
- in privinta reprezentativitatii, presedintele (oricare ar fi el, ca ne place sau nu) este ales prin vot direct, nominal ; reprezentativitatea sa este, din acest motiv, mai "majoritara" decat "majoritatea" de circumstanta afisata si trambitata in acest moment
3. incapatanarea cu care coalitia parlamentara ad-hoc blocheaza insasi functiunile statului in moment de criza demonstreaza :
- un antiromanism profund, interesul general fiind calcat in picioare pentru interese personale sau de grup
- calcarea in picioare a Constitutiei si prerogativelor institutiilor statului
- frica pana la disperare de pierderea avantajelor materiale si a imunitatii
- lipsa de respect pentrui cetateni prin manipulari de joasa speta si mai ales prin nerespectarea intereselor acestora etc., etc. ....
4. revenind la presa : este evidenta angajarea acestei in politica de manipulare si dezinformare . Respect si scuze celor cativa jurnalisti , adevarate "rara avis", care-si mai pastreaza inca verticalitatea
5. constatarea ca azi, mai acut ca in perioadele precedente, s-au tulburata iremedfiabil apele si raul iese la lumina - ceea ce poate si sper sa fie pozitiv : adevarul e primul pas spre vindecarea unei Romanii profund bolnave.
Traian Basescu i-a chemat vineri pe liderii partidelor politice, la ora 11.00, la Palatul Cotroceni, pentru a le comunica concluzia consultarilor de joi seara privitoare la numirea unui nou premier. Dupa ce Parlamentul nu a investit miercuri Cabinetul Croitoru, in cursul zilei de joi...
Comentariu:
Presedintele isi face datoria pana la capat
6.11.2009 09:52
iar parlamentarii si respectiv partidele isi fac interesele.
Stire:
Vadim: Romania e intr-o stare prerevolutionara, mai devastatoare decat era in 1989
06.11.2009 00:25
Vadim Tudor este de parere ca Romania se afla in prezent intr-o "stare prerevolutionara, mai devastatoare decat era in 1989", iar "impotriva Mafiei, numai eu mai am dreptul moral de a deschide gura". Intrebat de cate ori va mai candida, Vadim Tudor replicat, la Realitatea TV, "pana salvez...
Comentariu:
PRM-istii si simpatizantii, de acord !
6.11.2009 09:46
e normal pentru ei sa-si sustina tribunul, dar "prahovenii" ? Care prahoveni ? toti, toti ? Fiti va rog mai prudent cand faceti astfel de afirmatii .
Stire:
Vadim: Romania e intr-o stare prerevolutionara, mai devastatoare decat era in 1989
06.11.2009 00:25
Vadim Tudor este de parere ca Romania se afla in prezent intr-o "stare prerevolutionara, mai devastatoare decat era in 1989", iar "impotriva Mafiei, numai eu mai am dreptul moral de a deschide gura". Intrebat de cate ori va mai candida, Vadim Tudor replicat, la Realitatea TV, "pana salvez...
Comentariu:
da, dar tot romanii
6.11.2009 09:41
au votat parlamentul pe care-l avem ; tpt romanii nu au votat in numar suficient de mare la referendumul pentru uninominal si am ajuns la varianta struto-camilei ; tot romanii ii dau imunitatea lui Adrian Nastase si altora ... si asa mai departe ....
Ce putea sa faca dl Basescu, sau oricine altcineva in locul domniei ,cu o sustinere atat de incoerenta in fata acestui sistem deja puternic si fara scrupule ?
Inainte de toate, este imperativ ca romanii sa-si cunoasca interesul si sa voteze in consecinta .
PSD i-a cerut joi seara presedintelui Traian Basescu sa respecte vocea majoritatii, regula de aur a democratiei, si sa il accepte pe Klaus Johannis pentru functia de premier. Discutiile intre liderul PSD Mircea Geoana si presedintele Traian Basescu, in cadrul consultarilor de la Cotroceni s-au...
Comentariu:
Presedintele este ales direct, prin vot nominal, de catre popor
5.11.2009 22:45
El reprezinta deci vointa majoritatii, nu o grupare de circumstanta compusa peste 50% din listaci de locul 2 si chiar 3.
PSD i-a cerut joi seara presedintelui Traian Basescu sa respecte vocea majoritatii, regula de aur a democratiei, si sa il accepte pe Klaus Johannis pentru functia de premier. Discutiile intre liderul PSD Mircea Geoana si presedintele Traian Basescu, in cadrul consultarilor de la Cotroceni s-au...
Comentariu:
majoritatea are totdeauna dreptate ?
5.11.2009 22:38
care majoritate ? cea parlamentara care a mai avou o data "dreptate" cand cu suspendarea presedintelui Basescu. Majoritatea populara, prin vot a infirmat "dreptatea" majoritatii parlamentare ... Concluzia ? Majoritatea parmalentara nu reprezinta vointa majoritatii electoratului.
Traian Basescu a facut o miscare politica importanta prin oferta fara echivoc lansata liberalilor. "In mod categoric (dupa alegeri n.r.), optiunea mea va fi un guvern de dreapta, PD-L-PNL, daca PNL renunta la optiunea de a da un prim ministru. (...) Trebuie sa fie un prim-ministru pe care sa...
Comentariu:
exact acelas lucru am gandit si eu
5.11.2009 18:04
Dl traian Basescu joaca in politician avizat, dl antonescu nu se comporta nici macar ca un simplu politician , ce sa mai vorbim de anvergura ? niet !
Conform declaratiilor categorice de pana acum ale liderilor PSD, PNL si UDMR si conform socotelilor hartiei, Cabinetul Croitoru nu are nicio sansa sa primeasca votul de investitura al Parlamentului. La fel de explicit a fost si felul in care au decurs audierile potentialilor ministri in...
Comentariu:
@ Cosor
4.11.2009 11:18
demascarile si dosarele tin de anii '50 de trista amintire. Ce-ar fi sa devenim in sfarsit contemporani timpului nostru si celor din UE ? E adta de greu de dezbarat de practicile si "argumentele" gen Ana Pauker ?
Cat despre dl Andrei - NY, e simplu : ii scitim opiniile, le comentam sau nu, le votam sau nu dupa cum credem.
Suntem LIBERI, dle Cosor ! N-ati inteles asta ?
Conform declaratiilor categorice de pana acum ale liderilor PSD, PNL si UDMR si conform socotelilor hartiei, Cabinetul Croitoru nu are nicio sansa sa primeasca votul de investitura al Parlamentului. La fel de explicit a fost si felul in care au decurs audierile potentialilor ministri in...
Stire:
Opinii: D-lor politicieni, sunteti constienti cat rau faceti poporului roman?
03.11.2009 23:01
Romania este aproape in stare de faliment, nu are bani sa plateasca pensiile si salariile, cat despre investitii, ce sa mai vorbim... Acordurile cu organismele financiare internationale stau sub semnul intrebarii din cauza instabilitatii politice, a absentei unor interlocutori valabili, care...
Comentariu:
Felicitari si multumiri pentru articol, dle profesor Stefan Vlaston !
4.11.2009 10:15
Numai privind adevarul in fata si diagnosticand corect situatia, tara se poate bangaja intr-un proces de vindecare.
Datoria presei, nobila datorie a presei a fost, este si va fi informarea corecta a cititorilor, nu manipulare si gaz peste foc de dragul circului si pescuitului in ape tulburi.
Raul cel mare al Romaniei vine in mare masura de la politicieni. Ar trebui sa ne dea de gandit faptul ca pe acestia NOI i-am ales, noi le-am dat puterea si mijloacele de a face rau. Nu trebuie uitat nici o clipa. Cercul vicios ne implica si ne va implica atata timp cat va dura letargia si propriul nostru infantilism.
Subescriu celor scrise de dnii Hellscream si Kumave, cu o singura rectificare : nu domnule Hellscream, nu orgoliile nemasurate ale politicienilor ne-au adus aici ci INTERESELE lor, care interese nu sunt si ale noastre, ba dimpotriva.
Crin Antonescu, candidatul PNL la presedintie, a declarat marti la Alexandria, judetul Teleorman, ca nu poate promite lucruri care nu sunt posibile asa cum fac Mircea Geoana si Traian Basescu. "Nu pot sa le promit ca Mircea Geoana ca ii trimit in Cosmos, ca le trimit medicamente acasa prin...
Marile companii farmaceutice i-au facut oferte Romaniei pentru cumpararea de vaccin inca din luna mai 2009, insa autoritatile le-au tratat cu refuz. Acestea l-au cerut abia acum. Prea saraci pentru vaccin de import , titreaza Evenimentul Zilei . Romania mai are de asteptat inca trei...
Comentariu:
aceasta revista a presei
3.11.2009 10:50
prezinta sintetic o imagine a manipularilor la care mass-media romaneasca se preteaza. Subiectul este interesant de studiat pentru cine-si infrange scarba. Presa "uita" cu buna stiinta ca :
1. presedintele, nici sa vrea NU POATE decide importul sau oprirea importurilor unor produse ;
2. am auzit cu totii ca dl Traian Basescu A ANUNTAT numai ca exista un vaccin romanesc (se mai fac si-n Romania noastra lucruri bune !) si ca aceasta face inutil importul unui produs mai scump ; anuntul acesta avea drept scop, cred, linistirea populatiei
Grosolania "ironiei" din titlu este evidenta, ca si pozitia partinica pe care se angajeaza anonimul care a facut aceasta revista a presei (eventual si jurnalistul de la care aceasta formula urât mirositoare a fost preluata)
Si astazi, ca in fiecare zi, am in fata ochilor o insuportabila matrasire a adevarului si o jignitoare lipsa de respect pentru cititor. Urât mai miroase presa noastra "libera" ....
Votul de miercuri din Parlament in privinta Cabinetului Croitoru, daca va fi unul negativ, ar putea deschide larg usa alegerilor anticipate. Cine ar avea de castigat dintr-o asemenea miscare? In mod cert, presedintele nou ales sau reales si partidul pe care-l reprezinta. Intotdeauna o...
Comentariu:
desigur ...
3.11.2009 10:03
dar tare ma indoiesc de neutralitatea politica a celor mai multe dintre ONG-uri.
Votul de miercuri din Parlament in privinta Cabinetului Croitoru, daca va fi unul negativ, ar putea deschide larg usa alegerilor anticipate. Cine ar avea de castigat dintr-o asemenea miscare? In mod cert, presedintele nou ales sau reales si partidul pe care-l reprezinta. Intotdeauna o...
Comentariu:
subscriu fara rezerve
3.11.2009 10:01
Nu cred insa ca Ion Iliescu va iesi de buna voie, nici ca PSd-ul sa renunte la influenta lui. Chiar daca Ion Iliescu mimeaza o retragere de pe scena politica romaneasca, eu il vad continuand sa traga din umbra sforile politicii de la noi. Un adevarat blestem. Poate numai votul popular sa-i limiteze interventiile nefaste prin nealegerea candidatilor care fac jocul lui Ion Iliescu.
Votul de miercuri din Parlament in privinta Cabinetului Croitoru, daca va fi unul negativ, ar putea deschide larg usa alegerilor anticipate. Cine ar avea de castigat dintr-o asemenea miscare? In mod cert, presedintele nou ales sau reales si partidul pe care-l reprezinta. Intotdeauna o...
Comentariu:
aceasta situatie
3.11.2009 09:54
se datoreaza indolentei si lipsei de civism a cetatenilor la votul de la referendumul pentru uninominal. Daca prezenta la vot ar fi fost masiva si ar fi impus varianta propusa de presedinte, nu am fi avut astazi aceasta varianta mixta, de compromis, iar clasa politica ar fi inceput sa se cearna de neghina mai ra^pid si mai eficient.
Poporul roman nu-si cunoaste interesul. Sa-i multuimim presei pentru abureala electoratului.
Bravo pentru articol, dna Ene !
Petre Roman, primul sef de guvern roman de dupa caderea comunismului, sustine ca Revolutia din 1989 a devenit in ultima vreme subiect al tuturor scenaritelor si scornelilor. "A fost o revolutie autentica, realizata de oamenii care au fost in strada. Din pacate, noi am calcat Revolutia in...
Comentariu:
putina decenta, dle Roman !
3.11.2009 09:38
Cei care si-au batut joc de buna credinta, de speranta maselor, de sangele celor care au platit cu viata idealul de libertate, sunteti voi, manipulatorii care v-ati folosit de rabufnirea suferintelor unui popor pentru ca sa acaparati puterea , sa va cocotati in spinarea acestui popir si sa-l vamirizati pana la ultima picatura de sange si de energie. V-ati impartit tara, ati distrus cat s-a putut distruge ca sa va imbogatiti, ati injosit un popor intreg si mai aveti tupeul sa vorbiti in numele lui ? R U S I N E !
Treisprezece deputati independenti, exclusi in ultima perioada din PSD sau PNL, s-au autoproclamat "grup parlamentar mixt". Ei au cerut si privilegiile care decurg din aceasta noua formula, cum ar fi obtinerea unei sali de lucru, cu aparat administrativ, dar si de repartizarea unor functii in...
Comentariu:
subscriu parerii dumneavoastra
3.11.2009 09:27
Explicatia o vom avea tin actiunile si atitudinile lor viitoare.
Cred ca fidelitatea fata de partid are si ea o limita : nu poti merge pana-n panzele albe si dincolo de propriile-ti convingeri numai din obedienta pentru gruparea din care faci parte, chiar si atunci cand iti dai seama ca aceasta grupare politica actioneaza impotriva interesului electoratului. Ramane de vazut daca aceasta noua grupare actioneaza intr-adevar din imperative morale.
In titlui se vorbeste despre "exclusi" : in cazul in care aceste persoane au fost excluse din partidele respective, oare ce mai datoreaza ele respectivelor partide din care nu mai fac parte ?
Presedintele Traian Basescu a declarat duminica la Iasi ca vrea sa faca un guvern cu liberalii daca va castiga alegerile prezidentiale, dar a tinut sa mentioneze ca nu vrea un premier de la ei, ci un Guvern de dreapta. "Optiunea mea ramane valabila ca si cea din 2004, ca si cea din 2008: sa...
Dupa ce Traian Basescu si-a exprimat dorinta de a face un Guvern cu PNL daca va castiga alegerile prezidentiale, liberalii Puiu Hasotti si Andrei Gerea au declarat pentru Ziare.com ca seful statului isi face planuri inutil pentru ca nu va ajunge din nou presedintele Romaniei. "Domnul Traian...
Comentariu:
penibila gargara
2.11.2009 11:06
de ce oare nu vorbesc de proiectele constructive ale candidatului PNL ? Chiar n-au ce spune ? Nimic ? nimic ?
Crin Antonescu ravneste la voturile lui Sorin Oprescu la prezidentiale si intentioneaza sa-i ceara candidatului independent sa se retraga inainte de turul II din cursa si sa-si indemne electoratul sa voteze cu candidatul PNL. "N-am o strategie, dar am aceasta dorinta, aceasta intentie. Din...
Comentariu:
OPINIA LUI BABILON, CENZURATA
1.11.2009 20:58
Imi permit sa repostez interventia lui Babilon cenzurata pe motivul multiplicarii ei - involuntare - si despre a carei surprinzatoare aparitie in mai multe exemplare insusi autorul ei isi manifesta uimirea imediat dupa aparitie. Rezultatul este sanctionarea forumistului (la puntele acumulate) si stergerea tuturor postarilor miraculos clonate. Iata in clar opinia exprimata de Babilon :
"Caci asta-i pohta ce-am pohtit-o!
Mai are d-sorul Crin si altele dar se crede pe val si se simte tare in spate:
Dl Profesoras, declarati la prieteni de "coalitie" ca : Eu unul ma gandesc la aceasta ipoteza", a marturisit Antonescu, invitat la Antena3.
Ma mir ca nu ati spus ipotenuza. Sa va aduc aminte ce inseamna ipoteza. De la DEX citire:
"IPOTÉZĂ, ipoteze, s.f. Presupunere, enunțată pe baza unor fapte cunoscute, cu privire la anumite (legături intre) fenomene care nu pot fi observate direct sau cu privire la esența fenomenelor...
Acum sa va explic ce ati vrut sa spuneti:
"POSIBILITÁTE, (2) posibilități, s.f. 1. Faptul de a fi posibil; ceea ce poate deveni in viitor o realitate. 2. Mijloc de realizare, de infăptuire a ceva; putință, modalitate"
De curiozitate, era si Dna Boga pe acolo? E visul vietii ei sa devina angajata permanenta la Antena 3.
Si inca ceva: s-ar putea ca "marile puteri" din spatele dumneavoastra sa hotarasca prezentarea unui singur "cantidat" si sincer sa fiu nu cred ca... (arata tot comentariul) Mai are d-sorul Crin si altele dar se crede pe val si se simte tare in spate:
Dl Profesoras, declarati la prieteni de "coalitie" ca : Eu unul ma gandesc la aceasta ipoteza", a marturisit Antonescu, invitat la Antena3.
Ma mir ca nu ati spus ipotenuza. Sa va aduc aminte ce inseamna ipoteza. De la DEX citire:
"IPOTÉZĂ, ipoteze, s.f. Presupunere, enunțată pe baza unor fapte cunoscute, cu privire la anumite (legături intre) fenomene care nu pot fi observate direct sau cu privire la esența fenomenelor...
Acum sa va explic ce ati vrut sa spuneti:
"POSIBILITÁTE, (2) posibilități, s.f. 1. Faptul de a fi posibil; ceea ce poate deveni in viitor o realitate. 2. Mijloc de realizare, de infăptuire a ceva; putință, modalitate"
De curiozitate, era si Dna Boga pe acolo? E visul vietii ei sa devina angajata permanenta la Antena 3.
Si inca ceva: s-ar putea ca "marile puteri" din spatele dumneavoastra sa hotarasca prezentarea unui singur "cantidat" si sincer sa fiu nu cred ca Dumneavoastra o sa fiti acela. Oricum vad ca prevazator ati deschis portitza.
Cata liniste si intelegere intre PNL si PSD!! Totusi nu va strang zgarzile alea tintuite???"
Ci de niste tamaie. Daca ne scoatem la tabla si facem o autointerogatie, realizam ca in afara de bagajul de cunostinte racait din manuale in numele unui viitor optimist, transformat peste ani intr-o realitate din care dorim sa ne scurgem, sau in care vrem doar sa rezistam cat mai sanatosi la cap,...
Comentariu:
se intampla multe si surprinzatoare lucruri pe acest forum, Basilic
1.11.2009 20:29
Si nu-i prima data. Acum se-ntampla, incontestabil, din necesitati electorale.
Am pastrat in memorie cele doua momente in care se taiau masiv interventiile critice la adresa Bogdanei Boga. Probabil ca astazi jurnalistul Mihai Chis a devenit si el de neatins. In mod simptomatic, atitudinea mmanifest-protectoare se conjuga cu o scadere a calitatii articolelor jurnalistului si, binenteles, cu criticile tot mai numeroase ale forumistilor.
Asta e "democratia originala" : esti liber sa fi de acord cu ce-ti spun si sa faci ce iti dau voie sa faci. Oare cine propovaduia la noi "democratia originala" ... ?
Articolul lui Mihai Chis este o impresionanta bîlbîiala pe ideea ca poporul nu prea mai poate decide nimic in letargia lui aproape letala, ca ar avea nevoie de un "tatuc" sau mai bine zis "mamuca" (matriosca ?), dar cum, evident, nu vedem pe nimeni in stare sa materneze- paternizand poporul-bebelus, atunci - mesaj subliminal - pe cine/de ce ar mai vota cetatenii ? Oribila manipulare care ma face sa cred ca dl Chis e bine imbrigadat si-si face zelos meseria. Dar ... tocmai acest zel ii coboara si calitatea "lucrarii" si nivelul etico-profesional. E parerea mea si nu ezit s-o exprim, chiar sub amenintarea tacuta a represaliilor specifice sitului.
Despre toate anomaliile punctarii, ca si despre cenzurarea anumitor interventii ar fi multe de spus ... Ma rezum numai la afirmatia ca dupa parerea mea coincidenta acestor practici nu este de loc intamplatoare. Cu prietenie, Val
Calendar postari
Mesaje de la utilizatori
|
|
Stimate Val, imi permit sa iau legatura cu tine aflind ca esti departe de tara. In aceasta situatie, uneori ingrata, am fost si eu timp de 14 ani si stiu ce inseamna singuratatea. Beletristica si muzica m-au ajutat sa depasesc momentele grele dar asta nu putea sa compenseze restul. Poti sa ma contactezi daca ai nevoie de ceva.
|
|
|
PS Abia acum am vazut ca mi-ai repostat opinia. Cel mai amuzant este faptul ca mi-au scos si postarea in care imi ceream scuze pe motiv ca nu are legatura cu subiectul. Cum e SOV-ul si ziare.com. Oricum trebuie sa recunosc ca-ti invidiez echilibrul. Totuai parca n-as renunta complet la impulsivitatea mea. Macar sunt sincer. ;))
|
|
|
Val, urmareste de curiozitate voturile din articolul "PNL: Basescu are cea mai mica sansa sa castige prezidentialele " Aveai prima postare cand scriu aceste randuri. Uita-te maine de exemplu la aceasi ora. Ai cam 46 de voturi pana acum.
Se pare ca ziare.com este proprietatea Renalo din Cipru care ii apartine lui Vantu. Toate cele bune.
|
|
|
Buna ziua - placerea e de partea mea sa citesc opiniile dvs. clare, exacte, obiective si cu foarte mult bun simt.
Nu prea eram la curent cu exactitate de ceea ce se intampla in clasa noastra politica dar, cu ajutorul opiniilor dvs. mi-a fost mai usor sa ma orientez.
Numai bine va doresc si sanatate !
|
|
|
Hei Val. Multumesc pentru remarci. Nu e chiar asa cum imi doresc. Imi pierd rabdarea uneori si pun cam mult acid in cele scrise. Asta in special deoarece vad ca siteul este manipulat in mod fatis din mai multe puncte de vedere. Voturi, articole, etc.
Ofensiva grozava dezlantuita din toate partile impotriva lui Basescu imi arata ca banul va avea mereu intaietate. Intrebarea este daca voturile oamenilor pot contracara aceasta ofensiva fara precedent. Daca nici asta nu le reuseste nu m-ar mira sa incerce alte metode. Bani au, cu timpul stau mai prost. Am sa incerc sa postez cat mai rar pe acest site (altul nu am). Nici macar nu se mai citeste postarea, se voteaza automat. In fine, Domnul cu mila.
Iti doresc o saptamana minunata si plina de impliniri.
|
|
|
Val, prostia de care faceam vorbire nu se referea la tine. Nu asta a fost in intentia mea.
Absenta listelor separate induce obligativitatea votului. Dar asta nu inseamna ca nu poti anula votul prin stampilarea tuturor casutelor sau a nici uneia, ci faptul ca esti automat receptat ca participant la ambele scrutine.
De exemplu, Ion sau Gheorghe nu vrea sa valideza prin prezenta referendumul. OUG 103/2009 iti anuleaza acest drept. Pana nu se primeste un raspuns de la Avocatul Poporului, Curtea Constitutionala, Autoritatea Electorala sau nu se introduce o corectie din partea emitentului, adica Guvernului, dreptul la libera exprimare a votului este ingradit. Despre asta vorbeam eu si nu despre demersul referendal al presedintelui, care este legal si legitim. Nu stiu daca si util, dar asta e alta discutie.
Sper ca m-am facut inteles.
Cu stima
|
|
|
Domnule Val , mii de scuze ca nu v-am raspuns pana acum , dar abia la ora aceasta am intrat pe pagina personala .
Nu obisnuiesc sa fac asta si chiar e-mailurile le citesc rar .
Este parerea mea - inteleg de la B 1 Tv ca si altii interpreteaza la fel - dar nu prea avem ce face .
Pe scurt : caderea guvernului Boc NU este anticonstitutionala . Orice formatiune politica poate dori sa ajunga la guvernare si poate darama guvernul . Insa , mijloacele folosite , faptul ca se masluiesc voturi in Parlament si tot ce face cuplul Geoana - Antonescu , pretextele folosite duc la ideea unei lovituri de stat .
"Majoritatea" ad-hoc NU poate impune un prim-ministru . Poate sa nu-i acorde increderea ministrului desemnat , asta da. Este clar ca incalcandu-se prerogativele Parlamentului si procedurile , complotul miroase a Lovitura de Stat .
Speram s se faca reforma in Romania , dar asta depinde f. mult de constiinta concetatenilor nostri .
Multa sanatate !
|
|
|
Va rog sa cititi CU ATENTIE si rabdare urmatorul text :
"Observati-le, dragii mei cititori, disperarea actualilor guvernanti, teama pe care o simt ca le fuge pamintul de sub picioare. E normal acest lucru, iar asta din cauza ca vor sa administreze tara pe nisipuri miscatoare, cu reglari de conturi si distrugerea aparatului administrativ al statului. Ne apropiem deja de sfirsitul lunii octombrie (Doamne, cit a trecut de la alegeri!), insa ei nu au reusit nici pina acum sa-si imparta functiile. De, sunt prea multi pentru multitudinea de functii rivnite. Actualii si inca incompletii nostri guvernanti au nevoie de tot soiul de pretexte ca sa-i inlature din functii pe toti functionarii care detin cite un post rivnit ba de unul care le-a finantat campania electorala, ba de un nepot, ba de un cumnat, fiu sau amanta. Au nevoie de aceste functii pentru ca vor sa le transforme in posturi productive, adica aducatoare de bani, pentru ca pe la usile lor au inceput deja sa bata creditorii. Cladirea Guvernului a devenit o parcare de Geep-uri si de masini de gansteri. In acest context, as dori sa se inteleaga faptul ca cei demisi deja sau care urmeaza sa fie destituiti nu vor fi lasati pe drumuri de catre actuala Putere pe criterii de incompetenta sau abuzuri in serviciu, ci pe criterii stricte de epurarii cu caracter politic si interese de clan. Dorind sa-si lustruiasca imaginea si sa-i manipuleze pe cetateni, iar asta in scopul musamalizarii viitoarelor abuzuri pe care si le-au planuit, actualii guvernanti, prin firava majoritate parlamentara de care se bucura, doresc cu orice pret sa desfiinteze de pe piata mediatica toate ziarele, posturile de radio si televiziune care nu i se supun." Acest text nu a aparut in Jurnalul National,si nici nu este un transcript al vreunei emisiuni de la antene,ci este un text preluat din "MOLDOVA SUVERANA",ziar al comunistilor basarabeni, ajunsi acum in opozitie,Acuzele,tonul,chiar si stilistica,nu va pun pe ganduri?Daca textul ar fi fost semnat "CIUTACU" sau "NISTORESCU"sau oricare alt scrib angajat la Voiculescu,nu ati fi recunoscut acuzele aduse lui Basescu si PDL-ului?Asta ca sa vedeti ca metodele securisto-comuniste sant aceleasi,fie ca e vorba de Bucuresti,fie de Chisinau. Ca o "picanterie",ziarul "MOLDOVA SUVERANA" este in relatii de stransa colaborare cu ziarul "ZIUA",trimitandu-si corespondente reciproc.La ZIUA semneaza,-ca sa vezi !- Sorin Rosca Stanescu,dar,bineinteles ca totul nu este decat o simpla coincidenta !?!O zi buna !
|
|
|
" NOI VREM RESPECT ! "
Intr-o incercare smechereasca de a-si recapata credibilitatea,cele doua televiziuni de stiri au demarat campanii de presa in care incearca sa-si conviga privitorii de serioazitatea si impartialitatea lor.Nici nu inchisese bine gura Basescu si nominalizatul la functia de Prim Ministru,Lucian Croitoru,a fost luat pe sus cu tot respectul adiacent.Intr-o emisiune a "Realitatii",Dinescu l-a umplut de respect pe Croitoru, numindu-l un "ins care este de valoarea liftierilor de la FMI".De un respect cu totul aparte s-a bucurat si la antenele voiculescului.Rand pe rand i s-a contestat modul de exprimare,i-a fost pusa la indoiala capacitatea profesionala, frizura,varsta,performantele,toate printre ranjete si persiflari marca Valentin Stan.Culmea "respectului" a fost atinsa de Ciutacu, care,pe un ton ce aducea cu cel al anchetatorilor securitatii a intrebat ritos daca se stie ca Lucian Croitoru a intrat la facultate la 22 de ani!! ("Eu-adica ciutacul-) am intrat la 18"- !?! Iata un motiv- absolut demn de respenct -pentru care "Croitorasul cel Viteaz(cum il persifla,de asemenea cu respect alt antenist)ar trebui aruncat pe scarile Palatului Victoria."Stiati ca a primit un birou in Palatul Victoria?" se oripila (respectuos) un alt preopinent,spre indignarea plina de "respect" a ciutacului."A terminat facultatea la 26 de ani,dar s-a angajat la 28" "CE A FACUT IN ACESTI DOI ANI?" tuna bolovanindu-si ochii umezi acelasi Ciutacu...In fata acestui argument demn de tot respectul planetar,m-am convins definitiv ca un om al carui CV de abia incapea pe ecranul televizoarelor,un excelent profesionist in ale economiei(adica,cu tot respectul,cam ce are nevoie Romania azi...)nici nu se poate compara cu un profesor de fizica,primar de altfel respectabil al Sibiului.Te las pe tine sa comentezi,cu tot respectul,desigur...
|
|
|
Multumesc domnule Val citesc de fiecare data cu interes interventiile dumneavoastra !
|
|
|
Chiar nu are natia aceasta un tip destept care nu face parte din SISTEMUL TICALOSIT?!
|
|
|
Multumesc foarte mult! Ma straduiesc sa fiu obiectiv. Nu stiu despre dumneavostra dar eu sunt la o varsta relativ tanara si vad lucrurile intr-un mod diferit fata de ceilalti. O zi buna!
|
|
|
Draga Val, iti multumesc si trebue sa-ti spun ca nutresc aceleasi adevarate sentimente pentru tine ca si pana acum ... draga Val sant foarte ocupat in aceasta perioada si cu toate astea imi faca foarte mare placere sa te regasesc asa cum te stiu de foarte mult timp !
Sa auzim numai de bine !
|
|
|
Salut Val. Am vazut azi mesajul tau trimis pe contul meu de ceva timp. E drept ca nu mai comentez pentru ca nu prea mai am ce. Articolele aparute aici fie sunt articole comandate, fie au prea multa politica, fie sunt derizorii. Si in plus, de la un timp ma uit la calitatea comentariilor si vad ca foarte multi redusi mintal si-au luat PC. Et puis, voilà... citesc rar. M-am orientat spre alte siteuri. Toate cele bune tie si distinse salutari.
|
|
|
Val, Am vazut zilele trecute un documentar superb, realizat de France 2 si intitulat "Marilyn - dernieres seances", realizat dupa o carte cu acelasi titlu, scrisa de Michel Schneider. Ralph Greenson, un psihanalist de la Hollywood a insotit 30 de luni intr-o terapie pe Marilyn, pana la controversatul ei sfarsit. A pastrat decent 40 de ani casetele audio cu inregistrarile sedintelor, pana sa se decida sa le faca publice. a reszultat cartea si iata si documentarul. Un comentariu profund, ales, discret pentru un act jurnalistic, memorabil. Frumos, inteligent si talentat precum comentariile documentarelor lui Fredric Mitterand pe care il iert ca s-a varat in politica lui Sarko ca Minstru al Culturii. Am cumparat, desigur, din librarie cartea lui Schneider si astept ca France 2 sa faca in 5 august lansarea DVD-ului acestui documentar si sa-l iau si eu. Nu sunt un fan Marilyn, stiu despre ea cat e decent sa stie o persoana cu o curiozitate frumoasa, n-am carat cu mine sabloane despre ea, insa am dat crezare unor considerente de-ale contemporailor despre superficialitatea ei. Am descoperit o fiinta delicata si sensibila, inteligenta si complexata, cu un start decalat in viata si cu povara unei copilarii netraite. Sunt bucuros de cunostinta ei copilareste, adica deplin. Cu mult drag, T. B.
|
|
|
Draga Val, Dovedesti multa delicatete fata de mine in explicatiile ce-mi oferi despre disfunctiunile sitului. Ti-am scris despre asta fiindca ti-ai exprimat nemultumirea fata de viteza de raspuns la clickurile pe site. Intelesesem la un moment dat dintr-o postare de forumist aici pe site ca ar fi mustaria lui Patriciu. N-are importanta, cata vreme tinerii acestia care-si exerseaza profesia de jurnalisti o pot face liber de orice constrangere. Imi este de asemenea important sa stiu ca-si si doresc sa ramana liberi. Am insotit cu aceeasi placere debutul si ucenicia tinerilor din Realitatea TV... "Caci vinovat e tot facutul si sfant doar nunta, inceputul" (continui)
|
|
|
Val draga, nu ti-am raspuns (printre altele) la plangerea ta legata de lentorile sitului ziare punct com. Ei bine si-a meu parca-i impiedecat, sau chiar este. E a doua sau a treia oare cand sistemul imi afiseaza textul urmator: "Arreter l'execution de ce script? Un script present sur cette page relentit relentit Internet Explorer. S'il continue, votre ordinateur pourrait ne plus repondre". L'option pour la suite OUI ou NON. Dau clic pe DA si imi scoate din afisarea paginii cerute, partea de comentarii de sub articolul ziare punt com. Cer prin click in dreapta paginii jos afisarea celor X comentarii, dupa care apar alte dificultati de punctare identificat sau nu, de pierderea-n parcurs a identificarii, etc. Orinu e pusa tehnic la punct noua infatisare a sitului, ori e... lesne a gasi pricina. Daca exista cel mai mic cuvant, gest, semn exprimat de o maniera asumata care sa-mi propuna sa ies de aici, ma conformez de indata ce-l primesc. Nu ma incrustez, nu ma simt uns cu nobila misiune de a apara vaduva si ibovnicul cu orfanul major si cu ibovnica. Sunt adesea incurcat de propria perseverenta, fiindca banuiam din 6 ianuarie '90 stiam din 12 si eram sigur din Duminica Orbului ca vom ajunge aici. Evenimentele din iunie ce-a urmat ar fi trebuit sa lamureasca si-un simplutz, dar nu era nevoie de-un profet ca sa fie si aceasta nerozie previzibila. E greu de anticipiat azi urmarea? Nici o surpriza in jocul aceste cu zaruri cumva sferice. De moment ce se ia in calcul fata zarului de deasupra in aditiune celei opuse, sum ae continuu sapte. Adica 1+6; 2+5; 3+4. E o transcriere blasfematorie a spunerii lui Einstein: "Dumnezeu nu joaca zaruri" si ea e formulata din '90: "Pleac-ai nostri, vin ai nostri", "Vom fi iarasi ce-am fost, ba chiar mai ceva". Ciudat, Val, ma straduiesc cu asiduitate pe net sa lamuresc ca am dreptate, anume ca sa ma conving pe mine ca n-aveam, in ciuda povetei anilor. Cred ca stradania mea, cel care "am fugit din marea turma impinsa de destin", se rezuma la o fraza simpla, cu talcul in phronosul (prudenta) lui Aristot: Daca vrei sa scapi de determinismul absolut si sa prezervezi libertatea actiunii umane, trebuie sa ajungi sa mentii o parte de contigenta astfel incat sa scapi de fatalism. Adica, ar spune Simone Veil: "La Pensateur et la Grace". Sau, si mai simplu, "Acesti nebuni cu masinile lor zburatoare" au implinit visul lui Icar si s-au smuls gravitatiei infruntand evidenta si ridicolul. Nebunii fac lumea sa avanseze, cei care nu au nevoie sa li se dovedeasca faptul ca mersul in doua picioare e mai ieftin energetic cu 58 la suta decat al maimutei si-n plus iti raman si mainile libere sa faci cate si mai cate. Cu drag, T.B.
|
|
|
Draga Val, Nu te formaliza cu i-urile de pe la copii ca ma obligi sa-mi corectez la greu febrilitatile scrise pe-un bilet de tramvai pe care mi-l tot ia vantul. Am mai spus eu ca-mi coboara textul din dreptul cadrului de cate ori dactilografiez si ca pentru re-lectura si corectura trebuie ridicat inapoi, reperata greseala, fixata bara, sters, adaugat (iar cade-n vine) iar reperat, dactilografiat, iar cade-n vine. Asa ajung de scriu universitatea de filologie in loc de facultatea cand corectez ceva si tt asa ajung de las cum este. Cand se mai intampla sa sara si textul, "Cand nebunia si cu prostia isi dau mana ( cum ar zice "Tatal" din Jocul vietii si-al mortii in desertul de cenusa" al lui Horia Lovinescu ) atunci e petrecere mare ". Scriam bunoara ieri un comentariu facand trimitere la un film al lui Scorsese, "Nerfs a vif", unde vorbind despre impostura am amintit un monolog imens al lui Robert de Niro in care, atasat de balustrada unui iaht si pe cale de a se ineca, isi detoneaza furia, erupe vulcanul trairilor refulate (in sens freudian) in ani de inchisoare, se serveste de un citat dintr-un autor medieval, cred: "Eu sunt la fel de mare ca Dumnezeu, Dumnezeu e la fel de mic ca mine. Eu nu pot nimic impotriva lui, el nu poate nimic impotriva mea". Si sare textul, Val. Rescriu, trimit si dupa ce trimit imi dau semama ca am uitat chiar sa reiau chiar citatul respectiv, care se tine foarte bine cu sfarsitul comentariului despre arameana, bolboroseala, descantec sau satanist. Textul sta si asa in picioare chiar cu toate greselile pe care le contine. Dar, vorba lui Pilat din Pont despre INRI de pe Cruce: "Ce-i scris e scris". Noroc ca aici in spatiul in care scriu acum, textul nu cade-n vine ca in spatiul de redactare a comentariilor la articole. Dar asta nu inseamna ca nu mai scap oile negre prin lucerna cu roua. Textle raman neslefuite, la primul jet, n-au pretentia nici de scrisoare literara, nici de scrisoare si nici macar de biletel pe frigider. Un fel de "A-dada, A-da-da" adica... de-ale lui Dada Dadaistul (valah) care punea cuvintele laolalta in calciula, le scotea pe rand si facea din lotto poezie. Cu drag de numa-numa, T. B
|
|
|
Bau ! Servus, T. B.
|
|
|
Draga Val, Dupa plimbari "Heureux qui comme Ulysse..." prin Abdelfattah Kilito si Miodrag Bulatovich despre personajul bicefal gen Stan si Bran despre cuplul de autori gen Fratii Grimm, despre "Triunghiul tragic" ce regizeaza raprturile dintre oameni dar e manifest si in sfera individuala, dupa multiplicitatea si pluralitatea individului, ramasese subiectul neinchis fiindca nu vorbisem despre anonimat. Sigur, noi aici vanturam idei ca pe fasole, adica intreprinderea e eficienta numai daca bate vantul. Daca vantul sta, sta. Cu alte cuvinte, zelul lui Cristof Columb are multe in comun cu fasolea uscata. "Cum una e-n tot..." iata si pe Rene Guenon inregimentat cu ranita, bocanci, lopata si baioneta la tzaparina si sapca, marasaluind cu noi prin toate hartoapele heleleului napadit de verzi si-uscate. Asadar in "Domnia cantitatii", Rene Guenon consacra un capitol anonimatului si-l intituleaza "Dublul sens al anonimatului". Desigur, nu e scopul interventiei mele, este interesant insa de vazut printre randuri calitatea slaba a pretinsului intelectual roman, pedant (adica fudul), vanitos (adica gaunos) si suficient, ce distinge intre tinichigiu si filozof. Caci inca din introducere filozoful ia in discutie conceptia tradintionala asupra meseriilor, in care ele nu fac decat una cu artele. Si spune ca operele de arta traditionale, cele din Evul Mediu, de exemplu, sunt anonime. Anonimatul acesta Val in fata caruia eu sunt siderat numai pronuntand "Versailles" bunaoara, este opusul constant al insistentei cu care artistul modern se straduiese sa-si afirme, sa-si faca stiuta, sa-si impuna individualitatea. Desigur exista si astazi obiecte care inchid in ele stradania anonima a unui artist, fara ca ele sa fie obiecte de arta. Obiecte iesite drept din incubatorul productiei de serie care pune la dispozitia fiecaruia serviciile obiectului repetat numarului de... nevoiasi. Vezi aici deja aflam o distinctie intre anonimatul cumva inferior si superior, asa precum situatia prin care cineva se afla in afara unei bresle poate fi in sensul superior sau inferior al antinomiei, dupa cum cei care se considera in afara oricarei religii sunt opusi celor care spun precum Mohyiddin ibn Arabi: Inima mea a devenit capabila de orice forma; ea este o pasune pentr caprioare si o mamastire pentru calugari crestini, si un templu pentru idoli, si un Kabaah al pelerinului, si masa a Thorei si carte a Coranului. Sunt religia Iubirii, indifirent pe ce drum apuca aceste camile; religia mea si credinta mea sunt adevarata religie." Vezi, mai presus sau mai prejos, cum e inasasi lumea. Anonimatul modern acela al multimii, al masei, unde cantitativul "masa" zice tot, opus celui traditional in diferitele sale manifestari intre care si opera de arta. Infra-umanul si supra-umanul, indiferent ce-au facut national-socialistii din categoriile lui Nietzche, distinctia ramane, asa cum a fost intai, adica descarcata de continut ideologic. Omul superior sau supra-omul, a depasit corsetul individualitatii, este supra-individual adica dincolo de determinarea numelui si-a formei: Mine se estompeaza intru implinirea Sinelui. Ioan Botezatorul are o expresie magistrala, imensa, gigantica in modestia ei. Cand Isus soseste la apa Iordanului, Ioan isi abandoneaza prerogativele in mana Mantuitorului si spune: "Fie ca eu sa diminuez si el sa creasca". Parca e si mai frumos in franceza "Qu'il croisse et que je diminue". Sa observam insa ca in societatile traditionale diferenta intre "profan" si "sacru" nu exista sau e mai mica decat, probabil, decat intre vanturatul fasolei si-al lumii. Renuntarea la numele civil la integrarea in unele colectivitati religioase, militare, supunerea la ritual, rugaciunile repetitive, activitatile cadentate, sacerdotiul sunt, artifexul. De remarcat ca individualitatea in sensul de Fiinta nu sufera prin delestare, prin extinctia Eu-lui ci-si regaseste plenitudinea, Moksha, Nirvana. Fara aceasta sublimare, Invierea e golita de sens, spune Guenon. In plan social nu faptul de-a fi Cutare face ca artifex isi implineste opera, ci indeplinind si implinind organic iar nu mecanic functia, (ceea ce face marcanta si diferenta cu industria moderna), la care trebuie sa i se identifice cat ii este cu putinta ca intr-un efort de asceza si el este masura participarii sale efective la organizatia traditionala devremec eprin exercitiul propriei meserii este integrat in ea si-si ocupa locul in natura. Anonimatul trebuie integrat cat este cu putinta. Desigur si muncitorul modern e anonim, insa prodsul sau nu exprima nimic despre el insusi, nu este in mod veritabil opera sa ci il exprima mecanic, ocupational. Nici obiectul nu imprumuta insufletire, ci i se ofera un simulacru prin... animatia publicitatii. Iata muncitorul modern, fara calitati intrinseci, apt pentru.. inlocuire fara repercursiuni in produs. O activitate care n-are nimic uman ci infra-uman care tinde chiar spre mai jos de-asa, adica spre o modalitate cat mai complet cantitativa cu putinta sa fie realizata in lumea manifestata. Exemplul cu mecanica muncitorului a prevalat altora fiindca industria este domeniul unde conceptiile moderne au putut sa se exprime cel mai complet despre ceea ce cuvnatul "ideal" pronuntat de contemporani vrea sa faca din individ in toate circumstantele vietii sale. Idealul "Egalitatii iata-l manifest in infra-uman prin "Uniformizare". Anonimatul in sensul inferior al cuvantului prin deposedare de calitate si de esenta prin golire de atribut, de nume. Anonimat de masa din care individul face parte si-n care se pierde, masa ca o colectie de "aceeasi". Guenon spune ca individul se pierde in masa, sau cel putin are din ce in ce mai pronuntata aceasta tendinta. Aceasta cufundare in multiplicitatea cantitativa corespunde prin inversiune cu fuziunea in unitatea dintai in care individul detine toata plenitudinea posibilitatilor "transformate" atat de bine incat am putea zice ca distinctia intezeleasa in sens calitativ este dusa pana la gradul sau suprem in vreme ce orice orice separatie a disparut. Eckart ar spune: cufundata dar nu confundata; in cantitatea pura, dimpotriva este la maximul sau de vreme ce acolo salasuieste principiul insasi al "separativitatii" si fiinta este cu atat mai "separata" si mai inchisa in ea insasi cu cat posibilitatile ii sunt mai strans limitate, adica aspectul sau esential capata mai putine calitati. si cu cat se distinge mai putin din multime, cu atat se straduieste sa se confunde mai bine cu aceasta mulime, cu masa. Aceasta confuzie, indistinctie evoca haosul, este haos de vreme ce individul se reduce doar la aspectul sau substantial al "materiei fara forma" unde tot este cu putinta dar nimic in act, astfel ca termenul ultim odata atins ar fi o adevarata "disolutie" a realitatii pozitive in individualitate, si, din princina extremei opozitii dintre una si cealalta, aceasta confundare a fiintelor in uniformitate apare ca o sinistra, "satanica" parodie a fuziunii in unitate. Gata. O zi buna, Val, T.B.
|
|
|
Unu... doi... si! Iti spun de doua ori pe-un loc, niciodata fara trei: In conversatia noastra cu tenta sociologica, iti vorbeam despre triunghiularitatea unei relatii. Replica ta e justa in referinta ei despre cuplu, subiectul are insa trimiteri ce se impun dezvoltate. asadar, "Triunghiularitatea" respecitva se refera la asa-numitul "Triunghi tragic" explicat in volumul "Que dites vous apres avoir dit bonjour" publicat pt prima oara in 1972 in SUA la GROVE PRESS INC. O editie in franceza bunoara la TCHOU-Paris, colectia "Corps a vivre". Volumul e semnat de Eric Berne, parintele analizei tranzactionale. Autorul, in capitolul sau despre 3triunghiul tragic acorda paternitatea acestei teorii lui Stephen Karpaman, si spune ca-n viata precum in teatru tragedia se sprijina pe rasturnarile de situatie, pepermutari. Eroul sau protagonistul pleaca dintr-unul din aceste trei mari roluri inscrise schematic in unghiurile unui triunghi: Salvator, Persecutor, Victima, in vreme ce un alt persoanj principal dintr-unul din celelalte doua. Cand criza se declanseaza, cele doua personaje se deplaseaza pe triunghi si schimba rolul. Toate confruntarile vietii se inscriu, se muta pe acest triunghi, functe de exigentele scenariului. Delicventul isi persecuta victima, victima depune plangere si devine persecutor, iar persecutorul ei devine victima. Odata prins, e persecutat de politie. Intervine un avocat, care persecuta politaiul. Karpman face in teoria lui variabile. bunaoara permutatii de spatiu (privat/public, deschis/inchis, apropiat/indepartat) ce preced, provoaca sau urmeaza permutatiile de rol, precum si viteza de derulare a scenariului estimata in numar de permutatii pe durata de timp. Daca exemplul clasic este casnicia divortul, scenariile acestea regizeaza aspecte dintre cele mai diferite ale vietii. In desenele animate ca expresie rizibila a pasiunilor umane ca pulsiuni, ca vise erotice sau agresive, ca proiectii, vezi bunoara Canarul, pisoiul si buldogul valsand in trei timpi. dincolo de comic insa, se deschide perspectiva masinii de produs suferinta, sistemul ei morbid adica... inconstient energofag, cronofag, temnicer al adevaratelor sentmente. Ca-si ia ca personaje indianul si pionierul, sotii, parteneri de afaceri - "alte masti, aceeasi piesa" Scria deunazi Mircea Marian in "Evenimentul zilei": "Istoria partidelor comuniste ne arata ca cea mai mare ura si cele mai crancene razbunari sunt intre fostii tovarasi de drum". Daca scenariul este limitativ de vreme ce se deplaseaza pe o figura geometrica simpla, complicatiile in sensul perversitatii pot creste exponential, pe masura gradului de siretenie a celor ce-l trudesc impreuna, co-laboreaza. Vicleanul unelteste castigand increderea celuilalt expunadu-se fragil, apoi la ora H, the D day, scenariul basculeaza si victima isi face victima zob. In momentul in care intervine salvatorul, tiranul isi manipuleaza victima, o scoate din minti, devine persecutor in fata salvatorului-martor asa incat victima-i calaul. Sau pe parcursul relatiei scoate victima din minti astfel incat sa se transforme pret de o clipa in calau si sa culpabilizeze indeajuns si pentru mult timp astfel incat sa se resemneze in conditia de victima, mai ales ca Persecutorul se foloseste si de repros ca forma de represiune. Am gasit pe internet si aplicatii practice de evitare a scenariului: Iti cere bunoara o persoana un serviciu, spune acolo, sa zicem o suma de bani. Da-i numai jumate si inteligenta sa va face restul. Nu-i sunteti nici mama, nici tatal. Va cere sa-i desfaceti capacul la borcanul de mustar? Desfaceti-l o rotire doar, si inmanati-il astfel incat sa duca singur gestul la capat. Usor de zis, greu de facut, mai ales cand ai un caracter de Saint Bernard sau de Sisif. Cum sa nu te miri ca e de fiecare data la fel. Degeaba ai facut ce trebuia sa faci. daca nu iese ca data trecuta, insemana ca n-ai facut-o tot asa de bine. Ei draga Val, si ca sa "Voi qui entrate, luati-va nadejdea" vorba poliglotului Dante care se intelegea si cu cei de la etajul purgatoriu si cu locuitorii de pe toata scara, ca si cum n-ar fi de ajuns cat am tot patit, inteles si zis, mai stiu si ca scenariul acesta nenorocit, functioneaza si in spatiul intim, de unu singur, Val. Retin din Louis Aragon foarte putin. Din km de poezie doar cat a retinut si Leo Ferre: "Coeur tranquille, coeur lejer, coeur lourd / Le Temps de rever est bien court". Si, vreo cateva versuri mai incolo "Quand moi-meme je me trahis..." Cam atat. Cat priveste afirmatia ta legata de comparatia dintre popoare, bineinteles ca Agatha Cristieavea dreptate. De aceea eu masor calitatea unei natii functie de elitele sale. Si de acea pun in varful ierarhiei, Poporul Ales, care mi-e drag panala imnul sau national. O zi buna, Val.
|
|
|
Erata: Vals 2, Val. Doi! Cu drag, T.B.
|
|
|
Val, sunt furios! Am pierdut acum o trimitere pentru tine pentru care ma perpelesc de vreo ora. O refac mane, poate azi. Gandeam trimitand ca mai am doar una de comis si de trimis, si iaca-s tot doua. "C'est trop injuste" cum zice Calimero cel cu scufie de ou, amintire de ziua lui.
|
|
|
Val draga, Imi doresc sa reusesc sa ma adun sa raspund azi randurilor tale trimise in zilele ce-au trecut. Pana atunci, ma refer doar la "Bate vantul frunza-n dunga" cu care ti se juca imaginatia ieri. Am cautat si nu-i "indungare", nu-i. Eu dau curent atentie ideilor nastrusnice, asa ca n-a fost asa efort sa mai caut prin colb o potcoava norocoasa, norocoasa. N-a fost sa fie. Lasand gluma, spun despre versul ce-ti bantuia sufletul ca e de o frumusete cotropitoare. El e auz si vaz, ochi si urechi. Asadar "Bate vantul frunza-n dunga, Aici frunza vibreaza, Val, canta tremurat si straniu, prohodeste si alaiul verii, "Cantaretii mi-i alunga". "Bate vantul dintr-o parte" si duce frunza cu sine, acolo departe, si cu ea odata, intreg pastelul verii. "Iarna-i ici", unde "ici" adverb scurt si sec, mult mai sec decat "aici", contrasteaza cu lungul, profundul "departe": "Vara-i depaaarte" . Atat de frumos am mai vazut la "Ulalume" de Poe in traducerea lui Alexandru Phillippide, prelungind insa versul dupa exigentele plurisilabismului romanesc in raport cu mono si bisilabismul din limba engleza. Ideea nu-i a lui, a folosit-o si Mallarme care a tradus poemele lui Poe folosindu-se de aceasta chichitza si depasind astfel dificultatea traducerii lui Baudelaire in franceza care din respect pentru autorul sau fetisa invatase engleza si tot din respect nu i-a tradus, modest, decat proza. Asadar, reproduc din romana putin, putin din acest poem care mi se pare unu dintre cele mai izbutite ale istoriei poeziei. Asculta, nu citi: "De scurm si ursuz era cerul tomantec / Uscate frunzele-abia se tineau intr-un fir / Scorojite si triste de crengi atarnau intr-un fir / Era pe-aproape de Auber, de taul paclos si salbatec, in padurosul taram al strigoilor, Wire" auzi in "Wire" bufnita in spatiul sumbru creat de "Oober" si de strig..."Hooilor". Auber, Oilor, Uir. Am mai intanit asta la Zamfir in "Doina de jale", pe muzica, cu Licaret la orga. Sau la Baudelaire in "Cantec de toamna". Traducere tot Philippide. Auzi, auzi: "Ascult cum cad butucii si-nfiorat tresar: / Ai zice case-nalta un esafod pe-aproape. / Mi-i sufletul asemeni cu turnul solitar / Surpat din temelie de mii de tarnacoape. // Izbirea monotona m-apasa ca si cum / s-ar tintui o racla pce-aici in graba mare... / Ieri era vara si toamna e acum! / Ciudatul zgomot suna profund ca o plecare.//" Auzi Val, esafodul de scandura ca o cutie de rezonanta a ralui augur si tarnacoapele - sinistru tobosar al mortii, din care inainte de raspunul la intrebarea "A cui racla?" frica nelamurita gaseste iesirea: Ciudatul zgomot suna profund... Ca o plecare". Si stii cu ce mai asemuiesc eu pastelul, peisajul pictat pe o frunza ce se indeparteaza? Cu o gravura din C. Escher. Sau peisajul indepartandu-se ca o frunza tot din iarna-i ici, vara-i departe, Cu o superba ilustratie muzicala la Valsul Nr 6 din Shostakovitch. Vai, e sublim! Asculta valsul, Val si nu pierde din suflet eufonia lui Eminescu. Sa-l retraiesti cu insfletire slava. Te las, T.B.
|
|
|
Val, nu prea te-am mai vazut. Nu-i vorba, nici eu nu prea am mai trecut asa des pe aici. Sper ca esti bine si ca totul este in regula.
|
|
|
(urmare 6)lorsqu'il apprendrait que Cervantes, en optant pour ce nom, n'a fait que transposer le sien, puisque uyyal, cerf, se dit «ciervo» en espagnol...
On se souvient que don Quichotte, sur son lit de mort, se repent et renie les romans de chevalerie. Il guérit de sa folie, mais c'est pour retomber dans une autre. Voici ce qu'il dit: «Tout ce que je regrette, c'est d'être désabusé si tard qu'il ne me reste plus le temps de prendre ma revanche, en lisant d'autres livres qui soient la lumière de l'âme» (II, p. 500). Ses amis sont effrayés par cette nouvelle toquade: s'il se mettait à lire des ouvrages hagiographiques, n'aspirerait-il pas à devenir un saint?
Sur son lit de mort, notre lecteur (le seul qui soit digne du personnage de don Quichotte), se repentirait également d'avoir couru toute sa vie après un mirage. Ses dernières paroles seraient celles-ci: «Tout ce que je regrette, c'est de m'être trompé sur ma véritable vocation. Je recherchais désespérément le manuscrit de Cid Hamet Ben-Engeli, et en m'attelant à cette tâche aussi ingrate qu'insensée, j'ai dissipé de nombreuses et précieuses années. Maintenant que la mort jette son ombre menaçante sur moi, je vois clairement ce à quoi j'aurais dû consacrer ma vie. Cervantes a déformé le texte de Cid Hamet, il l'a insidieusement christianisé et castillanisé, bouleversant ainsi les codes culturels auxquels se référait l'auteur arabe. Le texte qu'il a publié ne garde que quelques traces de sa saveur arabe ancienne, et c'est justement cette saveur que j'aurais dû reconstituer, recréer pour le plus grand profit d'innombrables lecteurs. Oui, j'aurais dû m'appliquer à réécrire Don Quichotte, non pas en le traduisant, mais en le reconstruisant, en rétablissant sa forme arabe originale, en retrouvant chacune des lettres tracées par la plume du seigneur Hamet.» Si cu asta gata. Promit pe viitor sa ma abtin de recomandat lecturi de vacanta. Cu drag, T. B.
|
|
|
(urmare 5)On pourrait se demander pourquoi don Quichotte n'a pas entrepris d'écrire lui-même son propre roman. Il a en effet, lui qui est nourri de littérature, toutes les qualités pour le faire. Mais il y a un obstacle insurmontable: un chevalier n'écrit pas ses aventures, c'est un tiers qui s'en charge. Un chevalier ne lit pas non plus de romans de chevalerie. Don Quichotte s'est déjà, en tant que lecteur, écarté de ses modèles. Il s'en écarte aussi par sa culture, et il s'en écarte enfin par son aptitude à écrire. Mais il a obscurément conscience que s'il écrit, c'en est fait de ses ambitions d'homme d'épée, de preux protecteur de la veuve et de l'orphelin. La chevalerie et l'écriture sont incompatibles. Le héros à la Triste Figure était destiné à la seconde, mais il s'acharna à accomplir la première, avec le résultat que l'on sait. Il s'est trompé sur sa véritable vocation et c'est peut-être cela le sens ultime du roman de Cervantes.
En tant que lecteur, don Quichotte pratique ce qu'on pourrait appeler une lecture naïve. Il croit ce qu'il lit, il est persuadé que les héros des romans de chevalerie ont existé et ont effectivement accompli les actions qu'on leur attribue. Il est le seul à le penser: ceux qui l'entourent savent ménager la bonne distance entre la fiction et la réalité. Cervantes s'adresse d'ailleurs à un lecteur habile et astucieux, et uniquement à ce type de lecteur. Il n'a jamais été déçu: nul ne s'est avisé de faire une lecture naïve de Don Quichotte.
Que serait cette lecture? Imaginons un lecteur, de préférence arabe, qui lirait le passage relatif aux vieux cahiers achetés à Tolède et qui penserait que le véritable auteur de Don Quichotte n'est pas Cervantes mais Cid Hamet Ben-Engeli. Mû par cette lubie, il se mettrait aussitôt à rechercher l'original arabe et consacrerait tout son temps à fouiller dans les bibliothèques, les archives et les collections de manuscrits. Il étudierait soigneusement la littérature arabe d'Andalousie et d'Orient, dans l'espoir de tomber sur un auteur dont le nom se rapprocherait de celui de Cid Hamet. Evidemment, tout le monde se moquerait de lui, on ne cesserait de lui répéter que l'attribution du roman à un More est une fiction, que l'idée du manuscrit trouvé est un procédé éculé, une vieille convention littéraire, presque aussi vieille que le genre romanesque. Mais notre lecteur n'écouterait pas cette objection et poursuivrait inlassablement ses recherches.
Le nom de Ben-Engeli serait pour lui un constant sujet de méditation, comme le nom de Dieu pour les croyants fervents. Il aurait la conviction qu'à force de le retourner dans sa tête, de le ruminer, de changer l'ordre des lettres qui le composent, il finirait par trouver une vérité inouïe. Il éprouverait une grande joie le jour où il découvrirait que Ben-Engeli est une transposition du nom arabe Ibn al-Uyyalî, c'est-à-dire «fils de cerf». Mais il sombrerait dans la mélancolie
|
|
|
(urmare 4)dont il est décrit et se renseigne sur ce que les lecteurs pensent de lui. Mais il r lui vient pas à l'esprit de lire ce livre, il ne cherche pas à l'acquérir et il ne 1 connaît que par les échos qui lui en parviennent. Lui qui a lu tous les livres ne lir jamais celui qui le concerne au premier chef, son livre, le miroir de sa vie.
Au chant VIII de l'Odyssée, Ulysse, arrivé incognito chez les Phéaciens entend son histoire racontée par l'aède Démodocos. II ne se demande pa; comment celui-ci en a pris connaissance, étant bien entendu qu'un aède reçoit sor savoir directement des Muses. Don Quichotte, pour sa part, est fort embarrassé par le récit dont il est l'objet. Se demandant comment on a pu connaître ses aventures dans les moindres détails, il pense d'abord que celui qui les a narrées doit être un «sage enchanteur», c'est-à-dire quelqu'un dont le savoir a une origine surnaturelle. Mais quand il apprend que l'auteur est Cid Hamet Ben-Engeli, il se montre fort inquiet, car il s'agit d'un homme ordinaire, de surcroît un More, et en tant que tel un fieffé menteur ***. Il est très déçu parce que ses aventures ne sont pas du tout racontées comme il souhaitait qu'elles le fussent. Ses faits d'armes apparaissent dérisoires, ses exploits saugrenus; des choses qui auraient dû selon lui être passées sous silence, comme les nombreux coups de bâton qu'il a reçus, sont impitoyablement rapportées. Il ne nie pas le ridicule de certaines situations, mais Cid Hamet aurait dû faire preuve de discrétion, car, dit notre héros, «en bonne foi, Enée ne fut pas si pieux que le dépeint Virgile, ni Ulysse aussi prudent que le fait Homère». Seulement, lui rétorque-t-on en se référant à une vieille distinction aristotélicienne, Cid Hamet n'a pas décrit les actions en poète, mais en historien, c'est-à-dire «non comme elles devaient être, mais comme elles furent, sans donner ni reprendre un atome de vérité» (II, p. 27). Le malentendu porte sur le genre: don Quichotte se veut héros épique, mais se retrouve dans une parodie, une caricature de l'épopée.
S'il n'a jamais lu le livre de Cid Hamet, il a cependant eu l'occasion d'avoir entre les mains le Quichotte apocryphe d'AvelIaneda (qui chercha à profiter du succès de Cervantes, ce qui poussa ce dernier à hâter la publication de la seconde partie de son roman). Don Quichotte feuillette la version de l'imposteur, mais considérant qu'elle est pleine de mensonges et de niaiseries, refuse de la lire. Avellancda n'aura ainsi pas la joie d'apprendre que ses clucubrations ont été lues par don Quichotte. A Barcelone, celui-ci voit la même version apocryphe en train d'être réimprimée, et là encore il marque son dépit et souhaite qu'elle soit brûlée. Lui dont on a brûlé les livres a des impulsions d'incendiaire. Chez tout lecteur, il y a un biblioclaste, un pyromane qui sommeille. Les autodafés ne sont pas le fait des seuls inquisiteurs.
|
|
|
(urmare 3)A l'occasion, il ne dédaigne pas d'écrire; c'est ainsi qu'il rédige une épître où il donne des conseils à Sancho au moment où celui-ci s'apprête à gouverner son île. Comme il a toujours besoin d'un modèle, don Quichotte s'identifie alors à Caton, de la même façon qu'il s'identifie en tant que chevalier errant à Amadis de Gaule. Il ne se cantonne pas du reste dans le domaine de la prose, il compose aussi des poèmes bucoliques durant la période où, la carrière de chevalier lui étant temporairement interdite, il mène la vie des bergers. Jusqu'à sa mort, il reste sous l'emprise de la littérature.
Mais le livre qui l'intéresse le plus est celui qui racontera ses aventures. Il est en effet persuadé qu'il aura, tout comme les chevaliers qui l'ont précédé, son chroniqueur, son «historien». Il croit même savoir exactement ce que celui-ci notera. Dès sa première sortie, «notre tout neuf aventurier se parlait à lui-même, et disait: «Qui peut douter que dans les temps à venir, quand se publiera la véridique histoire de mes exploits, le sage qui les écrira, venant à conter cette première sortie que je fais si matin ne s'exprime de la sorte: «A peine le blond Phébus avait-il étendu sur la spacieuse face de la terre immense les tresses dorées de sa belle chevelure [...] que le fameux chevalier don Quichotte de la Manche, abandonnant le duvet oisif, monta sur son fameux cheval Rossinante, et prit la route à travers l'antique et célèbre plaine de Montiel» (I, p. 57-58). On le voit, la chronique commence en même temps que l'action, elle lui est contemporaine, même si don Quichotte la situe ultérieurement, «dans les temps à venir». Le livre s'écrit en accompagnement de l'aventure qui se vit. Don Quichotte se dédouble: il est à la fois l'acteur et le chroniqueur, le chevalier et le romancier.
Cheminant à travers la plaine de Montiel, il se désespérait parce qu'il ne lui arrivait «rien qui fût digne d'être conté». En d'autres termes, la vie n'acquiert un sens, une valeur, que par les moments privilégiés qui peuvent faire l'objet d'une narration. N'est digne d'être vécu que ce qui est digne d'être conté.
A tout moment, l'hidalgo se réfère aux livres de chevalerie et règle sa conduite sur celle de leurs héros. Il se réfère aussi au livre futur qui publiera ses hauts faits et vantera son mérite. Il sait que tout ce qu'il entreprendra sera dénué de sens s'il n'est pas consigné et transmis à la postérité. Il agit en fonction d'un livre à venir. La carrière de chevalier n'est ainsi qu'un moyen, la fin étant de devenir le héros d'un roman.
Plus tard, il apprend que ses aventures ont été mises en livre par Cid Hamet Ben-Engeli**. Il manifeste aussitôt une vive curiosité quant à la façon
|
|
|
(urmare)et de transmettre. Et quand le texte s'arrête, il n'y a plus rien à raconter. L'idée d'une histoire qui émanerait directement d'un auteur semble exclue.
Dans le fragment que je viens de citer, il est question de «/'auteur de cette histoire», non des auteurs. Mais le singulier est en fait un pluriel, puisque l'auteur se base sur un écrit et donc sur un auteur antérieur. Cervantes qui, rappelons-le, se désigne comme le second auteur, a ainsi exactement le même statut que ceux qui ont écrit l'histoire avant lui, et la même fonction: il réunit des documents dispersés. L'originalité n'étant pas envisagée, tout auteur est un compilateur.
La bataille de don Quichotte et du Biscayen ne restera néanmoins pas «indécise et pendante». Par le plus grand des hasards, Cervantes, le compilateur ultime, trouve un jour à Tolède, dans la rue d'Alcana, de vieux cahiers écrits en arabe. Comme il ignore cette langue, il s'adresse à un «Morisque espagnolisé» qui lui apprend qu'il s'agit d'un ouvrage dont l'intitulé est: «Histoire de don Quichotte de la Manche, écrite par Cid Hamet Ben-Engeli, historien arabe» (I, p. 101). Dissimulant sa joie pour ne pas payer cher, il achète les vieux cahiers pour un demi-réal et ensuite les fait traduire en castillan par le Morisque qui, pour sa peine, reçoit cinquante livres de raisin sec et quatre boisseaux de froment.
Cid Hamet Ben-Engeli: il faut s'attendre à ce que ce nom, tout comme celui du héros, donne lieu dans le roman à des variations et à des commentaires. Sancho Panza le prononce Cid Hamet Berengena, car, affirme-t-il, il a «ouï dire que la plupart des Mores aiment beaucoup les aubergines.» Mais don Quichotte le reprend: «Tu dois, Sancho, te tromper quant au surnom de ce Cid, mot qui, en arabe, veut dire seigneur» (II, p. 24). En dehors de cette référence à l'aubergine, à la berengena (en arabe bâdhinjân), Ben-Engeli est habituellement perçu comme une transposition de Ben-Elghali, qui signifie: «cher, au prix trop élevé, qui dépasse les bornes, qui vise trop haut ou va trop loin». C'est un nom placé sous le signe de l'excès, de l'exagération, de l'hyperbole, traits qui correspondent parfaitement au caractère du héros.
Don Quichotte, on le sait, est un grand lecteur. Grâce aux livres, il a acquis un savoir encyclopédique qui lui permet de discourir sur des sujets variés. Par ailleurs, il est aussi capable d'écrire. Avant de se faire chevalier errant, il avait en effet des velléités d'écriture. Quand il lisait une histoire inachevée, il avait envie de prendre la plume et de la terminer. Il aurait pu être auteur de romans de chevalerie s'il n'avait pas été animé par le désir de devenir chevalier.
En sillonnant les routes en quête d'aventures, il ne renonce pas pour autant à la littérature. Dans les moments de repos, il l'enseigne et ses auditeurs sont étonnés de son érudition et de la pertinence de ses remarques. Il défend aussi la vérité des romans contre ceux qui n'y voient qu'un tissu de mensonges.
|
|
|
Iata Val si al doilea text promis, extrasi din volumul "Limba lui Adam si alte eseurie al lui Abdel fattah Kilito, publicat la Editura Toubkal, Casabalanca-Maroc. Autorul e profesor la Universitatea de filologie din Rabat. L-am descoperit intr-o librarie la Marrakech. Fara alte comentarii, iata un eseu depre Don Quihote, adica despre tripla noastra conditie: actori, spectatori, cronicari. Sau multipla: "CID HAMET BEB-ENGELI - par Abdelfattah KILITO Une des caractéristiques du Quichotte * est qu'il se présente comme un ouvrage écrit par plusieurs «auteurs». Dès le début du premier chapitre, Cervantes laisse entendre que ce qu'il raconte lui parvient de diverses sources. A la fin du huitième chapitre, il se décrit comme «second auteur», se plaçant ainsi dans une position de secondante, simple écho de voix qui ont résonné dans un passé indéterminé.
Est-ce à dire que ses prédécesseurs supposés sont dans une position de primauté? Rien n'est moins sûr, mais avant de considérer ce point, notons que la première mention des «auteurs» intervient au moment où est soulevée la question du nom du héros. Don Quichotte est un surnom que le héros s'est donné, mais quel est son véritable nom? Quixada? Quesada? Quijana? Réponse de Cervantes: «il y a sur ce point quelque divergence entre les auteurs qui en ont écrit» (I, p. 51). A la pluralité des auteurs répond la multiplicité des noms du héros. S'agissant de celui-ci comme de ceux-là, l'identité s'avère incertaine.
A la fin du huitième chapitre, là même où il se proclame second auteur, Cervantes évoque de nouveau ses sources. Le prétexte en est le déroulement du combat de don Quichotte avec le gaillard Biscayen. Au plus fort de l'action, Cervantes intervient pour déclarer «qu'en cet endroit même l'auteur de cette histoire laisse la bataille indécise et pendante, donnant pour excuse qu'il n'a rien trouvé d'écrit sur les exploits de don Quichotte, de plus qu'il n'en a déjà raconté» (I, p. 97). L'auteur de cette histoire, entendons l'auteur sur lequel s'appuie Cervantes. Dans la mesure où celui-ci est le second auteur, celui-là devrait normalement être le premier, mais il n'en est rien, car il ne fait que reproduire un texte déjà là, il est lui aussi un compilateur dont la copie s'arrête au moment où il ne trouve plus rien d'écrit. Un auteur, dans ce sens, n'est pas quelqu'un qui est à l'origine du récit, mais quelqu'un qui se livre à un travail de démarquage. Précédant l'auteur, tout auteur, il y a le texte qu'il suffit de retrouver, de recopier
|
|
|
(urmeaza) Doamne sfinte, ce sacaitor e omul asta. Mai ceva ca o musca de cal. O tot da-nainte ca o moara stracata. Nu poti nicidecum sa-l ajungi din urma, ce tot are de zis. De ce nu ma lasa sa trag un pui de somn si sa ma uit ca o sa-mi cioparteasca in curand picioarele. -Vad eu incotro bati, zise Iovan cu ochii plini de lacrimi. Nu stii cum sa scapi de mine, si esti in stare sa te lasi calcat de vreo masina, ca dupa aia sa ma alungi ca pe un caine.asa-i ca ma dreptate? nu fi nebun, Petar, nu fi nebun. Cu ce e-am plicitisit, spune-mi frumos. Sunt gata sa dispar fara umra. Iar tu du-te unde vrei. Numai sa ai grija de picioare. Ca fara ele, sa stii, nu merita sa ai nici cap, nici ochi, nici altele... In mijlocul drumului statea Mara nebuna. Ii privea in tacere, poate chiar cu mirare." Al doilea text mai tarziu, Val. O zi buna, T. B.
|
|
|
(urmare) -Dar o sa-ti tragi picioarele, nu? se holba la el Iovan. -Nici vorba, striga dogit Petar. Ala de ce nu si le-a tras! Daca el nu si le-a tras, eu de ce mi le-as trage! Pai cum vine asta: el da si eu nu. Nu, nu porc umflat, in ruptul capului, nu ! N-au decat sa mi le ciunteasca... cainii sa le roada, dar de unrit nu m-oi urni din loc... ca daca poate el, pot si eu... - Dar, fratioare... - Gura, netotule! sari Petar. Tu care-mi dai ghes la icalosii... Petar tremuea ca varga. Dar n-avea putere nici sa se urmeasca, nici sa se scoale, nici sa-si dezlipeasca barem pleoapele. II placea mai mult sa vorbeasca cu ochii inchisi, atunci era el cel mai sincer si cel mai linistit, sa se scunfunde in tihna intunericului sau si sa-si inchipuie lucrurile din jur. Atunci vedea cel mai limpede prapastia in care se afla, pustia vesnica a cerului, lumina ucigasa care pe toate le inghitea si le topea, vartosenia, setea si foamea pamntului in care cele vazute si cele nevazute se preschimba cu iutzeala vietii. Asa, cu ochii inchisi, putea sa-si vada umbra prelunga si desirata, intinsa in praf; prietenul bubos cu ochi de oaie capiata, pe Iovan adica, cel care, parca dupa o lege nescrisa, tragea cand hais, cand cea, cand la deal, cand la vale, intodeauna insa spre jalnicul mascarici care era. Petar tremura de maine, dar nu-i venea sa-si deschida ochii si sa-si rupa filmul atat de complicat care-i juca in fata nasului. Ar fi vrut, fara sa se urmeasca, sa-i nchida gura de cobe a lui Iovan. Atunci, simtindu-l viu si fierbinte langa el, ar mai stat inca multa vreme zcand in somnu-i ca de purpura stravezie. Numai ca il nelinistea vocea lui Iovan: -Nu las eu sa te calce masinile. Si, ma rog, ce tot vrei? Sa rami schilod din pricina incapatpanrii tale? Domane, ti-ai pierdut mintile? Ca dupa aia - ca ala de care-ai vorbit - sa putrezesti pirn spitale! Ei bine, n-ai sa faci asta, vericul. Nuy dau eu voie, auzi. Si chiar de s-ar intampla asa ceva, nu te-a lasa prea mult la spital. cica putrezesc cu adevaratlea acolo - chiar mi-o zis unul c-a murit ieri cineva: l-au otravit - cica. Te-as lua cu mine. As cersi si te-as hrani ca pe-un prunc. Stii ce frumos stiu sa cersesc. Atunci nu m-ai opri sa intind mana. Altfel cum as putea fara tine. Mai degraba m-as omora, decat sa mi te duca cine stie unde. In caruciir te-as duce, te-as trage dupa mine - n-am sta nici atunci prea mult intr-un loc. ti-as cumpara carje, iar tu sontac, sontac in urma mea... (urmeaza)
|
|
|
(urmare) Atunci, soferul sare din cabina, si incepe sa-l zgaltaie si sa-l roage sa se dea deoparte: "Da-te la o parte, nenorocitul, ca altminteri te calc; iar daca te calc si voi intra la parnaie, imi mor plozii de foame". Omul deschide ochii, il vede pe sofer rosu la fata si furios, si chiar ca de naduf i-o dat si lacrimile, si-l scuipa drept in fata. "Vita ce esti", ii zice la asta soferul, "vita incaltata, pentru binele tau te rog". dar omul notru nici nu se clinteste: ii e lene si sa deschida ochii. Soferul incearca sa-l dea la o parte, dar caposul ii trage una cu piciorul in boase si-si vara fata in praf. atunci soferul se asaza la volan si-ncepe sa claxoneze. Cu capul in praf, omul nostru nici nu-l aude. soferul racneste: "Ba, nici acum nu vrei sa te dai la o parte" "Nu vreau", ii raspunde consateanul nostru, de jos, "si ce poti sa-mi faci?" "Iti scurtez picioarele", il ameninta soferul. Omul sopteste in barba: "M-as unri eu, numai ca mi-e lene; cum de nu pricepi, pentru Dumnezeu... la urma urmei, s-o vedem si pe-asta..." Atuncisoferul maida din claxon vreo juma de ceas. Omului i se face lehamite si incepe, culcat pe burta sa-l ocarasca si sa-i injure camionul. Soferul da gaz la tartareaza lui si mi-l reteaza pe om de la genunchi in jos... -Si ce-a fost dupa aia, intreba diserat Iovan? Soferul a sters-o, iar e nenorocitul ala l-au dus la spital, zice Petar. N- murit inca: ii e lene zic unii. altii zic ca se bucura c-a ramas fara picioare - nu poate sa mi hoinareasca. Am auzit ca l-au sfatuit sa- dea in judecata pe tipu, cica ar fi rost de ceva despagubire, dar lui tot lene i-e. -Care va sa zica si tu vrei s-o patesti ca ala? intreba Iovan. -N-as zice asta, dar de-o sa treaca om asina, tot aia ma asteapta si pe mine, raspunse Petar. (urmeaza)
|
|
|
(urmeaza) Pricep eu totul, chicoti Iovan, dar s-o patesti din pricina proprilor tale picioare, zau ca nu ma prind. Inteleg daca ar fi mai scurte ca ala mele... un om scund valoreazamai putin... da-i vorba de ditamai picioroangele, fratie! Ce n-as da eu sa am asemenea craci. Pe cuvant. Asa, sunt mereu nelinistit - mai ca-mi trag fundu' prin praf. Cu ochii inchisi inca, Petar suspina si zise: -Tu chiar esti un neghiob. Iti vorbesc serios. - Pai asa-i, rase acru Iovan. Asa-i, nam ce zice. Si sunt asa de multumit ca mi-o spui tu si nu altul. Tu-mi spui asta pentru ca tii la mine, altul mi-ar spune-o din ura... -Nu bate campii, zise cu asprime Petar. Te pomenesti ca incepi sa si bocesti. Ian asculta mai bine. Nefericirea mea sunt picioarele astea. Si sa stii, din pricina lor o sa-mi pierd pana la urma capul. Iaca, inchipuieste-ti ca da acum peste mine o caruta. Una traneasca, sa zicem. Ca alta n-osa treaca pe aicea cat ii haul. Si eu stau asa culcat di picotesc, iar caruta-mi trece peste craci - si gata. Olog pe viata. -Dar cand s-o apropia caruta - tu-ti tragi frumusel picioarele si toul e in regula, zise Iovan convins ca l-a dat gata. - Pai tocmai despre asta-i vorba, zise cu naduf Petar. N-o sa pot sa-mi trag picioarele. O sa-mi fie lene, intelegi. Da' si mai sigur e ca n-o sa bag de seama caruta. ajung sub roti si s-a zis cu voi, stalpisorii mei. Iaca, asa, dintr-o gluma, ma nenorocesc. -N-o fi asa, zise copilareste Iovan. Chiar daca ar da peste tine o caruta, s-or opri boii... -Boii sa se opreasca - mai va! -... si taranii, sau cine-o fi, te-o pofti sa-ti tragi picioarele. -Numai ca eu n-o sa fac asta si m-oi prapadi, zise sec si rautacios Petar. -De ce sa nu-ti tragi picioarele? intreba Iovan. -Da ce ce le-as trage? izbucni Petar. Da alade anul trecut cum de nu si le-a tras... ala, uite ca stiam cum il cheama... stii, ala, dracu sa-l ia, ca ti-am povestit de o mie de ori despre el... -Nu-mi aduc aminte, zise hatru Iovan. Ori am uitat, ori nu-mu aduc aminte - tot un drac. - de nimic frumos nu-ti aduci aminte, zise Petar. -Iar tu, la fel, suferi de prea multa tinere de minte, zise Iovan. Fir-ar sa fie, tii minte toul, ca un copil. Stau si ma intreb unde-tiincap atatea minuni. -Stii, incepu Petar incet si taraganat, se facea ca ala statea tolanit in mijlocul drumului stramt. N-avea mai mult de patruzeci de toamne - leat cu mine adica. Picotea omul la soare. Isi intinsese picioarele si le invelise in praf; cica bun pentru reuma. Isi batea capul incotro s-o apuce. I se parea ca umblase tot pamantul. Se saturase pesemene de atata du-te-vino si nu stia ce sa faca cu sufletul lui, si mai ales cu picioarele care vroiau sa-l duca drept in iad, printre draci, asa cum o sa ne duca astea ale noastre pe noi, stii. Si taman cand i se inchideau ochii, da peste el un camion plin cu cucuruz - din Serbia era, pentru Muntenegru. soferul da semnal, da' omul nostru face pe niznaiul. Atunci handralaul de sofer incepe sa urle la el. Omul tace. Drumul era asa de stramt, ca de ocolit nu-l putea ocoli. "Scoala, nataraule", striga la el soferul. "Nu vreau", raspunde omul si continua sa picoteasca. "Da' ce vrei, mai damblagiule?", face din nou maniat soferul. "Mi-e lene, drept sa-ti spun" ii zice sincer omul nostru. "Da nu vezi ca-ti tai macaroanele, scarnavie", spumega soferul. La care omul ii zice: "Vad, da ce pot face, frate draga". "Poti sa te scoli si sa piei indata din fata mea", iizice soferul scos din minti. "De-as putea sa ma scol, cine stie ce-as mai face", ii zice omul soferului. (urmare)
|
|
|
(urmare) auzea clipovitul Lesnicei care curgea la vale, ducand de pe maluri linistite, radacini ierboase si psti morti; auzea cum pamantul crapa si se preface in pulbere, iar semnitele marunte de trifoi, clopotei si ovaz salbatic putrezesc si pier in adancurile insetate ale verii; cum maracinii de pe langa drum, calcati in picioare si jupuiti de nenumarate ori, isi deschid mugurul moale si verde si sorb lumina amiezii de august; cum, undeva in trup, ii bate inima, in trupul ce se sterge treptat in buruieni si praful cel salciu; cum, incet, ii curge sangele; si cum Iovan, indreptandu-se de sale, geme si tuseste, semn ca mai e in viata, destul de vesel si al naibii de flamand. -Asculta, zise incet Petar fara sa-si deschida ochii, mi-e de picioarele astea ale mele. -De ce? Intreba fericit Iovan. - Mi-e lene sa-ti explic, zise Petar. - Chiar ca esti intr-o dunga, facu Iovan. Te ingrijoreaza propriile tale picioare. Ha, pe mine cum de nu ma ingrijoreaza ale mele. -Ale tale sunt altceva, zise Petar. Sunt de doua ori mai scurte. - Nu vad legatura, chicoti Iovan. Ce alea nu-s picioare? -Da, zise lenes Petar. Dar ia uite ale mele pana unde bat. -Si ce daca, zise vesel Iovan. Chestia-i sa nu-ti fie grele, ca-s lungi - nu-i vina ta... La urma urmei poti sa ti le tragi sau sa le-ndoi... -Tocmai aici e buba, zise ceva mai vioi Petar. Nu le pot strange. Arputea sa dea careva peste ele si sa se poticneasca. - Te doare-n cot, zise Iovan. N-are dacat sa-si franga gatul. -Da, da' si eu pot s-o patesc, zise Petar. De-ia-mi fac griji. -Cum vine asta s-o patesti din pricina propriilor tale picioare, intreba Iovan. Nu pricep. - nu pricepi tu nimca, zise Petar. Esti prost ca un vitzel. (urmeaza)
|
|
|
E o carte oh, cat de aproape de Emir Kusturica de Goran Bregovici, poveste despre o lume din colbul careia s-a nascut si sarba (sau serba) de la Cosmesti. Capitolul XII - Despre picioare Piocioarele lungi ale lui PEtar ajungeau pana-n mijlocul drumului, talpile mari si ciolanoase abia se vedeau din praf, intoarse spre marginea crapata si arsa ce se ridica asemenea unui zid in fata ochilor lui. Cu minile incrucisate pe burta de parca ar fi dat ortul popii, cu capul lasat pe spate, si pe de-antregul stors de vlaga, Petar lasa sa-i arda soarele pleoapele care-l usutrau. Umbra parului salbatic disparuse de mult, iar soarele-l ardea acum peste tot. Culcat asa si aproape fara vreo dorinta, simtea cum se scurge timpul. Multe zile i-au trecut astfel tolanit, incalzindu-si ciolanele reu matice, dar niciodata timpul nu i se paruse ca acum, sa-l apuci cu mana. Timpul care se scurgea fara intoarcere, lasandu-l la marginea drumului deznadajduit si nemangaiat, era lumina care crestea ca o turla nevazuta pe pleoapele lui bolnave si acum cu totul neisufletite.; si praful in care toate se prefaceau; si tarna de sub el; si pulberea aceea de peste tot, care-i cadea pe fata ca lumina, umplandu-i gura larg deschisa, lasandu-i limba si gingiile uscate si patrunzandu-i in plamani mai repede decat aerul: si cantecul de nunta care intrecuse orie masura si se inalta acum spart si dezlanat in slavi, ca dupa numai cateva clipe sa se auda jalnicu-i rasunet; si sporovaiala cea de toae zilele a nu mai putin obisnuitilor gropari, care nu stiau cum sa scape de alba lor povara, drept care beau si povesteau ce nici in vis n-o sa-si aminteasca, strangandu-se in brate, imbrancindu-se cat colo; si roscovanul de Iovan cu ochi de oaie ratacita, diavolul ala colturos si vesnic umflat, care se tine ca un caine dupa el, nedandu-i pace si batandu-l la cap cu aceleasi intrebari. (urmeaza)
|
|
|
Val, m fost intotdeauna fascinat de personajele bicefale: Lolek si Bolek, Obelix si Asterix, Itzic si Strul, Pacala si Tandala, Stan si Bran, Hidalgo si scutierul Sancho Panza. Astea pregatesc de minune pentru autori bicefali: Ilf si Petrov cu ale lor "Doisprezece scaune" si "Vitelul de aur", Uderzo si Goscinny. Sigur, sprijin si astazi ca marile destine sunt lovite de singuratate, ca mai bine singur decat rau insotit cum zice adesea francezul, ca povestea cu mrticul a celor doi care pleaca la drum impreuna din M. Preda nu-i a shaga, ca "insigurarea-n doi e lasitate" cum zice Macedonsky, ca oamenii se tem sa iasa singuri la intalnirea cu destinul si de aici ca-n pret-a porter nu porti haina ta si a unuia ca tine, nu traiesti propriile incercari ci diluari si solutii. Am avut de-a lungul anilor tot timpul sa vad si sa verific cum cuplul duce la trunghiularitati (si nu vorbesc aici, de Sfanta Treime), asocierea la cardasie, agltuinarea la Ghetto, trai unu cu nasu'n umbra deasa si fierbinte a celulalt precum oile. Inadaptare, inacomodare, alienare. Nu pun in discutie alteritatea, ci pericolul ca ea sa mute in alterare. Plecam impreuna ca sa fim doi ca ne-ar fi fost urat singuri, diluari iar nu solutii la singuratate, disolutie. Cred ca o problema majora de aciuare a romanilor de pretutindeni este integrarea. Se tin unii de altii, se trag unii pe altii, colonizeaza spatii acupate social, cultural, cultual, moral. Manele, table, fiertura din oala cu mirosul, pijamaua ca uniforma-n ghetto, apucaturile ca sfinte traditii. In acest context, Val imi permit sa-ti supun lecturii doua texte, foarte diferite care spun din culturi diferite nu cam ci chiar acelasi lucru. Le expediez cate unul ca sa... incapa-n barcile de salvare, ca sa... evitam panica pe punte. Primul e dintr-un scriitor balcanic, croat de felul lui, Miodrag Bulatovic, iar romanul din care e extras se numeste "Cocosul rtosu zboara spre cer". Romanul respectiv a fost tradus si in franceza cu titlul "Le coq". Il gasesti in mari librarii ca "FNAC", Le "Furet de nord". In romana nu stiu decat ca a aparut la Ed. Univers in 1978, trauds de Dusan Petrovici (urmeaza)
|
|
|
Intr-un studiu, publicat in 1950 si intitulat "De la Cineva la Nimeni", J. L. Borges schitzeaza deja aceeasi teorie a propos de Shakespeare si citeaza cu aceasta ocazie o formula ciudata din Hazlitt: "Shakespeare semana cutoti oamenii, mai putin pentru faptul de-a semana cu toti oamenii. Intim nu era nimic, dar era tot ce sunt ceilalti sau ce pot fi". Ti-as scrie, Val, despre Ulise fudulul. De indata ce castiga largul, ii declina lui Polifem orbit care-l stia de Nimeni, adevarata sa identitate: "Mandea-i Ulise!" Dar tac, asa cum cred ca ar fi trebuit sa taca si Beethoven dupa "Oda Bucuriei" si ultimul acord. Cele patru cvartete de pe urma puteau lipsi. Astfel toata tacerea de dupa ar fi fost Simfonia a IX-a. De aceea in cip de final, dar si de penitenta, rescriu rugaciunea lui Shakespeare si raspunsul lui Dumnezeu... in spaniola lui Borges: "Yo, que tantos hombres he sido en vano, quiero ser uno y yo". La voz de Dios le contesto desde un turbellino: "Yo tampoco soy; yo sone el mundo como tu sonaste tu obra, mi Shakespeare, y entre las formas de mi sueno estas tu, que como yo eres muchos y nadie." Cu drag, T.B.
|
|
|
In acest fel, in timp ce corpul sau se achita de destinul sau de corp prn bordelurile si cabaretele Londrei, sufletul care-l locuia era Cezar care neglijeaza augurii, Julieta care detesta ciocarlia si Macbeth care vorbeste cu vrajitoarele care sunt si Parce. Nimeni nu fu atatia oameni care, in asemanarea egipteanului Proteu, putu sa epuizeze toate aparentele Fiirii. Cateodata, lasa in cate-un colt al operei confesiuni, incredintat ca nu vor fi descifrate: Richard afirma astfel ca intr-un singur personaj juca rolul multora si Iago spune in mod straniu: "Nu sunt ce sunt". Identitatea fundamentala de a exista, de a visa si de a reprezenta ii inspira pasaje minunate. El persista 20 de ani in aceasta halucinatie dirijata, dar intr-o buna dimineatza fu inhatzat de greatza, de oroarea de-a fi atatia regi care mor de sabie si atita neferciti amanti care se unesc, se separa si agonizeaza melodios. In chiar aceeasi zi se hotara sa-si vanda teatrul. In aceeasi saptamana s-a intors in satul sau natal unde regasi arborii si raul copilariei sale si nu ii asemui celorlalti pe care muza sa ii celebrase si care intorceau ilustre aluzii mitologice si vocabule latine. Trebuia sa fie cineva. Si fu un impresar la pensie care-a facut avere si care era pasionat de imprumuturi, procese si marunta camatarie. In aceste dispozitii dicta un testament arid pe czare-l cunoastem si care inlatura in mod deliberat orice nuanta patetica sau literara. Amicii din Londra obisnuiau sa-i viziteze retragerea. Isi luau pentru sine rolul de poet. Isotria adauga ca, inainte sau dupa moarte, se stiu in fata lui Dumnezeu si-I zise: "Eu care-am fost atatia oameni in van, doresc sa fiu un singur care sa fie eu". Dintr-un vartej, vocea lui Dumnezeu raspunse: "Nici eu nu sunt: am visat cum ai visat opera ta, William Shakespeare, si printre aparentele visul meu, esti tu care, ca si mine, esti multiplu si , ca mine, nimeni." (urmare)
|
|
|
Val, cumva (nu oricum) despre "Adusa noua". Cand am citit acel "Ma omorasi, neica" al istorisirii tale, m-a surprins "amintirea unui gand pe ce mi l-am mai amintit" cum ar spune Borges, sau, cum tot el spune, "un vis pe care nimeni nu-l visa". Dar mai bine hai sa-ti reproduc asta: "Everything and nothing" "In el nu era nimeni, in spatele fetei sale (care chiar dupa relele picturi de epoca, nu seamana cu nici o alta) si in spatele cuvantarilor sale care fusera numeroase, fantastice si agitate, nu era decat un pic de frig, un vis pe care nimeni nu-l visa. La inceput, crezu ca toata lumea-i ca el, dar mirarea unui prieten cu care incerca sa comenteze aceasta vacuitate, il atentiona asupra erorii sale si il facu sa priceapa detot ca nu-i potrivit ca individul sa se indeparteze de normele speciei. O data, crezu ca va gasi poate in carti remediu suferintei sale si invata astfel un pic de latina si mai putin greceste cum avea sa mentioneze un contemporan. Considera apoi ca practica unui rit elementar al umanitatii ar putea fi chiar ceea ce cauta si se lasa initiat de anne Hathaway, in cursul unei lungi sieste de iunie. La 21 de ani, se indrepta spre Londra. Instinctiv, se antrenase deja sa simuleze c-ar fi cineva, astfel ca nimeni sa nu descopere conditia sa de-a fi nimeni; la Londra, el identifica profesia a ceea ce era destinat, aceea de actor, care, pe o scena, se preface a fi un altul, in fata unei adunari de oameni care se preface a-l lua drept un altul. Meseria de histrion il deprinse o fericire regulata, poate prima pe care-o cunoscu; dar, cu ultimul vers declamat si ultimul mort retras de pe scena, savoarea odioasa a irealitatii il invada din nou.Inceta sa fie Ferrex sau Tamerlan si redevenea nimeni. Incoltit, avu ideea sa imagineze alti eroi si alte fabule tragice. (urmeaza)
|
|
|
Uf, Terrain vague !
|
|
|
Servus, Val (uneori imi place sa reiau formula aceasta de salut mostenita de pe la romani si preluata pendant si pretentios de aristocratia franceza: votre serviteur. Cu timpul a devenit acolo o formula de ramas bun in vreme ce la noi, prin Transilvania, si-a capatat un tonus, un elan vesel, o prospetime adolescenta ruda cu "Ahoe!" Franceza intre timp si-a gasit o alta formula afectiv echivalenta, superba si ea: "Je suis venu vous faire un petit cou-cou!" Imi marturisesc tacerile, Val! Cauzele sunt multiple, desigur. Cel mai adesea insa, ele sunt datorate frecventei afective in care ma aflu si... naturii prietene din romantici: Intr-un fel se alearga intr-un lan de secara, altfel intr-unul de floarea soarelui, pe un peron, in multime, pe nisip, in apa, pe Luna, pe jaratec, la Capalna. Am cunoscut fiinte de tandrete indicibila in spatiul intim, altminteri fiare publice ale gestiunii de resurse umane. In spatiul ziare.com, precum in spatiul politico-administrativ romanesc, efluvii magmatice, sulfuroase, parite, otravite, incandescente pravalindu-se, energii negative ce povestesc infernul, bestiarul medieval, cultul satanic, soarta Pompeiului ma razbat in mijlocul apei precum pe Pliniu cel Batran. Revenind la proportii, ma simt ca un caine din demolari care taraie un lant pe deasupra satuluisi apara un maidan (mai potrivit si mai decent frantuzescul "teren vague") ce i-a fost odata adresa. Reluare inca si inca a dualitatii "De ce-ai plecat, de ce-ai mai fi ramas", "Geaba vii geaba te duci geaba rupi ai tai papuci", "si-asa-i rau si-asa nu-i bine, cum o pui de-aiurea vine" peste care se asaza... "Mori batrane Michel, e prea tarziu"... Sau nu, mai bine schimbam incheierea: "Vedi Napoli e puoi Mori" caci mai rar insula ca Mori din larg de Napoli. (Urmarea pe verso)
|
|
|
Buna ziua, domnule Val! Va multumesc atat pentru urarea de bun venit pe forum (nu va faceti probleme pentru intarziere), cat si pentru aprecierile pe care ati avut amabilitatea de a mi le aduce la cunostinta. Cu atat mai mult cu cat vin din partea unui forumist echilibrat si decent ca dumneavoastra. Imi pare sincer rau ca am declansat acea discutie, sper ca lucrurile sa se fi lamurit. Este extrem de delicat sa comunicam unii cu altii pornind de la premiza ca suntem cu totii de buna credinta. Va doresc sa reusiti sa va mentineti in acelasi registru echilibrat pe care vi l-am remarcat. Inca o data cu multumiri, Clara Emilian.
|
|
|
Val, Citeste-mi te rog postarea la "Cum sa faci 10 facultati la Spiru Haret"; Tonul exclamatiei celui care moare ucis din "Trama" lui Borges, seamana adanc cu dojana celui ce moare accidentat in povestea adusa noua de tine: "Ma omarasi, neica!" O zi buna. T. B.
|
|
|
(urmare) Si-acum despre poezie si poet: Bipede volupteur de lyre / epouz chatre de Polymnie / Veroie de lune a confire / Grand-duc a endre a l'hexametre / Voyou decline chez les Grecs / Albatros a chaine et a guetres / Cigale qui claque du bec // Poete, vos papiers! // Syndique de la solitude / Museau quidevore que couie / sedentaire des loitudes / Phosphate des dieux chair a flic / Colis en souffrance a a veine / Remords de la Legion d'honneur / Tumeur de la fonction urbaine / Don Quichotte de creve-coeur // Poete, vos papiers! // Specialiste de la mistouffle / emigrant qui pisse aux visas / Aventurier de la pantoufle / sous la table du Nirvana / Meurt-de faim qui plane a la Une / Ecrivain public des croquants / anonyme qui s'enribune / A la barbe des continents // Poete, vos papiers! // Citoyen qui sent de la tete / Papa gateu de l'alphabet / Maquereau de la clarinette / Graine qui pousse des gibets / chassis rouille sous les demences / corridor pourri de l'ennui / Hygieniste de la romace / Redempteur falot des lundis // Poete, vos papiers! // Ventre affame qui tend l'oreille / Maraudeur aux bras deployes / Pollen au rabais pour abeiile / tete de mort rasee de frais / Rampart de service aux etoiles / Poacre qui fait dans le quatrain / Masutrbe qui vide sa moelle / A la devanture du coin // Poete, ... circulez!" Leo Ferre. O zi buna, T. B. Post scriptum. Cauta Maria Tanase in franceza. Traducerile (unei prietene a Mariei Tanase) sunt superbe.
|
|
|
Val, mi-ai scris despre covorul de branduse pe care le-ai vazut crescute pe stanca de pe care a vorbit Pavel Atenienilor, despre toamna, si cand mi-ai mai scris si "Inutil sa adaug ca era in amurg. Ha, ha!" am fost convins ca te glumesti despre conditionarea mintala pe care, discret, o impune toata poezia demna de acest nume. Ea e adesea mai puternica decat memoria injonctiunilor parentale, zicatorilor, proverbelor, culturii prpriului popor, crestinismului, gandirii grecesti (deopotriva pentru peripatetician, pentru boschetar, ca pentru cel "ce si-a ros coatele" - ah, ce infectie de formula!). De aceea Atena, proximitatea lui Bacchus, a lui Dionissos care ne apropie de greci (ca pe Thraci si pe Daci) nu mi s-a parut decat la o azvarlitura de bat de Bacchus Via, de Calea lui Bachus, de Bacovia. Mai spun si ca " Amurg de tomana violet... / Doi plopi, in fund, apar in siluete / - Apostoli in odajdii violete - / Orasul tot e violet. / Amurg de toamna violet... / Pe drum e-o lume lenesa, cocheta; / Multimea toata pare violeta, / Orasul tot e violet." Mai spun si de Calea spre Agora de la intrarea in Atnea pe care Apostolul a strabatut-o furios si spunand ca Atenienii au mai multe chipuri cioplite de zei decat locuitori, inainte de a predica (vezi "Actele apostolilor" - 17: 16-24) in numele "Dumnezeului necunoscut" ce avea deja altar la iesirea din oras, ridicat cu timp in urma un credincios strain Grecilor(imi scapa acum numele sau) si care a vindecat in numele Dumnezeului sau unic, orasul Atena de molima. Inteleg insa ca respectiva conditionare mintala poetica despre care credeam ca glumesti, era doar in mintea mea. De aici si contrarietatea ta in faptul ca am virat spre derizoriu si nu chiar, cu violet nu ca brandusele, ci ca vinul: Din septembrie foarte multicopii din mediul rural vin la scoala cu mustati de vin pana la urechi, In saracia noastra, vinul e un aliment si pentru copii, si pe care-l consuma cu paine. Vin violet, vin mov din cel care iese cu foarfeca: Seibere (zaibar), Terre Aze (teraza). In acest pelerinaj al meu mic de doar cateva cuvinte pe acasa, toamna intr-un tren de clasa a II-a plin ochi cu damigene impletite vai ciorapii de nylon si pline cu vin in fierbere si dopuri din ciocan de porumb, cu papornite cu rate nadusite, caldura, tzosthe cu malai si gaini taiate pastrate "la rece" in afara geamului, iata asadar si Maria Tanase la brat cu Dionissos (acelasi cu cel din Teatrul Atenian numit astfel). De aici pana la "Trenule n-ai avea parte de suruburile toate si de sina de sub roate c-ai dus pe neica departe", zici ca e prea departe. Convin (ca pe forumuri) ca brnaudsele puteau fi galbene, si vinul: "Bun e vinul ghiughiuliu / Cules toamna pe tarziu / Mai pe bruma mai pe-omat / Mult mai beau si nu-ambat" EI Val, vinul acela este "Tamaiosa" - respectiv "Sauterne" (desi, e drept, poate fi si Busuioaca de Bohotin) Culesul se face cand frunzele de pe butuc au deja cazut iar boabele sunt deshidratate, lipicios de dulci, si ridate. Intreprinderea e riscanta fiindca daca se intarzie cu o zi mai mult decat permite timpul, strugurele mucegaieste pe butuc. (Urmeaza)
|
|
|
Violet! Violet, amurgul! Amurgul de toamna! Violet ca brandusele? No... Ca mustatile de vin! Ah, Dionissos, cum iti mai vii tu de-acasa: Din Craiova la Pitesti si-l dai jos la Bucuresti...
|
|
|
Val, Val, Val... Greu cu tine! Am facut eu niste figuri de calu' popii sa te scot din nostalgii, dar le sucesti pana le aduci tot in pastelul tau... doinit! Am isparavit cu tomana-n Bucuresti, gata cu macii (i-am pus pe covrigi si covrigii pe peana de strut din coada de mustacios muschetar a coteilor plecati prin cartier spre noi aventuri, ca mi-ai scos-o pe-aia cu brandusele... de toamna. Nu de primavara, nu, de toamna ca ... e mai toxice. Drept remediu, iti administrez o tadjina - Mmmmmm!- fiarta indelung si palpait la spuza de baliga de camila si parfumata à la... brandusici - doua mari si doua mici respectiv Crocus sativus ("ce stie tzaranul ce-o sofranul"!!!). Tadjina, musai se asociaza pe un fond de cantecel "Colchiques dans le pres fleurissent, fleurissent / Colchiques dans le pres, c'st la fin de l'ete. / La feuille d'automne emportee par le vent / En ronde monotone tombe en tourbillonnant. // Cateignes dans les bois, se fandent, se fandent. / Chateignes dans les bois, se fandent sous nos pas. / La feuille d'automne emportee par le vent / En ronde monotone tombe en tourbillonnat. // Nuages dans le ciel, s'etirent, s'etirent / Nuages dans le ciel s'etirent comme une aile/ La feuille d'automne emportee par le vent / En ronde monotone, tombe en tourbilloannat. // Et se chant dans mon coeur, murmure, murmure // Et se chant dans mon coeur, apelle le bonheur." Daca nici asta nu-i leac, Val, atunci plecam inot din Gibraltar la Tanger, sau daca, nu trecem fraudulos Dunarea de la Yugoslavi in Banat. Vorba Ecaterninei Teodoroiu la Marasesti-Moldova: "Pe aici nu se trece. Incercati pe la Moldova Noua". Cu drag, T. B.
|
|
|
Corectez rar, Val de data asta si aici nu las la primul jet cum a iesit, ci procedez la un adaos in text: Plafoane din care spanzura ca un ciorap, becul KKT DE MUSTE, plapuma-n geam, etc... Te imbratisez frateste, T.B. Sau, ca sa ramanem in argou de capitala, te salut cu formula: "Te-am pupat pe portofel !". T. B.
|
|
|
Multumesc, Val, voi cauta. ar fi trebuit poate sa-ti spun ca albumul a fost publicat in limba germana si in Germania. Dar inchidem subiectul, nu insist nici macar o clipa in plus decat am facut-o deja. Elementele de raspuns oferite la o intrebare pe pustiu, adica fara domeniu precis de referinta, ma vor ajuta s-o reformulez cu mai structurat si astfel sa aflu Raspunsul. Multumesc Val! Tie iti datorez faptul ca incep sa stiu ce caut... Cotrobaiala continua vai de picioare!! Cat despre nostalgiile tale fata de Buscuresti sa stii ca pentru mine sunt pamflete. Asfalt incins de te afunzi, prieteni sculptori lucrand la Casa Poporului si locuind mansardele servitorilor pe langa Piata Romana - ("Si inca odata / Si inca doua, / ... numarul 9") acoperis si el incins, plafoane din care spanzura ca un ciorap, becul, plapuma-n geam (ca urmas al rogojinei sau tzolicului pironit in cerceveaua ferestrei in chip de aer conditionat cu umbra-n doua), dragostea ca sauna pe-o dormeza rupta. As scrie mii de pagini pe durata asteptarii unei beri la halba cu papa-n doua si-un varf de cvutit de detergent in butoi ca spuma ("ca baietii bea ce le dai pana iese saracii cu capul prin iedera, ce stie ei...") la Gambrinus sau Piata Matache, cum va place. Si-apoi dragul meu, Val, Monet a pictat Catedrala din Rouen" de N-shpe ori in diferite momente ale zilei. Nu-i niciodata aceeasi catedrala. O fi el Bucurestiul acelasi ? Dar Bucarest? dar Bucharest? Dar Bukres ? Dar... Budapest?? Sper, Val, sa-mi primesti randurile ca pe un tonic vesel. Cu drag, T. B.
|
|
|
Ei si din ce-am scirs in primul mesaj, lipseste chiar intrebarea mea adresata tie, Val. Stii sa-mi spui ceva despre albumul interbelic al unui neamt dintre paginile caruia a fost extrasa si folosita fotografia batranului baci de pe coperta discului "Mugur de fluier?"
|
|
|
Imi plac macii - la timpul acesta e plin campul de ei in Franta. Ce bine ca daca-i culegi, se ofilesc ! Am adus o floare din cimitirul Montparnasse, presata intr-o carte. Si am fotografiat o floare de mac alaturi de-o papadie la Asklepion. Am trimis medicului meu de familie odata cu-o poza, vesnicia si atotputerea celor fragile: Zicea Apostolul Pavel: "Cand am fost slab am fost puternic fiindca in slabiciunea mea Dumnezeu si-a pus puterea". Vesnicia firului de iarba care sparge dala de beton de 30 de cemntimetri, vigoarea discreta a muschiului care transforma orgoliul colturos al piramidei, in blande, molcome coline... Noapte buna, Val. Cu prietenie, T. B.
|
|
|
Val, Cu multi ani in urma, intr-o vizita la un coleg de armata din Bucuresti - astazi decedat - am vazut un album etnografic superb realizat de un forograf neamt intre cele doua razboaie mondiale, cred. Intre fotofrafii am vazut si fotografia pastorului in suman, preluata si pe coperta albumului "Mugur de fluier" realizat de grupul rock Phoenix. De ani caut detalii despre acel album, repet, realizat de un neamt. Fotografiile povestesc tzaranul roman fara eforturi de idilizare, idealizare, cosmetizare: imbracat in camasa de caltzi cu poala apretata de zeama de pepene, cu picioarele desculte prin colb, cu privirea natanga a oricarei multimi curioase la trecerea regelui... O incantare, mai alas dupa ani verzi de estetizari fortzate ale unor folcloristi cu nimic diferite de "O drama la vanatoare", de "Ochi negri", de "Taras Bulba", "Shatra", etc. "Ciuleandra", "Rapsodia Romana" pot-pourri-uri ca "Vantulet de primavara", "Floarea din gradina", au precedente grele, in sublimari identitare gratuite ca "Scoala ardeleana" cu latinizarea limbii (in fapt italienizarea ei ridicola pe la Eliade Radulescu, si alti "biciclisti ai curentelor literare" cu realizari ca "La una del formosa ca Melita amorosa") "boostata" de fuga de influentza slava evidenta in romana de cancelarie si hrisoavele in chilirica asa cum azi anglicizarea (hamburger) pe de o parte si fuga pe de alta prin reimpunerea romanescului chiftea care-i un turcism luat de pe la arabi; cu exacerbarea unor mosteniri folclorice (mai degraba pastrate de lautari tzigani decat de rapsodul popular roman ), cu idilicul pastoral, bucolic venit mai tarziu decat Daphnis si Cloe, si chiar Abelard, ajuns si la noi cu infelxiuni romantice si ele desuete la marile literaturi la vremea lui Eminescu... Ei bine, albumul respectiv evoca tzaranul roman asa cum a fost, ceea ce pentru mine e o incantare. Mi-ai starnit vechi pasiuni si uite ca rasfoiesc din nou cu drag din biblioteca mea o editie semnata de Al. I. Amzuelscu si intitulata "Cantece Batranesti" de la Ed Minerva din 1974. Pot iubi balada haiduceasca bunoara chiar si stiind ca ea e rezultatul incrucisariii dintre doua neferciri, la o masa: un talhar fugar care duce o viata de cow-boy dormind prin codri cu capul pe pistol si invelindu-se cu lasso-ul si care isi razbuna frustratiile iscata din regretul de a fi parasit satul platind de baut comesenilor intamplatori dintr-un han, saraci cu bordeiul plin de copii si razbiti de remuscarea de a nu-si fi luat la vreme drumul codrilor. Dilema tragica din care hangiul face avere (numarand la galbiori si turand potirei la inchidere)... Nu cauatorul de aur face avere ci inventatorul salopetei din prelata Levy Strauss, nu cel care descopera nuggetii, ci furnizorul care ii accepta contra bautura. Sunt atat de aproape de folclor dar il iubesc pe masura compasiunii, a cosuferintei. Caractere fricoase incapabile sa zica nusi dand maruntel din barba post factum, suflete de slugi, vise de argat si rabufniri de serv. Fara componenta aceasta de adevar de neindurat a trairii noastre, ne ducem cu totii nu propria viata ci calcam de-alaturea, ducem veacul, altora. In veci.
|
|
|
Val, am cautat o singura reproducere foto a "Aecas odihnindu-se" a lui Ion Jalea (oferita de Basescu in copie si Luxembourgului). cu greu o reprentare fotografica a unei statuete mici a autorului, dedicata unei licitatii. O reprezentare superba a arcasului sau se afla pe faleza din Constanta. Dar e de negasit pe net. http://www.artnet.com/Artists/LotDetailPage.aspx?lot_id=1A7C37B33173D539506CD65D6216432C Concluzia mea este ca in afara de adresa ce ti-am reprodus, arcasul lipseste de pe net. O noapte odihnitoare, Val. T. B.
|
|
|
Draga Val, Curcubeul iashte... Te rog sa nu-mi cereti o definitie cu gen proxim si diferenta specifica, ca n-am ! Scriindu-ti fraza de dinainte, imi suna in minte o fraza sugubeatza din prezentarea propriilor servicii ale "Omului care aduce ploia" de Richard Nash: "Sa nu-mi cereti potop ca n-am!" Ei bine Val, din momentul in care mi-a tunat prin minte curcubeul, imi suna statonic in minte un cantecel de copii: "Un petit poisson, un petit oiseau / Il s'aimait alors d'un amour tendre, / Mais comment s'y prendre qand on est dans l'eau? // Un petit oiseau, un petit poisson / Il s'aimait alors d'un amour tendre, / Mai comment s'y prendre quand on est la-haut?" Ii goneam constanta sacaitoare din minte ca pe aceea a unei munte, sau a unui refren ce ti se lipeste de minte iesit dintre muscatele unei curti si pentru toata ziua, de mintea limede a diminetii. Asta in vreme ce scotoceam, scorneam Val, cu tot dinadinsul, dupa o definitie... CA scrisul. Ei bine, raspunsul era... chiar cantecelul ! Stii tu Val unde ma trimitea el cu obstinatie? La o definite a curcubeului ALB-NEGRU, iscata din mintea si litograful lui Maurits Cornelis Escher, intitulata Cer si apa". Iata raspunsul Val: curcubeul este o litografie alb-negru intitulata "Cer si apa" de M. C. Escher, pe muzica unui cantecel incapatanat si pentru copii. Iata ca am raspunsul tarziu fata de ora expedierii, dar inaintea "Arcasului" lui Jalea. Val, promit sa revin astazi, cu un mesaj mai lung. Cu drag, T. Basilic.
|
|
|
Mi-am urmat Val-Vartej gandurile mele ascendente in mesajul de mai jos, inaltarea, Excelsior-ul daca vrei, si am uitat complet ca-tiscriam sa-ti spun ca Ondine este o piesa de teatru superba. Am aflat si cate fragmente de spectacol pe net. O incantare. Am citit-o cu placerea cu care citeam cu ani in urma "Straniul Paradis", "Concertul pentru doua viori si 3Moartea lui Orefeu ale lui Fulga pe care l-am tare indragit cu ani multi in urma. Cateodata reiau lecturi de tinerete de mine demult uitate si regasesc intacta, aceeasi bucurie de atunci. Cat despre Orfeu si despre finalurile diferite propuse de Gluck francezilor sau preferate de un Berlioz, impins de curiozitate, am ajuns pe la Michia Kaku cu a sa fizica explicata poetilor (si copiilor), pe la "Teoria universurilor paralele" sau "Teoria multiuniversurilor". Tot legat de aceastea am mai fost intr-o vreme fascinat de Garnier Malet cu "Teoria dedublarii spatiului si timpului". avea dreptate marele Stephen Hawkings: "Ar trebui ca filozoful, poetul sa se intereseze la astro-fizica". Val, mare, intarisabila, sclipitoare, jucausa, limpede si dezalteranta sursa cititul... Planuind sa se sinucida scria Baudelaire in chip de adio, mamei sale: Am 33 de ani, dar daca am trait in fiecare clipa cat altii in 3, nu am oare 99 ? Mare minune sa deschizi o carte din care iese cald, soptit, discret, cumpatat, intelept Homer sa-ti zica ce-a vazut. Sa inchizi si apoi sa deschizi pe Jean Giono de peste veacuri, spunand "Ce-o fi insemnad pentru voi a vedea, de moment ce asta va inseala tot timpul? dupa care sa auzi intr-o alta culorile cu André Gide in "Simfonia Pastorala". Si sa mai citesti si pe rabinul care spune de sute de ani despre Cain si Abel ca sunt timpul si spatiul ca sunt auzul si vazu, ca sunt itineranta si muzica, sedentarizarea si pictura, civilizatia stapanirii focului si pastaritul, globul luminos al orasului si cuvertura de stele. Dar curcubeul ce-i ? Nu stiu, dar ma duc sa vad si-ti spun. cu drag, T. B
|
|
|
Val, am fost ieri prin targi si m-am aintors acasa cu Ondine a lui Giraudoux. Vazusem doar "Nebuna din Chaillot". Si iaca iar plimbari printre nimfe, naiade, dragaice, fata verde, iele, Dragobete, fata salbatica cea frumoasa (sau urata) si fratele ei Iova si iminenta de incest, Zburatorul, Domul. Val, m-am invartit azi-noapte si azi dimineatza prin mitologie romaneasca, germanica, Paracelsius... Ei bine, dintre toate, acum ca si-alta data, "Mitologia Romana" a lui Romulus Vlcanescu aparuta in 1985 la Editura Academiei RSR, ma fascineaza, imi ramane de nedespartit. Cu drag, T.B.
|
|
|
Nici nu sfarsisem bine sa-ti vorbesc despre cantecelul Cleopatrei Stratan, despre cautari exhaustive, despre jusqu'au-boutisme, despre ecorché vif, despre Craiasa Zapezii de Hans Christian Andersen, cand iata ca vad pe Arte, o punere in scena la palatul Garnier o superba punere in scena a coregrafei si dansatorei de curand decedate Pina Bausch: Opera "Orfeu si Euridice" a lui Cristoph Willibald Gluck. Relaizare 2008 de Vincent Bataillon. Atunci am inteles ca Povestea lui Andersen cu Hans si Greta, e o reluare a temei Orfeu si Euridice, debarasata de aspectul erotic al mitului, fiind vorba de frati. De aici, nu mi-a fost greu sa ma intorc la "Metamorfozele" lui Ovidiu: "Creta lasand, Himeneu, in mantia lui ca sofranul. Prin nesfarsitul vazduh spre-a ciconilor tara se-ndreapta / Unde zadarnic il cheama Orefeu. el vine, ce-i dreptul / dara nici sarbatoreasca vorbire, nici fata voiasa, nici fericire n-aduce / suiera-ntr-una si lasa-mprejurul ei fum ce da lacrimi; zeul o clatina-n van, din ea flacara nu mai tzasneste. / Ca prevestirea aceasta, mai rea fu urmarea: caci soatza, / Cmratacise candva cu naiade prin mjlocul ierbii, / Cade muscata-n calcai de-un dinte de sapre si moare..." cap. Orfeu si Euridice. A doua zi imi iese, entuziasta, o amica in drum, si-mi povesteste pe tot timpul intalnirii despre recenta ei calatorie in Alaska (sotul ei e militar). cat despre jusqu-au-boutisme, aflu ca sfrasitul operei lui Gluck a fost schimbat chiar de autor de mai multe ori: Orfeu o salveaza, Orfeu ramane in moarte cu ea, Orfeu ramane singur. Atunci ma intorc la tine sa-ti spun in sonoritate de Gluck, de Versailles, adica o inganare Val, inganare de fagot, flaut, corn, si instrumente cu coarde, daca vrei ca o prevestire a timbrului complex al saxofonului: Care jusqu'au-boutisme? cu multa, multa prietenie, T. B.
|
|
|
Val , mi-a sarit un text lung si greu cu logare cu tot. Era o incursiune lingvistica, in istoria scrierii, in cabbalistica, intr-un cuvint bribe de arheologie ligvistica in cautarea limbii lui Adam. Probabil textul a sarit fiindca era nesupravegheat de lung, probabil fiindca era plin de litere izolate si de semne ce pot parea antivirusului ziare.com coduri informatice, poate toate la un loc. Cert e ca le-am pierdut si-s duse. Poate revin cu ce voiam sa-ti comunic. Dar nu azi fiindca azi, m-a razbit.
|
|
|
Draga, Val, glumesc cu tine in scris cu o puternica tenta orala nesustinuta suficient. Sper din toata inima ca forma aceasta de exprimare cumva bavarda sa nu dauneze comunicarii dintre noi prin absenta tonalitatii. Acestea fiind spuse, afla ca am luat in serios calamburul, jocul tau de cuvinte in franceza "inventat" de Kalemberg, neamtul care stalcea in pronuntie cuvinte frantuzesti. Asadar ennuyer vine din latinescul popular inodiare - a fi odios, format din in + odio - a fi demn de ura. Forma tare e cumva mai tarzie de 1080, pana atunci participiul trecut insemnand razbit de oboseala si, mai apoi, a tulbura a foace griji, a fi nesuferit. Pe urma nuire, inca de prin 1160 iscat din latinescul nocere dar cu "o" scurt. Nocere insa, se ataseaza radacinii indo-europene Nek - a ucide, de unde deriva necro, a ineca si pernicios. Acestea fiindc spuse, etimologic vorbind, cuvintele propuse impruena se trag din familii diferite, astfel ca expresia rezista exigentelor literare, poate cu un bemol in ce priveste formularea un pic naiva. Ca exercitiu mnemotehnic, de pronuntie sau de respiratie, fraza e frumoasa precum un studiu de pian, ca mersul cu o carte pe crestet in arta actorului. (urmeaza)
|
|
|
Acum Val, plin de regret ca nu-i canta cum i se cade, urmarea la "I-auzi doua", te rog (textul o impune), fii antena ! "Hop sha, la, la, la, la, la, la / Daca ma-ntelegi, da' daca nu, / Nu te-ntrista! / Hop sha, la, la, la, li, li / Numar unu, doi, si! // Cateodata seara stau pe spate si ma uit in sus! / Alti numar cate stele-s, da' io cate nu-s. / Nu-ncerca degeaba ca oricum nu reusesti / doar de numeri pan, 'la unu fara sa te opresti. / Nu conteaza cae-i faza daca nu renunti, important e sa tii pminte ce trebui' sa uiti / eu as spune ce-i pe bune si ce nu-i perfect, / Dar ma tem ca o sa ma intelegi corect. // Hop sha (Refren) // Cine-ar vrea sa afle in ce zidie se afla racul / Cum se-ajunge intr-o secunda in Cuba cu bacul / Si cu ce viteza-ar trebui sa ne oprim. / Care-i antonimul la cuvantul sinonim ? Or mai bine-ar fi sa afli cum e gandit bine, / Daca nugasesti raspuns, il gasesti la mine / Pentru ca deja sunt mica si am inteles / La ce varsta am implinit trei ani / Mama ce succes. // Hop, sha, la, la, la, la, la, la / Daca ma-ntelegi, dar daca nu / Nu te-ntrista! / Ei, hop, la, la, la, la, li, li / Daca stii sa numeri, / Numar' 1, 2, si ! // Hop sha (Refren)". sunt vesel, zglobiu, ma bucur cu toata participarea fiintei mele ca acest antecel a pututsa-ti raspunda si la intrebarea ta despre Mozart: A ramas apropae de natura, adica un copil, pe tot parcursul. Cu mult drag, T. B. Ps: Mai vin si cu "I-auzi trei" dar nu acum, imediat.
|
|
|
Acum Val, iata urmarea cu "I-auzi doua!": Despre jusqu'au-boutisme. Te intrebi ajutandu-ma sa ma intreb mai serios ce-o fi ala. Pentru mine cuvnatul era foarte aproape (ca intensitate) de inventia lingvistica a lui J. Brel ecorche vif - ecorchevif. Si iata-ma imbarcat intr-o calatorie pana pe la basmele lui Hans Christian Andersen, si mai incolo in semiobscuritatea mirarii mele de copil, a perdelelor negre si peretelui alb si plin de "Diafilm prezinta". Basmul meu fondator, Val, (daca "Psihanaliza basmului" nu s-o deovedi cu timpul suicidara precum, mai tarziu autorul ei, Bruno Bettelheim): "Craiasa zapezii", Val. Iata pentru mine jusqu'au-boutismul. Mai apoi m-ama gandit sa-ti spun mai simplu: jusqu'au-boutism pentru mine este actul celor sapte muzicieni care au continuat sa cante pana s-a scufundat Titanicul. Au fost gasit inecati cu instrumentele in mana. Am vazut greul lor gest reluat mai tarziu si intr-o metafora din "Glissando" lui Danieliuc, in care o fanfara canta intr-o piscina, pe ploaie. Dar fiindca am tinut sa ti-o spun simplu, cel mai simplu, am gasit cine sa ti-o spuna in locul meu si la mintea adulta a unui copil de trei ani: (urmeaza)
|
|
|
Val, Asa ce s-au adunat subiectele de meditatie trimise de tine spre terminalul meu, ca se infunda palnia... Cazut precum Louis de Funes in containerul cu guma de mestecat, mi se cuvine (chiar impune) putina metoda si... didactism, sau, ma rog, ca sa fugim de cuvinte uracioase ca uniforma scolara, sa zicem ca se impune ordine ca la cimilituri: Asadar, Val dragul meu, "I-auzi una!": Nu, emisiunea de pe Ushuaia cu chiar preferatii nostri, nu am gasit-o cautand ci zap-and printre programele orei. Aceasta a avut si niste costuri fiindca am aflat mai tarziu ca am pierdut o seara dedicata lui Wagner si operelor sale... Ma consolez spunadu-mi ca darul ubicuitatii nu ma-r aranja fiindca as avea si mai multe absente de motivat. Si pe urma, vorba lui Verlaine care explicandu-si costumul mov la un concert Wagner, a spus celor mirati: "Wagner nu poate fi ascultat decat imbracat in violet." Ori pufoiaca mea e de un albastru... ostenit. (urmeaza)
|
|
|
Draga Val, ma bucur ca esti pe receptie ! In U.S. cel putin la suprafata, industria automobilistica ocupa un spatiu economic imens si daca accepti termenul, oarecum definitoriu, dar asta numai la suprafata ! Daca se scumpesc carburantii sau masinile, mai toate preturile o iau razna ! Tot ce tine de industrie de agricultura sau comert, este intr-o legatura extrem de stransa cu industria "bibiurilor" ! Nu este numai o cochetarie sa ai automobil ... practic distantele sant enorme comparativ cu Europa ! Am tras cu coada ochiului ca tot romanul, la cei care ies din moluri cu shoping carurile cu care isi incarca portbagajele, la preturile caselor si a masinilor ... astea sant dupa parerea mea, niste criterii care dau o nota aproximativa a nivelului de trai a populatiei obisnuite ! Singura constatare a fost ca in ultima vreme americanii incearca sa evite masinile cu sase pana la opt cilindri datorita consumului mare de carburanti si nimic altceva ... comertul cu masini si case si presurile sant in declin ... dar lumea respira mananca si bea ! In legatura cu Coreia de Nord, Afganistanul, Irakul si alte zone de conflict, pozitia americanilor este ceva mai "industrializata" de cat parerile noastre ! Ei pun la socoteala numarul de bocanci care sant necesari si eventual sosetele "aferente" ... razboiul inseamna o eventuala reconstructie "postbelica" si un foarte serios bisnis cat timp zanganesc armele ! Nu vreau sa te dezamagesc dar americanii sant mai putin sentimentali de cat noi ... si uneori poate ca este mai bine asa ! Iti doresc si tie un sfarsit de saptamana mai mult de cat agreabil !
|
|
|
Draga Val, mi-am permis o mica vacanta undeva "foartre departe de sufletul tau" ! Am baut beer cu "fugitii" ! Am fost intr-un loc pe planete unde inca nu a fost descoperit colesterolul si nici criza economica ... lume este si aici usor stresata din cauza crizei, dar nu se vede cu ochiul liber !
|
|
|
Val, dupa cum iti explicam, nu am putut participa la chat-ul cu Zazie propus in seara aceasta de Fr. 2 la sfarsitul documentarului, dar am vazut... am vazut, cu totul intamplator, un reportaj realizat de Jean-Albert Lievre pentru Yagan Productions, transmis intre orele 0:55 si 1:20, pe Ushuaïa TV, in ciclul de emisiuni "Sur le routes d'Ushuaïa", despre... Korowai dar nu oircare, ci (deja) prietenii nostri din emisiunea cu Zazie. Reportajul a fost realizat in 2000 si 2005. Cel cu Zazie in 2009. Traiesc aceasta experienta in mod constant: cum sunt o natura curioasa, pasionata, si mirabila, dumnezeu mi-a daruit intodeauna raspuns pe masura puterii mele de intelegere, intrebarilor ce-mi framanta(u) fiinta. Cred ca intelepciunea sta in pertinenta constanta a intrebarilor iar nu in posesiunea efemera a unor adevaruri progresive. Sa stiu ca nu stiu, sa aflu unde ma aflu si-atunci iata-ma bucuros de carare. Adevarul, Calea si Viata, astea-s pentru intelegerea Lui Tata. Jusqueauboutismul meu nezdruncinat insa, m-a costat constant grele dezamagiri. E reversul cunoasterii. Un pret pe care-l voi plati bucuros insa, fiindca... mon desenchantement il decontez, altfel cum decat din fiintza mea constant bucuroasa de-ncantare. Noapte buna, Val. T.
|
|
|
Sunt fericit fiidca de data aceasta, reportajul, l-am vazut impreuna. Nu pot sa particip la chat fiindca Explorerul PC-ului meu e in 64 iar nu 32 din care cauza nu pot pune Adobe Flash pana nu incarc 32. Asadar pentru mine, pas chat, pas de Zazie... Cu drag, T. basilic
|
|
|
Draga Val, v-am postat in pagina de comentarii raspunsul la acele idei bine schitate de domnia voastra. O seara buna si o saptamana la fel!
|
|
|
Val, sa ma ierti, dar am postat pe pagina mea raspunsul la ultima ta postare ce mi se adreseaza. Caut-o acolo, cu multumiri de intelegerea ca identificarea necesara postarii respectivelor randuri, m-au readus de pe pagina ta pe pagina mea, iar eu am dat curs ideilor fara griji tehnice. Servus, Val. T.
|
|
|
Val, postarea mea a fost la ora 16.01 cred a lui la 18.11. Nu am nimica cu faptul ca s-a folosit de ea atata timp cat anunta acest lucru. Pe masura ce trece timpul sunt cativa care chiar imi provoaca repulsie. In mod special ghilotina hoatza. Chiar imi lipseste adevarata ghilotina. Cel de acum e un activist de mana a treia dornic sa se ridice. Camlti, mlti altii de aici. Am sa stabilesc cateva criterii de "ignorare" si am sa-mi formez o lista. Ar fi ca un forum in forum. hehehe ;) Chiar imi place ideea. Deocamdata tu si cu Lia sunteti cam singurii cu perspective pentru Nasu. Un weekend placut. PS Mai incec odata posta! :) Sunt ardelean de fel; nu renunt usor! :))
|
|
|
Acum, abia cand recitesc, Val, inteleg cat de aproape este povestioara mea ce nu-mi dadea pace, intr-atat se voia tie povestita, pricep cat de totuna este ea versurilor tale din Lorca. Totuna chiar, Val. T. Basilic.
|
|
|
Draga Val, sau, Pe treptele turnului Babel Ai sarit doua versuri din poezia lui Garcia Lorca, pe cele mai frumoase! "Cantecul vrea sa fie lumina / In intuneric cantecul are / Fire de fosfor si luna / Lumina nu stie ce vrea/ In marginile ei de opal / Se intalneste cu ea insasi / Si se intoarce". In sunet, asta ar suna asa (citez din memorie): "E-atata liniste-n jur / De-mi pare c-aud cum se izbesc de geamuri / Razele de luna". Sau pe la Nichita Stanescu: "Tristetea mea aude nenascutii caini / Pe nenascutii oameni cum ii latra" Sau, ca sa dam lumii ce i se cuvine, adica o roata, Yun Haiku de Yosa Buson: "gekko mishi ni watareba / hanakage higashi ni / ayumu kana" ("Quand la lune passe a l'ouest / l'ombre des fleurs de cerisier / s'alonge vers l'est"), hai, doua: Rilke. "Oh, comprehension qui toujours nous echappe, / o peur, o, poids". Sau Khaiam mamei sale: "Jusque quand vas-tu prier pour le salut d'Omar? / Qui donc est-tu pour nseigenr la pitié?" Si, osteniti de-atata umblet si spasiti, iar la Lorca. Un poem imens, Val, imens: Nu citi, asculta: "Verde que te quiero verde / Verde viento. Verdes lamas. / El barco sobre la mar / e el caballo en la montagna / Con la sombra en la cintura ella suena en su baranda. / verde, carne, pelo verde. / Con ojos de fria plata. / Verde que te quiero verde". Stii, Val, cu multi, oh, ce multi ani in urma, pieton, am incrucisat in strada doua tinere, vesele, galagioase, preafrumoase spaniole. asa de frumos, de saltaret, de sprintar, de melodios le suna limba, ca, spontan, exuberant, amplu, curtenitor precum Chanteclair, inspirat precum Cyrano, si inalt precum Icar, si eu insumi surprins de netimiditate, am inceput sa le recit larg ca pentru o intreaga sala in care el s-ar fi aflat in ulrtmul rand: "Verde, que te quiero verde. Verde viento. Verde ramas." Cam cat ti-am transscris mai sus. Apoi n-am mai stiut continuarea. Tupeul nebanuit, iscat de nicaieri, ma lasase singur, Val. A fost un moment in care fetele noastre erau alungite si surpinse ca pielea incinsa pe plaja de soare, de stropi spontani de apa rece. Aveam privirile aninate-n tr-o secunda lunga, vai ce lunga, nesfarsit de lunga. si am continuat in romaneste Val. Ea cu umbra-n cingatoare, in balconul ei viseaza / Parul verde, verde fata, Cu ochi de argint, ca gheatza"... O strofa si inca una. Apoi, o reverenta, "cu palaria mea galbena cu trei pene si cu toba mea bubuitoare" precum nastrusnicul, superbul "om care-aduce ploaia" a lui Richard Nash, apoi am iesit, m-am retras, m-am ascuns, timid, dupa arlechinul multimii. Aveam din nou, adult, de purtat constiincios, un suflet timid de copil, ca pe un ou. Lumea e minunata, Val. Fie si uneori, memorabile.
|
|
|
Val, am primit cam 3/min 3 minute! :))
Ti-am dat reply la una. Renunt greu! ;)
|
|
|
Val ti-am dat reply la mesajul tau. Voiam sa stiu daca l-ai primit ca sa stiu daca mai folosesc posta ziare sau nu. :)
|
|
|
Rectific la postarea de dinainte: Comentariul tau la care faceam adineaori referinta e din 12 iunie, iar nu din 6 iuni cum gresit am scris.
|
|
|
Val, La articolul "Pandemie de gripa porcina..." faci un in ziua de 6 iunie la ora 7 si 36 un comentariu-rezumat al unei strategii a fricii exersate copios la noi, si care comentariu se suprapune intr-atat cu gandurile cehului Rene PLASIL ca spre desfatarea-ti, ti le voi repoduce. Desigur subiectul e vast si nu departe de alte subiecte ingemanate: "Lumea e vointa de puere al lui Nietzche reprodusa magistral de Jim Morrison al lui Val kilmer in fata televizorului plin de asasinate (JFK, Luther King, Malcolm X, etc. Rene PLASIL nu stiam ca exista pana la un reportaj realizat cu migala si maiestre de Helena Trestikova despre viata lui de inadaptatabil in anii de reforma ai Cehiei de dupa... Catifea si difuzat pe ARTE acum doua zile. Ei bine, reportajul memorabilei jurnaliste, devenite vremelnic Ministru al Culturii Cehe, cuprinde o cugetare a eroului sau scriitor - de mare talent - Rene, filmat in decursul a 20 de ani prin inchisori de drept comun si efemere repuneri in libertate, extrasa din "Jurnalul unui uitat". Iata citatul ce scuteste orice comentariu: "Elle m'aimait vraiment et on nageait dans le bonheur. Le desir de tout amoureux est de demeurer... un imbecile. Les admirateurs de Freud ont les yeux emboues. Il ne s-agir pas de sexe. L'essentiel c'est l'angoisse ordinaire. L'angoisse de la fin de l'etreinte, des projets communs, des bains, de la picole, de la baise et du rire. On a peur des elections, des resultats du match, de l'infidelité, de la fidelité, meme de son ombre. La peur est le moteur de monde". Rene PLASIL "LE journal d'un oublié"
|
|
|
In poemul lui Charles Baudelaire "Vinul asasinului", un impatimit al vinului isi marturiseste drama saraciei si crima (cumva asemanatoare cu a lui Bromden asupra lui MC Murphy din "Zbor deasupra unui cuib de cuci" de Ken Kassey) prin care si-a absolvit nevasta de la mizerie, impingand-o intr-o prapastie. Poate recitarea unui Klaus Kinsky ar povesti vigoarea de stihie a... neputintei ce devasteaza suflete rapuse si razbite. Cand spune "Prea o iubeam, si de-asta, vezi, /I-am spus: "Desparte-te de viata" aszarea si framantarea cuvintelor e condamnare si cainta, si sellette si tron. In incheire, ipotetica izbavire capata proportii cosmice si ea nu se poate consuma decat printr-o suferinta pe masura vinei tragice. Se imagineaza beat si intr-un suprem abandon, lasitate de caine... "Si-atunci m-oi tolani in fine, / Ca un dulau, pe vreun maidan..." Si iata apoteoza rostogolita a noptii fiintei, damnatiunea izbavitoare a zeilor abatuta din Calea Laptelui, ca rugaciunea din suduiala, ca binecuvantarea din blestem , ca ogoirea prin blasfem, ca impartasania-n scancet: "Si carul cu-a lui roate grele / Impovarat de toate cele/ Vagonul napustit avan/ De-mi crapa capul greu de ura/ sau de ma taie-n doua, Eu, / Oi rade ca de Dmunezeu/ de drac sau Cuminecatura". Daca nu ai vazut nicodata Carul Mare cu rotile planetelor pline de glod napustite spre tine ca locomotiva fratilor Lumiere pe public, inseamna ca ai avut atata cer si iarba la dispozitie, dar nu te-ai imbatat niciodata indeajuns incat, culcat, sa vezi cerul pravalindu-se peste nemernicia-ne de neurnit. Cu drag, T. Basilic.
|
|
|
Buna Val. Sub "PRIETENI|GRUPURI" (numai la persoanele care nu sunt pe lista de prieteni) apare: "Adauga-ma in lista lui de prieteni" Asta echivaleaza cu trimiterea unei cereri. Apoi faci ce-ai cu facut (sau celalalt) cu cererea mea.:) Sa ai un weekend minunat!
PSAi primit mesajul privat?
|
|
|
Nu e poezie de adolescenta, Val. Adolescenta mea cauta cat i-a fost timpul, forme complexe de exprimare. Am scris-o cu ceva ani in urma, cu o caznita simplitate, inspirat de o carte postala maghiara in sepia. Aceea pe dosul careia am si scris-o. Chibzuiam atunci-si-acum ca e o povestioara - inca una - despre o generatie, a mea, impartita intre tristeti de "Canutza om sucit", colectivitati mincinoase impartind recompense cu versuri din "Maiakovski de vorba cu copiii" dar si apasatoare, precum scaunul gol al lui Labis. Apoi taceri de prin "Cea dintai durere", Zoki-Poki, Morcoveatza (altul decat Poil de Carotte, am verificat ...) Winnie... Si-apoi Piedone, imbracat in bebelus si culcat in patutul copilului ce urma sa fie rapit de unii care nici n-au vazut ca bebelusul avea barba, era incruntat si nu era gadilicios. Adica au vazut ei, dar la urma, cand batuti mar si aruncati in apa de pe debarcader, cand l-au si auzit spunand, fara scufitza: "Altadata sa va jucati cu copii de varsta voastra". Toate astea cu durata unei piruete pe o insula de gheatza argintie, speriata fleasca de soarele stirb si molfaita de gudronul din jur. Atunci am dat toti doboratorii de ursi si toate pustile cu tinte de argint pe un basm: "Craiasa Zapezii". Azi copilaria mea ezita intre cuvintele lui Sartre si jurnalul Rousseau. Ezita precum toamna.
|
|
|
Val totul pare sa fie in ordine ... de multe ori trebue sa recopiez textul pentru ca timpul in care teoretic terbue sa scriu este mult mai scurt si sant delogat mult mai repede ! Iti doresc si tia o zi Buna !
|
|
|
Val, dupa cum vezi nimeni nu mai stie cum se face. Si asa e greu sa-ti faci prieteni....;) O sa le trimit si eu un email. Cand mi-a aratat Lia acum vreo luna mergea, si mergea si posta ziare.com. Daca aflu ceva te anunt.
|
|
|
Am incercat Val cu datul clickului colo-colo. Dar imi dau din stangacie peste ochi ca Bran (Hardy) caria nu prea-i iese fara traume sa dea cu palemele de genunchi si-apoi sa-si puna alternativ cand o mana la nas si una la ureche cand pleosc si-apoi invers. Dar nu disper. Poate-mi iese macar numarul ca aprinsul degetului mare ca pe-o bricheta... Cu drag, T.B.
|
|
|
Draga Val, uitandu-ma in pagina lui Ioan, sa vad daca a mai postat ceva, am vazut mesajul tau. Sper sa nu mi-o iei in nume de rau daca iti voi raspunde eu, desi nu sunt convinsa ca metoda va functiona. Dar tot este mai bine decat nimic, nu? :) Deci: dupa ce te loghezi, vei vedea ca in pagina ta ai trei rubrici: "prieteni", "grupuri" si "cereri". Dai click pe "cereri", apoi intri in pagina aceluia care te intereseaza si ar trebui sa apara acolo "adauga-ma in lista lui de prieteni". Dai click acolo (nu mai stiu daca nu cumva chiar pe cuvantul "prieteni") si astepti sa vezi reactia celuilalt, daca te accepta sau nu. Nu sunt convinsa ca acestia sunt pasii care trebuie urmati, candva era o alta modalitate parca, mai usoara. Iti doresc succes si o zi cat mai buna!
|
|
|
Urmare: Nu exista mai fericita invitatie la chibzuinta si mai buna calauza decat cele doua filme ale lui Lars. Sunt bucuros si implinit ca ai intrat in posesia lor, ca-ti modeleaza sufletul si, mai ales, nu-ti impun si nu iti induc nicio decizie. Pacatuisem cumva fata de tine cu un fel de delir de supraprotectie si iata-ma izbavit. Multumesc Val. Cat despre aste doua filme, revin, ceea ce le reuseste pe deplin este ca prin acest "si-asa-i rau si-asa nu-i bine" sa te scape de iluzii, de decalajul dureros intre aspiratie si conditie si mai la urma, si de regretul unei alegeri care, odata consumata, pare oricum gresita. Suntem astfel alcatuiti, suntem neispraviti, ca si de-am avea darul ubicuitatii, pardalnicei de inimi nu i-ar fi de ajuns. Ar tanji, desigur, dupa omniprezenta. Asa, se reduc toate cuminte la concluzia lui Petar ca "indiferent in ce directie te-ai deplasa, la un moment dat numit T esti acolo unde te afli". Desi.... ne jucam din ce in ce mai mult cu si de-a virtualul atat de maiastru sa ne suceasca mintile si sa batem campii. Deja nu mai stim bine ce-am trait si ce-am trait... prin procura. Cam atat despre scopul si durata vizitei mele la un pui de cuc cazut din salcamii de acasa... Cu pretuire Val, acelasi T. Basilic.
|
|
|
Am fost mahnit pe mine dupa ce te-am sfatuit cu nepermisa usurinta asupra optiunii de preferat. Viata unui om nu e de-a v-ati ascuns, chiar daca poate fi si asta. "Stai acolo ca stai bine nu poate fi o optiune definitiva nici pe durata unui joc de copii, altimteri jocul ar continua hat, dupa ora de intoarcere-acasa. De aceea a m considerat necesar sa vedem cu ochii mei locurile ce te-au incaput, romane pribeag. Participasem la emotia evocarii unor locuri dragi tie si voiam cu tot dinadinsul sa stiu daca de acolo de unde te afli, iarba de acasa se vede mai verde. Am vazut, respirat, pipait, mirosit si m-am bucurat - paduri cutreierand - sa-mi aud un gand razlet murmurand din Arghezi (si el poet si mistic asemenea lui Racine): "De ce-ai plecat ?/ De ce-ai mai fi ramas?" Sufletul mi-a spus ca armonia lumii e intacta si nadajduiesc ca sfatul meu si grabit si prea devreme, sa nu fi fost pripit si nerespectuos. De pleonasm nu mi-e frica de vreme ce am fost framantat de nunatele prematuritatii unui sfat sau si mai bine, a lipsei sale de maturitate. Nu stiu desigur nici azi mai mult. Sunt multuit insa sa aflu ca rasfrangerile sufletului tau din cuvintele cu care mi-ai imprtasit bribe de cautare si neliniste, sunt in armonie cu locurile in care te afli. Ti-am mai spus sau poate doar am gandit-o ca atmosfera ce insoteste randurile tale, imi evoca Reniner Maria Rilke. Estimp, am tinut si sa te ajut sa-ti gandesti, sa-ti cumpanesti, sa-ti compari sau - acelasi verb odinioara, cam pe vremea "Pupezei din tei" - sa-ti cumperi optiunile. (continui)
|
|
|
Draga Val,este destul de curios ca nimeni nu a facut suficienta campanie pentru alegerile europarlamentare ...cu toate ca rezultastul fostilor europarlamentari romani a fost dazastros ! Numai doi europarlamentari au luat nota de trecere iar ceilalti sant niste simpli repetenti care au facut numai act de prezenta ! Pe laudatul Adrian Severin il poti gasi fara nici un fel de bascalie pe lista repetentilor ! Nici macar actuala sefa a Camerei Deputatilor, nu a trecut clasa ! Draga Val, este foarta posibil ca ghiveciul lansat cu atata pompa de vanghelistii lui Geoana si liberaslii lui Dinu Pastriciu, sa fie defapt numai un senvis pentru cantarola cliantelei lor electorale ! Pe cat au fost ei de festivisti si protocolari , in aceiasi masura a fost degajat si lipsit de mofturi presedintele Basescu. Vzita in Franta si cea din Israel au avut un foarte bun ecou in tara ! Iti doresc o zi buna !
|
|
|
Draga Val, Am vravuit albume, "gugale" si alte vecine si amici, iar planta de pe zidul scund din incinta teiului inconjurat decasute mici-mici de chiar langa castelul lui Maggie, ioc. Am revenit, silitor, acasa cu cinci frunze din iedera aceea, presate in "Dictionarul papilor" editat in 69 de Huan Dacio la spanioli si in '99 de acelasi... Vintila Horia. Cum... jusqu'au bout-isme-ul nu ma dezminte, am aflat ca planta cu pricina nu trebuie confundata cumva cu foarte toxica "poison ivy" sau "iedera veninoasa" care are doar trei frunze, apoi ca se numeste "Parthenocissus Quiquefolia" Adica numele era ascuns sau... iscat chiar in (din) particularitatea ca are cinci frunze al caror petiol pleaca din acelasi loc aidoma... castanului sau canabisului, ei da, pe urma am mai stiut ca e din familia rhamnaceelor si ca exista un soi si mai frumos decat cea ingrijita de vecinii castelului, care se numeste Engelmanii. Adica draga Val, ca-n "Cea dintai durere" a lui EMil Garleanu, am stat precum personajul Uriasul si am pandit closca sa vedem in cate zile scoate pui, in vreme ce restul clasei a aflat-o pe loc, dintr-un calcul. Altfel spus, scriindu-ti deunazi despre vitza salbatica pe care o indragesc nespus, eu gandeam "à la Vigne vierge de Canada" cea care are frunza de forma vitzei de sarmale doar ca mai lucioasa si devine rosie si galbena si portocalie si aurie si ruginie toamna, fara sa sriu ca ce tineam eu intre papi (si contrapapi) va rog era "la vraie Vigne Vierge de Canada" cea care face aceleasi culori cu cea dinainte toamna. Daca urmam intuitia, scapam de eruditie. vorba lui william Blake: "Citerne contient, fontaine deborde". Ma decurc greu intre papi pornocratos, otravuri, anestezice si umbrare "lenifiantes": "Borgia vesela, pe toti cati i-a sorcovit, gura flori le-a mirosit" vorba lui Borgia vesela, adica a lui... Caragiu. Si uite asa de la istorie la cotemplatie, la botanica, la papi, la Caragiu, la deriziune. Altfel spus, am alergat doua zile pe la Scoala de Horticultura, pe la biblioteca si chiar si pe unde si-a intarcat... anume ca sa pot pronunta, ca-n copilarie, cu un spic in gura: "lapte, lapte, lapte". Sau, mai savant, "Parthenocissus quiquefolia", ma rog, "qvinqvefolia". Sa tot canti precum Baloo "Il en faut peu pour etre heureux" sau "Bear necessities" cu doi (2) "S". Desi, merge si numai cu unu, mi-a spus mie Buha cea inteleapta a lui Winnie Pooh. Cu drag, T. B.
|
|
|
Val, in repetete randuri mesajele pe care ti-le trimit in acest loc dispar fara urme ! Probabil ca este o deficienta tehnica ! Daca mesajul este ceva mai lung si eventual legatura se rupe, mesajul nu mai poate fi recuperat ! In rest toate bune si frumoase ! Sa ai o zi buna !
|
|
|
Re-salut Val ! Alors, on habite dans le même pays. Moi, je suis un peu plus à coté d'Allemagne. En fait, pres de Luxembourg/Belgique. Imi pare bine sa stiu ca esti din Franta. Si eu am fost liber azi. Doar asta e placerea Nr. 1 a francezilor - les jours fériés. Te salut si iti doresc o saptamana buna.
|
|
|
Inca o vorba, numai una. De-a mamei care mele m-a insotit in pelerinaj astazi. Una de doajna, adresata mie: "Mama, e dea-junns ca unul crapa un lemn, ca tu-l desfaci!!" Acelasi, T. B.
|
|
|
Lui Val, (urmarea) Si-am vazut Val si Casa din Parc. Si-am primit si-un afis bleu-verde cu placute locuripentru plimbari si joc cum ar spune Marc Antoniu in minologul din Julius Caesar de Shakespeare, si multe carti postale. Si-am lasat printzesei de la Castel, un ravas pentru tine. te poti duce maine dupa-amiaza sa le recuperezi de la ea. Du-te cu-o floare, te rog, numai una. Tu esti Val si eu T. Basilic. Binecuvantat loc din 980. In chip de noapte buna, Val, oare incheierea unei Ode gen atat de demonetizat la noi astazi? Hai sa uitam ca ilustrul Jean obsedat de origini si-a sters de pe blazon sobolanul si si-a ingrosat (cu creonu' chimic???)lebada. Uite, Val punem in loc o vorba din Epictete cel schiop, scalvul mutilat de stapan si eliberat mai pe urma: "L'exil? Et ou peut-on m'expulser? Hors de monde, on ne le peut. Mais, partout ou j'irai, il y aura le soleil, la lune, les astres, les songes, les presages, la conversaton avec les dieux". Val, ca sa fii fericit trebuie s-o recunosti. Spune-ti ca ti-ai dorit dintotdeauna sa te primeasca in mainile sale de tabacar, satul. Te-a primit. Fetze vesele, luminoase, atente faceau sa-mi sune in minte rebel, de nicaieri, in satul lor si-al tau, o poezioara d eprin scoala generala a profesorului meu de fizica: Cunosti vremea dupa vant / Pe roman dupa cuvant/ dupa glas pe cantaret/ dupa cal pe calaretz / Dupa maini pe tabacar / Si dupa urechi pe magar". Nu fa psihanaliza din asta si nici n-o lua pentru tine. Ti-o marturisesc cu inocenta pentru care Dumnezeu ma iarta ca de cate ori ma rog la El, imi fuge mintea aiurea. Si sa mai zici ca Racine s-a lasat de telogie si-a dat-o pe "La Nymphe de la Seine". Seine, sau Senne!! Hm??? Cu mult drag, T. Basilic. PS Pe maine !
|
|
|
Continui Val cu o erata: "ultima din cea care-a fost si PRIMA din cea care vine. Apoi m-am bucurat sa stiu ca exsita case mici si fericite. Stii, ca-ntr-o poezie de Nazim Hikmet (citez din memorie): "A fost odata un urias cu ochi albastri / Indragostit de o femeie maruntica / visnad mereu o casa foarte mica / Sub geam cu o gradina / Si in gradina / Mult caprifoi cu florile-n lumina / dar uriasul o iubea cu dragostea-i de urias / Iar mainle lui facute sa-nalte un intreg oras / Se-mpiedicausi nu erau in stare sa apuce lucruri maruntele / Si-atunci un oarecine cu stare si avere / a duis-o pe femeia maruntica la visul ei : O casa foarte mica sub geam cu o gradina / Si in gradina mult caprifoi cu florile-n lumina // Iar uriasul? / Uriasul a-nteles ca dragostea-i de urias, n-avea cum incape-ntr-o caa foarte mica / Sub geam cu o gradina / si in gradina mult caprifoi cu florile-n lumina". Iata o versiune a "Luceafarului" parca, dar mica, discreta, ca o minuscula sculptura orientala in pluta. O poveste fara planete de-a dura ca bobii si nici reprosuri la urma. Am vazut si glicina. E ca o palma de frunze de canabis si cu o grapa frageda ici-colo ca de strugure in formare? Am cules sa intreb pe aici ce-o fi ea asa de vesel cocotzata pe gard... Si vitza salbateca am vazut ranzand... fosnetz la lumina... Iti doresc Val o toamna a vietii cu un apus lung, lung strecurat printre frunze tarzii de viata salbateca... Si-am vazut si-o fantana strecurandu-ti din manivela ca o flasneta susur cu cuntec. O fi ea apa zanita din fantana adanca de-alaturi? Fantana cea larga ca o camera de tractor umflata de-o scalda, zabrelita, adanca si sumbra mi-a amintit de fantana Huniazilor: "Apa v-am dat dar suflet n-ati avut" Si-am mai vazut atatea si-atatea, c-am obosit. (urmeaza inca una si gata)
|
|
|
Lui Val, (Urmare) Cand insa se deschide ochilor tai aici, acum, neintinata, frumusetea ce i-au (plural)incantat ochii... deunazi lui Racine, ti se ingana in minte o fraza, mult mai inalt decat o poveste de dragoste dusa pana la mal: "sa te vezi imbatranind in ochii din care baura ochii tai avizi". Cursivitate de necuprins, cuprinsa-ntr-o mirare, pe-un pod, de Leonardo Da Vinci: "Apa care trece, e ultima din cea care-a fost si ultima din cea care vine" Si mi s-a aratat atunci (nu-i asa ca par versuri de Revelatie, de Apocalypsa ??) in piatra din diadema copac batran si noduros tinand cerul in crengi si orasul de moturi si turle. Si-am mai vazut si-un tei, ei da, copil mare mijind langa ziduri si tanand, ghidusul, stransa in pumnii sa ghicim aromele verii din ce bobitza stau sa ne vina. La Eminescu teiul este eternitate. E si aceasta. (urmeaza)
|
|
|
Dragul meu Val, Sunt incantat sa-ti spun ca am vizitat si eu poemul lui Jean Racine, dincolo de strofa murmurata dintre vinisoarele albastre ale marmurei albe: "Oh, Dieu que d'objets ravissants / Q'y viennent offrir a mes sens! / De leur riches vallees, / Quel amas brillant et confus / De beautés rassamblees, / Eblouit mes yeux perdus! // De la j'apercois les prairies / Sur les plaines et les coteaux, / Parmi les arbres et les eaux, / Etaler leur pompes fleuries." Desfatare, Val! "Risipei se daruie florarul"... Poemul singur confirma un Racine talentat si usor cabotin cum adesea din prea-plin si din prea-putin sunt copiii alintati si orfanii. Partea cu trimiteri religioase, e pioasa ca mataniile pentru chiulitul de la scoala. A fugit pezevenchiul de la scoala si-si plateste penitentele-n versuri convins ca Dumnezeu iarta pacatele comise din, si ispasite cu, dragoste de frumos. (Revin)
|
|
|
Val, est un dragut ca de obicei ! In esenta voiam sa spun ca sperantele mele legate de emanciparea post totalitara a Romanire promiteau in '89 un drum mult mai putin sinuos sau accidentat de cat este in acest moment! Nu ma asteptam la o asa osificare hidoasa si la o schimonosire absaca a unei parti din sufletul romanesc in care cred foarte mult ! Eu te consider pe tine in mod special, un veritabil cetatean al planetei si sant sigur ca simti cu destula usurinta mirosul provincialismului nenorocit in care se scalda tara, clasa noastra politica si electoratul romanesc in general, de aproape 2o de ani ! Cunosc bine spiritul actualului presedinte ... capitanii de cursa lunga mai confunda uneori echipa cu echipajul asa cum spunea candva Andrei Plesu, dar stiu sigur ca prima lor grija este sa-si aduca acelasi echipaj viu si nevatamat la mal ... sa nu traduci chiar totul in limba franceza ... cuvantul "mal" de exemplu ... ca in ... for de Mal ... sau ... Le mal du Siecle)
Draga Val, iti multumesc in primul rand pentru ca esti posibil si nu in ultimul rand, pentru rncurajare !
|
|
|
Drqaga Val, cred ca si cerul grii parizian te indeamna la astenii de primavara, dar pe malurile Senei ! Malurile Dambovitei au si el farmecul lor in primavara daca nu cumva mirosul florilor de salcam de care vorbeau se transforma aici in mirosul acru al mustarului pesedist de la micii lui Vanghelie ! Din orgoliu national pot spune ca si Caragiale era un "Peti Gavoche" parizian pe langa provincialismul vulgal al guzganilor rozalii si a maidanezilor din politica si presa romaneasca de azi ! Exista aici un soi de triumfalism si frenezie caricaturala pe strada si in presa care ma deprima cumplit ! Sa spunem ca sant si eu atins de asteniea de primavara ... draga Val, sant sigur ca efortul nostru conjugat este o mica picatura de pozitivism de care tara are mare nevor ! Sincer sa fiu nu ma asteptam la impresiunea psihedelica a cizmei rusesti pe constiinta Neamului Romanesc ! Amprenta de care vorbeam este imprimata cortical ... cum sa nrecunosc eu toate astea ... care se intampla in interiorul poporului meu ?
|
|
|
Draga Val, din cate imi amintesc francezi au un proverb foarte cunoscut si foarte interesant rferitor la prieteni ... (nu am avut note foarte bume la limba franceza si nici nu vreau neaparat sa gresesc, dar proverbul suna foaste interesant ... les amis de mes amis sont mes amis ! ... in orice caz daca am gresit incearca sa intelegi doar bunele mele intentii in ce priveste limba lui Voltaire ... dar nu stiu ce spun francezii despre inamicii lor comuni ... Crin Antonescu .. este un neispravit in adevaratul sens al cuvantului ... un mic iddiot somnoros care pana cand a devenit ministru si isi vopsea parul nici nu ave foarte multe pretentii ... il cunosc bine si cu siguranta nu face nici cat o ceapa degerata ... Partidul Liberal a degenerat aproape ireversibil ca si PNTCD-ul ... nu mai este ce era si nici nu mai este cum a fost initialici ce ar trebui sa fie !
|
|
|
Bine v-am gasit,d-le Val.
Sa mergem tot inainte.
|
|
|
Draga Val, tu traesti de multa vreme la caldura altor valori si in acest moment lupti ca si mine ca si multi altii ca noi pentru anularea izului provincial cu miros de cizma ruseasca in care se complace inca un insemnat si inscuzabil de mare sagment al populatiei din tara din care ai deschis ochii ! Sant tone de vieti inmalite, osificate sau scorojite in adevaratul sens al cuvantului in urma unei jumatati de veac de totalitarism abject sub spectrul marelui frate de la rasarit ! Dupa ...parerea ... mea santem si trebue sa ramanem niste anonimi (cum bine "semna" cineva tot in acelt cotlon al netului cu pseudonimul "parerea") indiferent ce detali din viata ta personala pui pe tapet, este interpretat, tastalmacit si murdarit in fel si chip ! Eu ca si tine incerc sa fiu sincer pana in panzele albe, pentru ca nu am nimic de ascuns, dar tagma vulgara pe care o banuesc mai mult mintita si needucata de cat rau intentionata si care este in interiorul Neamului Romanesc din care facem si noi parte, incearca sa ucida cu o otravita doza de zenofobie, tot ce vine "de afara"si cu atat mai mult din partea diasporei romanesti de pretutindeni, pentru ca ea are acces direct la limba romana si implicit la adevaruri care eventual nu trebuesc spuse ... daca inca nu stii, chiat acum la sfarsitul micului nmeu discurs, afla ce la mine ca Putin este un tip "extraordinar de destept" (citez din spusele unor companioni romani care nu prea traesc afara) si va schimba fata lumii ... la urma urmei asa ne trebue ! A ltii mi-au spus ca vom fi islamizati ... sper ca noi romanii sa ramanem ceva mai la urma ... dar pana atunc iti doresc si eu o zi buna !
|
|
|
Salut Val. Multumesc pentru mesaj ! Prietenul T.basilic reclama pe Ziare.com disparitia unui comentariu care imi apartine ! Am veut sa-i multumesc imediat, dar nu a fost posibil ! Am insistat si rezultatul a fost acelasi ! Inca indraznesc sa cred ca sant niste inadvertente tehnice ! Cat despre prezenta ta la ambasada, ma bucura sa aflu si de la tine ca ceia ce simt eu in legatura cu Traian Basescu, nu este intamplator ! Draga Val, mai pe scurt, eu cred ca presedintele Basescu poate fi plasat mult in afara provincialismului dambovitean ! Iti doresc si eu o zi buna si lasama sa cred ca salutul tau obisnuit pentru final ... o zi buna ...va prinde radacini in grupul nostru !
|
|
|
Ah, Sa nu cumva sa uit! Multumesc pentru interventia ta de ieri in favoarea mea si a lui Opus ce mi s-a solidarizat cuprietenie mai devreme. Te asigur ca n-ai pierdut nimic ca n-ai fost acolo la timp. Cat despre LOL, am fost la adresa recomandata de tine cu numele nickul Alistar si mi-a aparut ca o fundatura in care doarme ratiunea. Apoi am iesit (intreg) de acolo si am vazut Eurovision. Unde m-am bucurat de vizita unui gand ca de un nou prieten, ca Dumnezeu se mai si amuza de vreme ce am vazut cum seamana de bine norvegianul laureat Alexander Rybak, cu campionul nostru Victor Alistar. O zi buna, Val. T. B.
|
|
|
Inca un continui si gata: Cu sentimentul ca am vorbit prea mult si cu teama ca iese melcul din cochilie cand stiu bine ca asemenea oului, trebuie lasat in intaia pace a lui, ca vinovat e tot facut si sfant doar nunta, inceputul, inchei cu patru versuri din Esenin: "Ca si noi cu vietile pierdute / Ne vom stramuta sub balarii / Toate framantarile-s facute / Pentru bucuria celor vii." Cu fireasca prietenie, T.B. Post Scriptum: Foarte putine lucruri ma mai tin aproape de cotidian. Stiu bine ca evenimentele tulburi si neclare azi unei minti ca a mea ocupata cu cele ce sunt sub "specie aeternitatate", por fi gasite in cativa ani comod intr-un dictionar. Stii, simt cum incet-incet aud cum se intinde vilcean de incet in minte ciuperca, mucegaiul unei geniale formulari ale lui Adrian Paunescu la o vreme cand vorbea de o alta Revolutie, mai vechi decat ultima, batrana azi de aproape saizeci de ani. Deh, Revolutiile ! Ei bine, asa imi suna din ce in ce mai invaziv in minte: "Revolutiei atat ii mai cotozez, / Insomniile mele de azi". Inteleg din ce in ce mai profund singuratatea lui Moise, si intuiesc, rsimt ca personajul cel mai nefericit din Biblie este Dumnezeu. Cu profunda si smerita prietenie, acelasi, T. B. PPS A disparut si articolul cu postarile cu bucluc...
|
|
|
Continui: Demersul acesta mi s-a parut dintr-o data o forma de report, o fuga in iluzoriu estimp si-o confirmare. Am regasit in Rilke inflexiuni din Esenin. Si iata cum revin la Rilke si regasesc, in romana, "Copilarie, imagini lunecande... Unde Unde" un vers care pa cotropeste. Il caut in franceza si cu greu il regasesc si in germana. Acolo primul unde este un adverb de loc, la fel si al doilea. In romana, la intrebarea prima unde, al doilea unde poate fi raspunsul: Unde... in sensul de valuri, de trecere de "desertaciunea desertaciunii" cum ar zice ecleziastul in sensul de de respiratia firv lipita pe un geam, de abur, adica trecatoare ca roua diminetii precum crinii din poemul emitaf a lui de Lisle. Iata un poem mai frumos in traducere decat in cuminte limba sa. Sunteti un om delicat si sensibil Val, masurat, tacut ca un zbor de fluture si statornic precum cumpatarea. Sufer discret pt dv fiindca nu va gasiti multumire si impacare acolo unde va aflati si cand scriu aceasta imi inunda sufletul ecoul izvorand dintr-o carte postala trimisa de la Viena de Eugen Ionescu lui Cioran. Pe vreso, un cuvant, unu singur: "Valsez". Si asta ma face sa va repet precum copiila de-a v-atiascuns: "Stai acolo ca stai bine!"
|
|
|
Val , Sunt miscat pana la lacrimi de gestul tau furios si frumos ca reactia copiilor la nedreptate, prin care-mi rempui in expresie opinia la articolul Elenei Enache. Port in minte cu delicatete demult un raspuns la o postare mai veche de-a ta adresata mie in acest cadru de mesaje personale pe care ni-l acorda ziare.com. N-ar fi usor de dus resimtind-o ca pe o vina, dar neexprimad-o e ca o stare, e vie, paseste odata cu mine, traieste si de aceea i-am preferat discretia, tacerea in locul anchilzarii intr-un text. Reiner Maria Rilke a resit in Scrisori unui tanar prieten sa puna cuvinte vii cu miscarea lenta a amintirii. Nu stiu cum a facut-o. Poate ingemanrea Croata dintre incremenirea scransita a stancii si statornica framantare a marii au facut ca tonul sau cumva elegiac sa fie "viu, imbracat in haine de shtofa, pipaibili cu mana" cum ar fi zis nu departe, Nichita Stanescu la Struga. Cateodata imi spuneam ca ar trebi sa reiau Publius Ovidius Naso, sa-i inteleg exilul, astfel poate mi-ar fi permis altfel sa inteleg in profunzimea ei atmosfera lui Rilke.
|
|
|
Draga Val, cred ca ai dreptate cu Victor Alistar si cu faptul ca stricam orzul pe gaste ... realmente nu ma poate deranja unul care spune ca nu are incredere in presedintele Basescu sau in grupul lui de aliati si eventual ar aduce argumente in acest sens ... cu siguranta asi fi primul care asi reactiona ! Ma deranjeaza insa enorm toate manevrele cu caracter cazona gen militia in slujba pboborului si mentalitatea prafuite a fostilor sefilor de colhoz care mananca azi o pensie linistita ! Am cunoscut nepermis de multi oameni care au fost "dedicati" regimului "de trista amintire" si am incercat in tot atat de nepermis de multe randur sa intru cu ei intr-un dialog firesc ... draga Val, in proportie uriasa m-am lovit de un baraj crunt osificat ...dar tot ce spun se intampla aici in interiorul Neamului Romanesc si asta ma doare cumplit !
|
|
|
VAL. (este un diminutiv care nu-ti asigura identificarea sexului si cum in profil nu este specificat,ramane un mister.) mi-ati creat emotii,dar au trecut.Acum ceva timp aveati alt avatar, asta inspira meditatie si tinerete. .Deseori imaginea inseala perceptia continutului unui comentariu... lipsa unei fotografii mareste misterul,insa dupa ce te obisnuiesti cu stilul, devine o chestiune de stare de suflet a momentului.SA VA MAI DAU CATEVA STIRI DE ACTUALITATE: Pot sa va spun ca ma surprinde pozitiv calitatea reparatiilor facute la drumurile din centrul Targovistei, ( o multime de interventii pe forumul
primariei,sesizam asta iarna indiferenta administratiei si publicam o multime de stiri pe aceasta tema pe sock.ro,) acum se lucreaza ca la carte,schimbandu-se infrastructura si introducandu-se cablurile electrice subteran,camine la nivel,lampadare,...de necrezut colac peste pupaza se lucreaza si la Curtea Domneasca pentru reabilitare. Uite vedeti? nu suntem numai critici, unde este cazul...JOS PALARIA.Va doresc un sfarsit de saptamana deosebit, (eu voi planta cateva legume in gradina de sub poalele Manastirii Dealu.)Sa auzim numai de bine!acelasi TARGOVISTEANU.
|
|
|
Draga Val multumesc pentru rabdarea si atentia care mi-o acorzi ! Sant sigur ca eforturile noastre nu sant inutile ! Putina rezonanta pe care o putem oferi, anuleaza macar un milimetru din flescaiala anosta cu care este amestecat in acerst moment spiritului potential romanesc dupa 5o de ani de comunism ! Nu vreau sa facem apologiea generatiei noastre a soimilor ai patriei si de fosti pionieri purtatori ai cravatei rosii cu tricolor treziti la realitate, ci sa ne asumam intreaga responsabilitate a miracolului unei renasteri posibile ! Sant un om liber ! Un cetatean al planetei ! Asa m-am considerat de cand ma stiu ! Acesta este si motivul pentru care vorbesc si incerc sa gandesc romaneste ... si tot din acest motiv nu am crezut niciodata ca efectul prizonieratului in care ne-am petrecut copilariea poate anula sansa noastra de a gandi liber si independent ! Spuneam si cu alte ocazii ca pe romani trebue sa-i iubim neconfitionat si incerc sa cred ca relativa noastra inocenta in discursurile noastre poate avea prin pozitivismul ei, exercitiul sublim al dezmortiri spirituale ! Asa cum Francesco Goya spunea ca ... somnul ratiunii naste monstri, imi permit sa supralicitez spunand ca somnul natiunii naste si el monstri ! Draga Val, imi spuneam ca daca noi nu santem suficient de destepti, trebue sa fim ! Avem obligatia asta ! Altminteri vom plati ca bunii si strabunii nostri birul unei noi generatii de sacrificiu !
asa cum numai tie iti place sa spui ... iti doresc o zi buna !
|
|
|
pentru d val. abia azi am citit mesajul dvs din 18.04. odata am mai intrat pe mesaje si am vaz numa' sudalme! multumesc pentru urare!
Moto: Mintile ilustre discuta idei, inteligentele medii discuta evenimente, iar mintile reduse ii discuta pe altii.
motoul este postat de florin laiu la poezia "revolta unei maimute" o zi frumoasa!
|
|
|
Multumesc ! Scuza-ma pentru intarziere , nu sunt deprins cu acest tip de "dialog" . Abia acum m-am uitat mai atent pe pagina ! Multa sanatate si sa ne dea Dumnezeu gandul cel bun . Si pentru Val - cred ca eu sunt , cel care v-am obisnuit ... Sper ca , indiferent de pareri , sa ne respectam ca si pana acum . Nu m-am logat pana acum pentru ca ma bantuie o mica paranoia in legatura cu prietenii , de cand am descoperit minunile de dinainte de '89 . Practic m-am izolat , nu renunt la pareri dar am renuntat la prieteni . Cu multa parere de rau , pt. ca fusesem un tip foarte popular . Va asigur de repectul meu !
|
|
|
Val, ce s-a intamplat cu Ghilotina? Cea adevarata! Pe vremea cand postam ca lucian1 cineva a postat o gramada de mizerii sub numele meu drept care am renuntat. Stie cineva sub ce nume posteaza Ghilotina adevarata acum?
|
|
|
Teoreti nu poate posta nimeni pe acelasi nume cu tine ! Am vazut ca personajul devine sonora chiar in spatiul tau ceva mai privat ! In cazul Ghilotinei daca o fi tot un clon, cred ca originalul "Gilotina" va fi obligat sa-si schimbe numele ! Mai mult nu stiu ce sa cred ! Draga Val, am ajuns acasa ! Nu am adus si gripa pentru ca imi repugna numele ei intreg ! Iti doresc si tie o zi buna si consoleazate cu gandul ca your "image" nu poate fi clonat !
|
|
|
Salutare, nu-i clonare, e o simpla-asemanare. Desi nu-ti impartasesc convingerile politice, mi-ai devenit simpatic pentru ca esti atasat de Tirgoviste. Ca si mine :)))
|
|
|
Val, multumesc ptr toate cuvintele bune. Desi foarte tarziu "adevarat a inviat" :)
Nu m-au speriat m-au dezgustat. In special ziare.com carora le-am reclamat intruziunea si care nu au facut absolut nimic. Deduc ca Gelu lucreaza ptr ziare.com si are in spatele lui o adevarata echipa. In mod ideal Gelu ar trebui ignorat. Ceea ce a starnit reactia lor cu minusurile a fost faptul ca l-am "deconspirat" pe Gelu cu aceleasi argumente ca si tine. Cred ca cireasa a fost observatia ca mai mult de 1/2 din postari erau legate de Gelu si ce a scris el. Este, imi este, absolut clar ca Gelu lucreaza ptr ziare.
Am fost plecat o buna perioada de timp si chiar nu am avut timp sa mai intru pe ziare. Voi reveni ptr ca sunt oameni ca tine si Lia cu care imi face o deosebita placere sa comunic. Si pentru ca nu sunt genul care renunta cu una cu doua. In rest iti doresc toate cele bune, si multa, multa sanatate,ca-i mai buna decat toate.
|
|
|
D-le Val imi cer scuze ca raspund cu intarziere asa mare , chiar nu am intrat pe contul meu pana azi ,dar acum promit sa ma revansez: DA, sunt in Targoviste din anul 1975 cand ,,VANATOR DE MUNTE" in termen fiind, o avalansa la stana Florea sub Negoiu, m-a catapultat la Manastirea Dealu intr-un Spital, unitate la care lucrez si in prezent,dar care s-a mutat anul trecut in(fosta) zona industriala. Probabil, cand ati lucrat dv. zona era in plina dezvoltare, acum totul moare sub privirile noastre neputincioase,unii prospera cu orice pret,altii se catara pe cadavre,iar marea masa se vaita inregimentandu-se intr-o viata, de care, romantismul vietii Targovistei de alta data, este foarte departe. Asta este perceptia mea, ca cetatean al urbei si, nu sunt rautacios. Va doresc numai bine , mi-a facut placere, cred ca in afara spiritului istoric al Targovistei,care ne-a facut sa dialogam, ,,altceva " ne-a apropiat, vom vedea, poate idei comune, poate ,... in viata, spunea cineva mai destept ca mine, (dar nu stiu cine)NIMIC NU E INTAMPLATOR.
|
|
|
Val, multumesc pentru raspuns ... ca de obicei faci o analiza riguroasa si mult mai consistente de cat multi din cei care puncteaza in acest loc pe net ! Cartarescu a facut o impresie excelenta ci "Orbitor" si cu articolele lui politice din "Evenimentul Zilei" Acesta este si motivul pentru care l-am nominalizat ! Este destul de curtat si de seniorii culturii romanest din cate stiu inca din momentul lansarii lui in "Desantul" din '83 ! Nu te conteazic pentru ca eu inca nu am o parere batuta in cue despre cariere lui ! Iti doresc o zi buna Va...
|
|
|
HRISTOS A INVIAT! De noi depinde cum folosim LUMINA.
|
|
|
Val, le trimit pe rand sa nu se infunde palnia, tzeava. Iata un fragment din George Perec legat de apartenenta pe care ti-l transcriu fara diacritice: "J'aimerais qu'il existe de lieux stables, immobiles, intangibles, intouches et presque intouchables, immuables, enracines; des lieux qui seraient des references, des points de depart, des sources: Mon pays natal, le berceau de ma famille, la maison ou je serais ne, l'arbre que j'aurais vu grandir (que mon pere aurait plante le jour de ma naissance), le grenier de mon enfance empli de souvenires intacts... De tels lieux n'existent pas, et c'est parce qu'ils n'existent pas que l'espace devient question, cesse d'etre evidence, cesse d'etre incorpore, cesse d'etre approprie. L'espace est un doute: il me faut sans cesse le marquer, le designer; il n'est jamais a moi, il ne m'est jamais donne, il faut que j'en fasse la conquete. Mes espaces sont fragiles: le temps va les user, va les detruire: rien ne ressemblera plus a ce qui etait, mes souvenirs me trahiront, l'oubli s'infiltrera dans ma memoire, je regarderais sans les reconnaitre quelques photos jaunies aux bords tout casses. (...) L'espace fond comme le sable coule entre les doigts. Le temps l'emporte et ne m'en laisse que des lambeaux informes: Ecrire: essayer meticuleusement de retenir quelque chose, de faire survivre quelque chose: arracher quelques bribes precises au vide qui se creuse, laisser, quelque part, un sillon, une trace, une marque ou quelques signes." Cu drag, T. B.
|
|
|
Val, ti-am scris ieri mult si iar "sarit" pe drum cuiul si n-a ajuns la tine. Refac azi. Reprosai unei comunitati din Vest Europa individualismul. Asta fiindca si cu tine educatia comunist-egalitarista a reusit. In ce priveste reusita cu mine mi-a fost probata de toti cainii care mi-au mancat din traista, iar la urma si traista. Bucura-te ca isi manifesta instinctul de proprietate firesc, decent si indiferent de cat au sau n-au, iar daca nu-ti reuseste, gandeste-te ca nu exista mai mare parjol pentru sufletul comunitatii decat parvenitul. Hoitarul care s-a instapanit pe hoit si domneste cu frica de hoitari. Discretionarul care a luat cat nu poate duce si pe care daca-l ajuti sa-si duca lacomia oferindu-ti carca, daca nu te musca, te pandeste facandu-se ca doarme, e insomniac la gandul retrezirii calic si asta asa-l sperie ca te pune-n lanturi. In incheiere o urare pe care o pronunt copilareste ca-n jocul de-a "V-ati ascuns": "Stai acolo ca stai bine"
|
|
|
CRISTOS A-NVIAT! Prietene draga, regret ca vin cam tarziu cu strabuna si crestina urare, dar am fost foarte obosit si nu am mai avut putere sa intru aici ptr a intalni prietenii. Fie ca SFANTA LUMINA sa te insoteasca in viata, in familie si peste tot unde, cu dragostea ta de tara, pui cate o pietricica la temelia bunastarii poporului roman. Fie ca DOMNUL NOSTRU, IISUS CRISTOS, SA TE BINECUVANTEZE PE TINE SI PE TOTI CEI DRAGI TIE. Continua asa cum stii ru mai bine, in "sarcina" pe care ti-ai luat-o, fata de popor si tara.Sarbatori fericit, in continuare. Cu toata stima si respectul, Val Grainic.
|
|
|
Adevarat a inviat ! La multi ani !
|
|
|
Adevarat a inviat !
|
|
|
Val, trebu sa-ti fac o marturisire ... te rog sa nu o ei ca pe un elogiu gratuit ! Am citit cu atentie comentarriul tau despre Geoana ! Sant incantat de toate nuantele pe care le-ai sesizal legate de biograviea "prostanacului" . Esti crunt, categoric si intransigent ... eu cred ca o lalai ceva mai artistic ... mi-a placut foarte mult comentariul tau !
Iti doresc o zi buna si sarbatori fericite !
|
|
|
Draga Val, sant curios care elte parerea ta despre Liiceanu, Cartarescu, Andrei Plesu, Patapievici si Dan Puric ? Cand vei avea timp, fa o scurta retrospectiva in aceasta zona si bineinteles numai daca iti face placere !
|
|
|
Salut Val. Am intrat si eu pe aici si am vazut ca sesizezi ca ai fost cenzurat. Esti sigur? Mi se pare o mare prostie din partea lor. Astia nu si-au uitat vechile obiceiuri, vorba ta. Eu te sustin. Posteaza si comenteaza fara grija. Noi te citim. Nu spun ca suntem de acord cu tine in totalitate, dar... te sustinem. O saptamana buna in continuare.
|
|
|
Val Floriile m-au prins tot foarte departe de casa am sarbatorit un Viorel si un Florian ... trebue sa-ti spun ca "tradatorii" de peste Ocean au dat Postul Pastelui pe sarmale in vita de vie si nici macar de post nu prea esau ... se orga nizeaza o sarbatoare care se numeste "Pastele in jurul lumii" (la care am intalnit numai europeni) ! Mai toti au oua rosii si chiar la fel de atent colorate ! Ukraimenii inchistresc ouale la fel ca bucovinenii nostri dar spre deosebire de noi mai toti au cantece traditionale care tin de miracolul invierii !
Voi toti ce ati plans in intuneric
Si nimeni nu va mangasiat,
Din lunga voastra-ngenunchere,
Sculati ! Hristos a Inviat !
|
|
|
Val, Cumva si in chip de scuza iti spun ca ti-am redactat un raspuns care a "sarit" de doua ori la expediere, ceea ce m-a facut sa gust nemiscat ca gushterul asezat la soare pe marmura orasului antic, dulcea, lenevoasa savoare a esecului si-apoi am redistilat, cu rafinamentul chinezului, picatura cu picatura, vina de prieten ingrat. Iti scriu astazi, mai scurt decat data trecuta fiindca ma gandesc c-o fi sarit textul si fiindca nu mi-am inscris epistola in "gramajul" limita impus de formula... "par avion". Iti scriam acolo despre "Cronicile mizantropului" lui Calinescu devenite fortat "Cronicile optimistului" dupa instalarea stihiei comuniste, despre vocea lui pitigaiata pa care am ascultat-o adesea in Biblioteca publica, despre (aproape) intreaga sa opera pe care am adunat-o in ani si care-mi strajuieste biblioteca. Este i-mens. Cum spune si singur, pacat ca literatura romana nu a avut sansa unei limbi de circulatie. Imi mai vorbeai despre credinta ta ca undeva in Nordul Moldovei sunt oameni frumosi si te-am contrazis si nu, spunand ca poate ei exista in zone unde cooperativizarea nu a fost interesanta pentru statul comunist din pricina reliefului, insa nu uit ca bunica mea a facut inchisoare la Jilava din denuntul mincinos al codinei satului c-ar fi cartit public colectivizarii. Trei ani a stat intr-o celula cu gratar in loc de sol, pe sub care trecea apa. Ei bine, Val, am avut vineri revelatia un reportaj cu cantareatza Zazie care insotita de un prieten, a cunoscut un trib pana deunazi canibali ce si-au abandonat traditiile religioase ce impuneau onsumarea aproapelui sub amenintarea militara a lumii civilizate, si care au plans la cantec trist cu acompaniament unei chitara si au ras la auzul unui cantec vesel. Spunea Zazie plangand: "E cutramurator sa vezi oamenii acestia care duc o viata functionala in care trebuie sa-si faca adapost in copaci de frica juvinelor si-a inundatiilor iscate din ploi intempestive, trebuie sa vaneze ca sa traiasca, sa rabde daca ploua, sa asiste neputinciosi la moarte copiilor bolnavi, sa moara ei insisi muscati de serpi si de migale". La plecare cu emotie satenii i-au spus ca vor fi mahniti la noapte sa n-o mai stie langa ei, dar se vor reintoarce in locurile pe care le-a vizitat, ca sa-si aduca, cu drag, de ea, aminte". Si-atunci, inaltandu-ma, tac. Florii fericite, Val !
|
|
|
Val, nultumes pentru raspunsul da in legatura cu Radu Duda si taranistul ! Ice il priveste pe taranist am aceleasi simtanite ca si tine ! Trebue sa-i spun ca taranistul si-a declinat oarecun identitatea oferind un numar de telefon inca nu am reusit sa il sun ! Iti doresc si eu ca de obicei ozi buna !
|
|
|
jos palaria moncher!merci
|
|
|
scuze pt limbaj! insa eram revoltat si indignat profund de ipocrizia UE
|
|
|
Val inca nu sant acasa si inca nu am reglate orele de somn ! Draga Val vezi declaratau "unui_taranist" de pe Ziare.com, care vorbeste de o organiztie Ad-Hoc Pro Basarabia ... vreau sa stiu ce parere ai despre discursul si nivelul celui care posteaza sub acest nume . Iti doresc o zi buna (casul meu arata 4:37)
P.S am citit biografiea printului Radu Duda pe "WIKIPEDIA"
|
|
|
Val, site-ul asta chiar devine amuzant. Cineva a mers in urma si mi-a dat sute de minusuri. In special acolo unde ma aleg de Gelu, dar nu numai. Imi vine sa rad. cineva aici traieste ptr plusuri sau poate e ceva mai adanc. Ma simt mai popular ca niciodata! ;)
|
|
|
Val, multumesc. Sper din suflet, din obisnuinta, sa mi te adresezi la persoana a doua singular. Si sper sa-mi dai voie sa fac la fel. Toate cele bune.
|
|
|
multumesc de urare, am postat pana sa-mi dechid cont de user sub acelasi pseudonim. m-am gandit ca e mai bine sa fii user, comunitatea lor fiind mai stransa decat a guest-ilor.
|
|
|
Val, acelasi lucru s-a intamplat si cu interventiile mele cand ti-am trimis ultimul mesaj ! Eu credeam ca se intampla acest lucru pentru ca sant departe de casa ! In acest moment pot citi comentariile si pot comenta la randul meu ...cred ca a fost o mica defectiune tehnica ! Iti doresc sa iunesti si sa fii iubit !
Opus9
|
|
|
Draga Val in momentul asta sint dincolo de Ocean, macar pentru inca o saptamana ! Am prins si aici o primavara destul de ploioasa, lucru care ma cam deprima dar slava Domnului soselele "suspendate" sant adevarate si cat se poate de bune ! Aici ca si acasa, criza nu se vede cu ochiul liber desi lumea este ingrijorata ! Parerile sant si aici foarte impartite ... o varianta interesanta ar fi ca aceasta criza este aranjata si nici de cum reala ... in alta ordine de idei si mie imi lipsesc "supararile" lui Koko si sper ca totul este in ordine cu el ! Draga Val, sant sigur (si te rog sa ma ei in serios)ca primavara asta si pentru tine va fi un timp aducator de sperente si adevarate iubiri !
Cu drag Opus9
|
|
|
buna dimineata Val. stiu ca la mine e dimineata, nu stiu la tine cum e. :) nu sunt un patriot inrait, dar am respect pentru originile mele si pentru ceea ce mi-a dat primele aripi.din 2006 pana in 2008 am fost intre doua tari, din motive personale. una din tari era romania. m-am plimbat atat de mult ca le-am luat alora de la tarom cu siguranta o juma de avion numai cu banii pe bilete care i-am lasat la ei. din 2008 sunt plecat si nu am fost in tara decat o singura data pentru 3 zile sa imi sustin licenta acolo si am revenit. d-atunci nu am mai fost. de aceea am dorinta ca si romania sa fie tratata nu ca o adolescenta cu hormonii in unghii, ci ca o tara cu cetateni care se respecta pe ei insisi si pe cei din jurul lor.
|
|
|
ah..sunt vechi pe forum, doar ca nu cometez mult. imi dau cu parerea doar la articolele pe care le gasesc provocatoare mintii si unde cred ca pot raporta ceva. mda... de ce toti oamenii cu minti superbe sunt plecati? as vrea nespus de mult sa am posibilitatea pe care o aveti dvs de a spune: da, in 2 3 ani ma intorc in romania, pentru ca nu stiu daca se va intampla si cand. dar daca va duceti acolo, ganditi-va sa aportati ceva frumos.sper sa nu fiti prea in varsta cand va veti duce in tara, dar daca aveti doi fii, atunci e bine... intelepciunea si savoir faire-ul e dat mai departe.. numai bine.
|
|
|
ah..sunt vechi pe forum, doar ca nu cometez mult. imi dau cu parerea doar la articolele pe care le gasesc provocatoare mintii si unde cred ca pot raporta ceva. mda... de ce toti oamenii cu minti superbe sunt plecati? as vrea nespus de mult sa am posibilitatea pe care o aveti dvs de a spune: da, in 2 3 ani ma intorc in romania, pentru ca nu stiu daca se va intampla si cand. dar daca va duceti acolo, ganditi-va sa aportati ceva frumos.sper sa nu fiti prea in varsta cand va veti duce in tara, dar daca aveti doi fii, atunci e bine... intelepciunea si savoir faire-ul e dat mai departe.. numai bine.
|
|
|
dle Val, ca sa nu las comentariu pe pagina articolului cu ceva ce nu este legat de el. va multumesc pentru aprecieri, si va rog sa ma tutuiti. am 24 de ani si nu imi place sa fiu ''domnit'' :). si repet, sper sa fiti un om cu o functie destul de buna si resursele necesare pentru a face ceva sa se miste. toate cele bune
|
|
|
Sal,d-le VAL!Va multumesc pt mesaj.Cat despre ghita, din cocina liberala, un semidoct cu pretentii, el nu exprima decat frustarile unui copil intarziat, care nu a fost bagat in seama, si lipsit de multe trebuinte, care apar la maturitate si pot atinge patologicul, dupa Freud.Opiniile lui nu depasesc mahalaua si cocina in care a dat cu ratul.Aceleasi manifestari patologice le arata si un alt forumist, gelu.Nu trebuie decat sa ne exprimam, in esenta, decat o compasiunea reala pt aceste cazuri.
|
|
|
inca ceva - de cate ori te vad
|
|
|
Faci parte din o echipa de bizoni care reprezinta Romania.
Esti cogniscibil dupa coarnele tale si mersul in ciurda pe care il practici.
Pa fesenistule, sau mai bine Adio
|
|
|
Draga Vlad, imi cer scuze, in ultima vreme "prestatia" mea pe net, a fost destul de "firava" ca sa nu spun slaba ! Sant ceva mai ocupat in aceasta perioada , dar sper sa pot reveni curand la "mofturile" mele cotidiene !
|
|
|
Draga Val bunadimineata, il salut cu acesa ocazie si pe domnul Ion Prapangel si pe KoKo51, prietenul nostru ! Val, noua formula nu a functionat suta la sut de la inceput . Si eu am avut probleme !Ma bucur totusi ca ne mai putem face simtita prezenta pe net ! Sa auzim numai de bine !
|
|
|
Draga Val, ma bucur ca-mi apreciezi opiniile si vreau sa stii ca si eu am o mare stima pentru cativa dintre colegii de pe forum, Koko, opus9,Victor Pitigoi,chiar si Ioan din Chicago mi se pare simpatic, cu toate ca de multe ori opiniile ne sunt diferite, iar din acest moment te asigur ca ai intrat in randul celor apreciati de mine, avand in vedere ca de multe ori opiniile noastre coincid.
In ceea ce priveste alegerea acestui pseudonim, Prapangel, iti spun cu toata sinceritatea ca nu m-am gandit niciodata la parpanghel sau alte diminutive, cum incearca multi colegi de pe forum sa discrediteze acest pseudonim cu paranghel, patrunjel s.a.m.d.L-am ales din urmatorul motiv:
La mine in comuna natala unde m-am nascut traia un om care il chema Prapangel, copil fiind, auzeam pe cei mari discutand despre el, iar cand aveau nevoie de un sfat, de rezolvat vreo problema din diferite domenii, spuneau mergi la Prapangel, toti erau trimisi la el, fiind considerat inteleptul satului.Cum a ajuns acest consatean cu acest nume nu stiu, in schimb stiu un singur lucru ca acesta dadea sfaturi intelepte tuturor celor care ii cereau ajutorul si toti se bucurau de prezenta sa, motiv pentru care i-am ales si eu acest nume, ca pseudonim.
|
|
|
Mulţumesc ,stimate domn , ca să supravieţuişti şi să faci trecerea de la un regim comunist în care te-ai născut ,dar noroc că ai fost botezat creştineşte şi acest miracol te-a distanţat ca să rezişti şi păcălelii postcomuniste capitalismul cu criza sa trebuie să ai umor şi credinţă în tine şi în naţia ta şi nu în ultimul rînd în Dumnezeu în rest sănătoşi să fim ,milţumesc respectuos pentru aprecierea generoasă care aţi făcut-o modestelor mele postări,
Să auzim de bine ,
Sile this Millennium
|
|
|
Prietene Val, multumesc ptr aprecierile d-tale. Ca un facut, numele meu este Val, santem, deci, tizi. Uneori, sant atat de incomod ptr unii, incat mi-e necaz pe mine, dar i-mi dau seama ca santem diferiti in gandire, asa ca ma impac cu gandul. Nu sant un fanatic in ale politicii, insa, vad altfel lucrurile sub obladuirea lui Basescu. Este omul care, desi vine dintr-un sistem comunist, este dispus sa schimbe mentalitatea unor politicieni, chiar si pe a noastra, a unora. Nu e simplu si nici usor, ba, unii sant incapatinati in a avea incredere in vechiul sistem, fapt ce ma intriga peste masura. Nu sant membrul nici unei formatiuni politice, dar apreciez tot ce este bun ptr romanii mei, ptr acest colt de lume, uitat, parca pana si de DUMNEZEU. Ma doare cand se exagereaza in prostie si cand se fac aberatii in politica sau alte domenii. Sant roman, deci ma simt dator sa fiu asa. Am fost detinut politic, de-adevaratelea, arestat in aprilie '89, desi am fost urmarit de secu inca din '87, cand, in urma evenimentelor din Iasi (februarie si apoi iunie-'87) sau Brasov (15 noiembrie-'87), am culminat cu cateva versuri in care criticam comunismul si pe Ceausescu. Poate ca o sa ai ocazia si d-ta sa citesti acele lucrari ale mele. Prin '84 scriam: "Branza, carnea, ne lipseste, Dar sa nu ne suparam, Caci partidul ne iubeste Mai ales cand nu mancam". Sant indreptatit, cred, sa fiu impotriva comunismului, mai ales impotriva lui Iliescu, pe care l-am cunoscut mai indeaproape, in anii lui de glorie inainte de asa zisa revolutie. Inca odata, multumesc de aprecieri si sper sa putem face fata tuturor inconstientilor de pe forum. Succes si "sa traiti bine!"Weekend placut, prietene. Am zis.
|
|
|
Draga Vlad, femeile fierbeau mai intai oalalele de pamant in apa neinceputa, ca sa alunge gustul rau din ele si sa nu crape de ciuda la caldura cuptorului, iar dupa coptul painii si al cozonacilor, mai spre seara, se scoteau din apa clocotita in care erau fierte o jumatate de zi si se rostuiau sarmalele in ele dupa care erau bagate cu grija in cuptor si lasate pana adoua zi cand se intorceau mirii de la biserica ! O sarma speciala, care era numita sarmaua miresii, era infasurata in foi mari de varza, ascundea in interiorul ei mai multe sarmalute mici, pe care mireasa trebuia sa le descopere de fata cu toti mesenii ! Mic eram si eu la vremea aceia si nu stiam de ce mireasa se inrosea la fata cnd mirele desfacea sarmaua si radea hahait cu gura paba la urechi si era batur pe spate de nuntasi ! Obiceiul il stiu se la bunica mea care povestea rudelor cum se faceau nuntile in Dolj, Amarastii de Jos, Cetate dar si in Schitu
|
|
|
Buna Opus !
Da, eu sunt vechiul (primul) Val ! Iti multumesc pentru urarile de bun venit si pentru cele de An Nou (de fapt, ne-am mai facut deja astfel de urari, semnate de mine sub nick-uri "schimbatoare"). Ma bucur sincer ca putem comunica si chiar ma grabesc sa profit de acest avantaj : cu destul timp in urma ai vorbit intr-o postare despre "sarmaua miresii", obicei practicat in Oltenia. Cateva intrebari nu dau pace etnologului care sunt : unde exact ? cand ai asistat tu ? stii cumva daca obiceiul se mai practica ? Marturisesc ca, desi am facut ceva teren in Oltenia, ignoranta mea este totala, iar obiceiul pare intr-adevar interesant si bogat in simboluri.
Multumesc pentru raspuns !
Iti doresc o duminica frumoasa. Numai bine !
|
|
|
Daca tu esti Val cel pe care il stiam de mai mult timp in acest loc pe net, iti spun bine ai venit in noua formula ! Ori cu, iti doresc sa ai un an nou bun si adevarat !
|
Despre mine
| Fraza care ma caracterizeaza |
|
Intrebare fara raspuns
|
| Carti de capatai |
|
Intrebare fara raspuns
|
| Melodii preferate |
|
Intrebare fara raspuns
|
| Oameni celebri ai Romaniei si internationali |
|
Intrebare fara raspuns
|
| Formatiunea politica preferata |
|
Intrebare fara raspuns
|
| Care sunt primele trei lucruri importante pe care le-ai facut in viata? |
|
Intrebare fara raspuns
|
| De ce m-am nascut |
|
Intrebare fara raspuns
|
| Primul lucru pe care l-as face daca as fi Bill Gates |
|
Intrebare fara raspuns
|
Cine sunt eu
Politica
Lumea, incotro?
"Quo Vadis Domine?"
Roberta Anastase
| Ecaterina Andronescu
| Crin Antonescu
| Traian Basescu
| Sulfina Barbu
| Elena Basescu
| Gigi Becali
| Silvio Berlusconi
| Radu Berceanu
| Vasile Blaga
| Emil Boc
| Sebastian Bodu
| George Bush
| Florin Calinescu
| Corneliu Coposu
| Lucian Croitoru
| Corina Cretu
| Cristian Diaconescu
| Elisabeta a II-a
| Dumitru Dragomir
| Gheorghe Funar
| Mircea Geoana
| Viorel Hrebenciuc
| Monica Iacob Ridzi
| Ion Iliescu
| Klaus Johannis
| Stefan Iordache
| Hunor Kelemen
| Monica Macovei
| Bela Marko
| Radu Mazare
| Ramona Manescu
| Nati Meir
| Mona Musca
| Adrian Nastase
| Sergiu Nicolaescu
| Norica Nicolai
| Brindusa Novac
| Bogdan Olteanu
| Sorin Oprescu
| Ludovic Orban
| Partidul Democrat Liberal PD-L
| Partidul Noua Generatie Crestin Democrat PNG-CD
| Partidul National Liberal PNL
| Partidul Romania Mare PRM
| Theodor Paleologu
| Ioan-Mircea Pascu
| Horia Roman Patapievici
| Sorina Placinta
| Rovana Plumb
| Victor Ponta
| Cezar Preda
| Cristian Preda
| Silviu Prigoana
| George Pruteanu
| Calin Popescu Tariceanu
| Vladimir Putin
| Petre Roman
| Adriana Saftoiu
| Daciana Sarbu
| Ilie Sarbu
| Nicolas Sarkozy
| Adrian Severin
| Mihai Stanisoara
| Theodor Stolojan
| Lavinia Sandru
| Ioan Talpes
| Razvan Theodorescu
| Corneliu Vadim Tudor
| Adriana Ticau
| Elena Udrea
| Traian Ungureanu
| Adina Valean
| Adriean Videanu
| Dan Voiculescu
| Nicolae Vacaroiu
| Daniel Marian Vanghelie
| Renate Weber
Alte recomandari:
Copyright © 2009 Ziare.com
Informatiile si imaginile stirilor sunt ©Copyright-ul ziarelor din care au fost extrase articolele.
Ziare.com nu este raspunzator pentru continutul lor.
07.11.2009ora 18:10