Detinut minte

• Postat de Goticul 2 octombrie 2012 - #lista  - 2.753 vizionari

  
  Credeti ca daca acum e 2012 lista asta nu mai e valabila?
  
  
  Dragii mei,Sunt un cetatean oarecare,si cu ocazia balamucului de care avem parte din plin pe
  
  eterna si fascinanta scena politica(circ fara paine)M-am hotarat sa va prezint o lista
  
  initiata de cei de la Academia Catavencu,si care la vremea respectiva(alegeri uninominale
  
  2008)a "disparut" de pe tarabe,mai dihai ca painea calda oferita cu sarg la o pomana
  
  electorala,mai exact,editia respectiva a fost cumparata cu baxurile,si nu de catre
  
  noi,muritorii de rand.Variantele online,au disparut si ele in mod dubios,in locul
  
  lor,aparand deja celebul "EROR 404".Motivul pentru care s-a incercat stergerea acestei liste
  
  il puteti afla,rasfoind-o ca sa vedeti si voi pe cine votati de fapt.Cei de rand,ca mine,vor
  
  citi,se vor minuna si vor casca bine ochii la vot,inteleptii vor sari sa prinda piatra
  
  aruncata de un nebun,iar prostii imi vor corecta greselile de punctuatie.Pe scurt,traim in
  
  Romania,iar asta ne ocupa 10 % din creier...
  Pentru detalii, sugestii, si injuraturi,ma gasiti la tissue.hime@yahoo.com
  
  
  
  
  Trei organizaţii neguvernamentale au pregătit pentru voi lista candidaţilor dubioşi. Este o
  
  iniţiativă inspirată din experienţa Coaliţiei pentru un Parlament Curat, de acum patru ani.
  
  Ele şi-au propus să valorifice ocazia pe care o oferă acum votul uninominal pentru a opri
  
  accesul în Parlament unor persoane pentru care calitatea de deputat sau senator este
  
  folosită ca scut faţă de aplicarea legii, ori ca platformă de trafic de influenţă sau este,
  
  pur şi simplu, produsul oportunismului politic.
  Lectura acestei liste va fi o palpitantă călătorie în lumea mătuşicilor/mamelor/soţiilor cu
  
  spectaculoase succese în afaceri în perioada în care ne­poţii/ soţii/fii au ocupat funcţii
  
  publice; veţi avea tovarăşi de drum neobosiţi călători prin partide şi oameni de afaceri
  
  care şi-au depăşit condiţia de interlopi care fură mărunţiş de la public, ca să se îmbogă­
  
  ţească din afaceri cu bani publici.
  
   
  
  
  Autorii listei candidaţilor dubioşi sunt, mai întâi, foarte mulţi ziarişti care, de-a lungul
  
  anilor, au investigat cazuri de corupţie şi faptele neortodoxe ale politicienilor;
  
  rapoartele lor au fost selec­tate de aproximativ 40 de jurnalişti de investigaţii, care au
  
  păstrat doar acele informaţii care erau con­sistent documentate; a existat câte un
  
  responsabil de listă pentru fiecare judeţ; documentaţia a fost expediată, apoi, către echipa
  
  de sinteză, de unde a fost retrimisă unor organizaţii neguvernamentale din aceleaşi judeţe,
  
  pentru o contravalidare; în final, echipa de sinteză a eliminat informaţiile insuficient de
  
  convingător documentate, a completat lacunele de informare şi a redactat forma finală a
  
  listei.
  
  Acest mecanism a fost organizat la iniţiativa Agenţiei de Monitorizare a Presei „Active
  
  Watch“ (AMP), Asociaţiei Pro Democraţia (APD) şi Centrului Român pentru Jurnalism de
  
  Investigaţii (CRJI). Cei 40 de jurnalişti responsabili de judeţe au fost selec­ţionaţi
  
  dintre colaboratorii cu experienţă ai organizaţiilor din coaliţie (mulţi sunt membri CRJI),
  
  fiind selecţionaţi după criteriul profesionalismului şi inte­grităţii. Ei au lucrat sub
  
  protecţia anonimatului. A fost nevoie de această precauţie pentru a-i feri de eventuale
  
  presiuni fie din partea candidaţilor, fie din partea instituţiei media la care sunt
  
  angajaţi, ştiut fiind faptul că independenţa instituţiilor media este pasăre tot mai rară.
  
  Instrumentul de monitorizare a informaţiilor despre candidaţi a fost o variantă adaptată a
  
  metodei cu care s-a operat în 2004, în acţiunea Coa­liţiei pentru un Parlament Curat. Fap­
  
  tele relatate în presă au fost „citite“ din perspectiva a patru parametri:
  1) migrator - un candidat care s-a mutat, la ini­ţiativa lui, în cel puţin trei partide. Nu
  
  au fost, aşa­dar, luate în calcul schimbările de culoare politică pro­duse de alianţe sau
  
  asimilarea unor partide;
  2) fost lucrător sau colaborator al Securităţii – nu am mai folosit sintagma „poliţie
  
  politică“ pentru că ea a creat o controversă soldată cu decizia de ne­constituţionalitate a
  
  legii CNSAS, ci definiţiile aflate acum în legea de funcţionare a instituţiei;
  3) conflictul de interese – acest parametru îşi pro­pune să surprindă fapte de corupţie; el
  
  se aplică numai funcţionarilor publici, dar l-am folosit cu succes şi în cazul candidaţilor
  
  care provin din me­diul privat dar care au făcut afaceri cu instituţii publice, valorificând
  
  conflictul de interese în care se aflau partenerii (complicii) lor din domeniul public.
  4) avere insuficient justificată – mulţi dintre can­didaţii care au ocupat deja funcţii
  
  publice au decla­raţiile de avere accesibile; am reamintit alegătorilor cam cât s-au
  
  îmbogăţit candidaţii în perioada în care au ocupat funcţii publice; stratagema „mătu­şica“
  
  ne-a obligat să publicăm, acolo unde a fost posibil, şi informaţii despre averea
  
  aparţinătorilor apropiaţi ai candidaţilor.
  
  În sfârşit, în cazul în care ne-am întâlnit cu cli­enţi pe care i-a tratat şi Coaliţia
  
  pentru un Parlament Curat, în urmă cu 4 ani, am preluat ca atare şi informaţia din listele
  
  de atunci.
  
  Riscurile coaliţiilor pentru parlamente curate sunt, îndeobşte, comparabile cu riscurile pe
  
  care le înfruntă, zi de zi, jurnalistul. În 2004, cele 12 orga­nizaţii (între care şi AMP şi
  
  APD) mobilizate la ini­ţiativa Alinei Mungiu, preşedinta Societăţii Academice Române, au
  
  fost acţionate în instanţă de mai mult de 15 dintre candidaţii care s-au conside­rat
  
  nedreptăţiţi de ceea ce se scria despre dânşii în liste. Atunci au fost câştigate toate
  
  procesele (avo­catul Dan Mihai, de la APADOR CH, a supervizat textele încă din etapa
  
  redactării). Îmi amintesc cu plăcere că fost nevoie ca, pentru achitarea cheltuielilor de
  
  judecată, să fie executat însuşi fostul mi­nistru al Justiţiei, Rodica Stănoiu.
  
  Cum se consumă lista
  Se recomandă doze judi­cioase. Pentru a vă feri de abuzuri, vom publica lista în trei
  
  reprize. În acest scop, am segmentat-o după două criterii: unul geo­grafic şi unul
  
  instituţional. Vom publica mai întâi candidaţii pentru Camera Deputa­ţilor din jumătatea de
  
  vest a României, apoi pe cei din jumătatea de est şi, în sfârşit, candidaţii pentru Senat
  
  din toată ţara. A fost nevoie de această eşa­lonare pentru că nu­mărul celor pe care
  
  ziariştii i-au identificat ca du­bioşi este mai mare decât acum patru ani. Ritmul de
  
  publicare va fi săptămânal. Şi acum vă invităm la felul întâi: 136 de micro-CV-uri care să
  
  vă ajute să înţelegeţi buletinul de vot.
  
  
  Candidati camera deputatilor:
  
  
  ALBA
  
  
  Teodor Atanasiu (PNL)
  Atît ca ministru al Apărării, dar şi ca preşedinte al AVAS, Atanasiu şi-a numit rudele şi
  
  partenerii de afaceri în funcţii de stat. Ca ministru, liberalul i-a oferit fostului său
  
  partener de afaceri Mihai Nicuşor conducerea Romtehnica, ca preşedinte al AVAS şi-a angajat
  
  cumnatul în instituţie. După patru ani de mandat la Putere şi un divorţ, averea lui Atanasiu
  
  este nejustificat de mare în raport cu veniturile sale de la stat. A fost implicat în
  
  dosarul „Consultan­ţa liberală“, alături de Cosmin Covaciu şi alţi libe­rali din Alba.
  
  
  Vasile Emilian Cutean (PSD)
  Trimis în judecată pentru abuz în serviciu şi deturnare de fonduri, după ce a făcut afaceri
  
  cu banii Secretariatului de Stat pe Problemele Revoluţionarilor, pe care-l conducea; mai
  
  exact, a folosit trei miliarde de lei vechi în interes personal.
  
  
  Nicolae Popa (PNL)
  Migrator politic, a trecut prin PDSR, ApR şi PUR înainte să ajungă în PNL
  
  
  Radu Eugeniu Coclici (PSD)
  Neclarităţi în declaraţia de avere de la Camera Deputaţilor, în care nu a precizat nici
  
  sursa unor venituri, nici valoarea dividendelor încasate de la cele trei firme deţinute,
  
  nici moneda în care are bani în conturi.
  
  
  Cosmin Covaciu (PNL)
  Imediat după cîştigarea alegerilor din 2004, Concept Consult, o firmă la care era acţionar
  
  Covaciu (foto), a oferit consultanţă primăriilor din judeţul Alba pentru accesarea de
  
  fonduri europene, iar cazul (numit de presă „Consultanţa liberală“) a fost anchetat de DNA
  
  şi finalizat cu trimiteri în judecată.
  
  
  
  ARAD
  
  
  
  Vasile Dănuţ Ungureanu (PSD)
  Iniţiatorul propunerilor de castrare a CNSAS, adică al amendamentelor prin care mai multe
  
  categorii de colaboratori ai Securităţii ar urma să fie exceptaţi de la verificare, iar
  
  numărul membrilor instituţiei restrîns.
  
  
  Ioan Biriş (PSD)
  A obţinut un doctorat la „Ştefan Gheorgiu“, acuzat de Grupul de Reformă Universitară de
  
  activism PCR şi colaborare cu Securitatea.
  
  
  Mihăiţă Calimente (PNL)
  Condamnat la zece luni de închisoare în 1989, pentru infracţiuni de operare cu mijloace de
  
  plată străine şi operaţiuni cu metale preţioase.
  
  
  Gheorghe Feies (PD-L)
  Fost membru UTC, fost în PRM, apoi în Partidul Popular.
  Ca primar al Sebeşului, între 1996 şi 2000, a acumulat datorii imense, lăsînd clădirea fără
  
  curent electric şi bugetul golit.
  
  
  Nicoară Creţ (PRM)
  Migrator alternativ: PDSR, PRM, PSD, acum iar PRM.
  
  
  Alexandru Tiberiu Dekany (PNL)
  Urmărit penal de DNA, pentru abuz în serviciu, împreună cu primarul Aradului, Gheorghe
  
  Falcă. Acesta din urmă e acuzat de luare de mită, după ce 5 hectare ale Primăriei au ajuns
  
  în proprietatea unei firme private. Dekany a fost delegatul lui Falcă în comisia de
  
  atribuire a terenului.
  
  
  
  
  ARGEŞ
  
  
  
  Georgiu Gingăraş (PSD)
  Fost ministru al Tineretului şi Sportului în pri­ma parte a mandatului de premier al lui
  
  Adrian Năstase, Gingăraş a primit o locuinţă de la RAAPPS. Pe care nu a eliberat-o nici
  
  acum, ba mai şi pre­tinde despăgubiri pentru mobila pe care a cum­părat-o (locuinţa fiind
  
  goală la primire). Gingăraş a decla­rat că va părăsi locuinţa numai după ce fiica lui îşi va
  
  termina studiile.
  
  
  Adrian Miuţescu (PNL)
  Soţia deputatului PNL a accidentat grav trei persoane, în 2007, intrînd pe contrasens în
  
  timp ce se afla la volanul ma­şinii personale. Cu toate că a trecut mai bine de un an de la
  
  accident, Poliţia încă face cercetări în acest caz.
  Iar victimele accidentului (în urma căruia un băieţel de 11 ani şi-a pierdut splina) au
  
  declarat că Miuţescu le-a promis 100.000 de euro ca să uite povestea, însă nu s-a ţinut de
  
  pro­misiune. Recent, numele deputatului PNL a fost men­ţionat în legă­tură cu un dosar DNA
  
  privitor la vînzarea IPEE (În­treprinderea de Piese şi Echipamente Electrice) din Curtea de
  
  Argeş, întreprindere la care Miuţescu a fost director.
  
  
  Dan Dumitru Zamfirescu (PRM)
  Conform CNSAS, deputatul PRM a făcut poliţie politică înainte de 1989, în perioada în care a
  
  lucrat pentru Ministerul de Interne (1980-1990). Din 1990 pînă în 2002 a fost ofiţer SRI pe
  
  probleme econo­mice.
  
  
  Gheorghe Banzea (PNL)
  Şef al Direcţiei de Finanţe Publice Argeş, calitate în care ar fi acoperit o returnare
  
  dubioasă de TVA, aşa cum a arătat presa locală. Conform presei piteştene, Banzea a impus un
  
  anume lichidator, apropiat lui, pentru lichidarea ARO, o afacere de milioane de euro.
  
  
  Cristian Boureanu (PD-L)
  Anchetat de DNA în afacerea „Loteria“ (conform procurorilor, în calitate de membru în
  
  Consiliul de Administraţie al Loteriei, Boureanu ar fi semnat acte care au dus la
  
  prejudicierea socie­tăţii de stat) şi suspectat că şi-ar folosi influenţa po­litică pentru a
  
  achiziţiona terenuri retrocedate foştilor proprietari la preţuri subevaluate.
  
  
  Gheorghe Davidescu (PD-L)
  Traseist politic: ApR, PNL, acum PD-L.
  
  
  Filip Georgescu (PSD)
  Actual deputat PSD şi fost director general al Romsilva între 2001 şi 2003, Georgescu a fost
  
  acu­zat de presa locală că a pus la punct schimburi ilegale de terenuri între Romsilva şi
  
  propria sa familie. Conform presei piteştene, soţia lui Georgescu a primit terenuri de
  
  aproape 20 de hectare în zona Piteşti, dar şi Vidraru şi Transfăgărăşan, terenuri ale
  
  Romsilva, deşi aceasta moştenise terenuri la cîmpie, nicidecum la munte. Schimburile de
  
  tere­nuri sînt şi în atenţia DNA.
  
  
  Bogdan Niculescu Duvăz (PSD)
  În 2002, după ce a părăsit PD pentru a intra în PSD, Duvăz a fost acuzat de presa naţională
  
  că a tras sfori ca o benzinărie obscură să fie vîndută către Petrom (pe atunci societate de
  
  stat) cu o su­mă de aproape 12 ori mai mare decît valoarea de piaţă. Duvăz a negat
  
  acuzaţiile, dar în 2004 s-a asociat, într-o firmă cu sediul în Constanţa, tocmai cu
  
  proprietarul acelei benzinării.
  
  
  
  
  BACĂU
  
  
  
  Viorel Hrebenciuc (PSD)
  Cînd Hrebenciuc era demnitar guvernamental (prefect de Bacău, apoi secretar general al
  
  Guvernului) a fost consacrat termenul de „suveică“, definind mai multe firme cu acelaşi
  
  profil care lucrau pentru acelaşi acţionariat la limite ce redu­ceau la maximum impozitul.
  
  Viorel Hrebenciuc apare, personal, într-o singură societate, dar coac­ţionarii de aici sînt
  
  nume grele şi controversate (cum ar fi Dan Matei Agathon), majoritatea din ceea ce a intrat
  
  în conştiinţa poporului cititor de presă sub numele de „grupul de la Bacău“. Unul dintre
  
  asociaţii băcăuani mai deţine şi alte firme, implicate în prejudicierea RAFO Oneşti. Din
  
  Bacăul al cărui prefect era au plecat, în primii ani de după 1989, mulţi dintre campionii
  
  naţionali ai afacerilor cu statul.
  
  Porecla „guzganul rozaliu“ i se trage de pe ur­ma scandalului Adevărul, care l-a plasat în
  
  aso­cieri comerciale alături de controversatul om de afaceri iordanian Fathi Taher.
  Şi deşi este acuzat că ar fi adus „mafia arăbească“ în Guvern, nu a făcut-o pe filiera
  
  Taher, ci prin Kemal Kader, Zaher Iskandarani şi Omar Hayssam.
  
  Nu face distincţie între politică şi afaceri, do­vadă că economicul este transpartinic stînd
  
  o anchetă a DNA pentru trafic de influenţă în care a fost cercetat alături de (între alţii)
  
  un presupus sponsor al liberalilor şi un fost ministru ţărănist.
  
  
  Cristian Vintilă (PSD)
  Fost consilier judeţean, membru PSD, asociat în firma Barter Group cu Viorel Hrebenciuc şi
  
  Dan Matei Agathon, înfiinţată în 1997 şi care se ocupă de „comerţul cu ridicata al
  
  combustibililor solizi, lichizi şi gazoşi şi produselor derivate“.
  
  
  Vlase Petru Gabriel (PSD)
  Fost subprefect, Vlase este beneficiarul concesiunii unui teren ultracentral în Bacău pe
  
  care administraţia PSD a refuzat să-l retrocedeze proprietarilor în drept. Pe vremea cînd
  
  era subprefect, prin fratele său, de afaceri om local, a deţinut multă vreme monopolul
  
  transportului pe calea ferată a cărbunelui pentru CET Bacău. A fost deseori identificat de
  
  presa băcăuană ca fiind mîna dreaptă a eminenţei cenuşii pesediste, Viorel Hrebenciuc.
  
  
  Endre Bereczki (PSD)
  Consilier local PSD în Oneşti, după ce a fost deputat în legislatura 2000-2004. În
  
  declaraţia de ave­re de pe pagina sa de parlamentar apare ca acţionar la TIAB SA; firma face
  
  parte din grupul celor zece companii care s-au plîns că au de recuperat datorii de la RAFO.
  
  Bereczki este, pe de altă parte, partener la firma AMC, unde acţionar majoritar este chiar
  
  RAFO.
  
  
  Constantin Avram (PSD)
  Fost vicepreşedinte al Consiliului Judeţean, fost subprefect de Bacău, Avram este unul
  
  dintre cei mai plimbăreţi politicieni băcăuani: şi-a început cariera ca liberal, a plecat la
  
  PD, de unde a migrat la PC. În calitate de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean, firma lui
  
  a beneficiat de cîteva contracte finanţate din bani publici.
  
  
  Iulian Iancu (PSD)
  Fost secretar de stat în Ministerul Economiei şi Comerţului în mandatul 2000-2004, în
  
  prezent deputat de Neamţ, a fost acuzat că a căpuşat companiile de stat din domeniul gazului
  
  prin interme­diul unei firmei româno-germane la care era asociată soacra deputatului PSD
  
  nemţean. În perioada acţionariatului soacrei, parlamentarul a deţinut funcţii influente:
  
  director general al Distrigaz Nord SA Tîrgu Mureş, preşedinte al Autorităţii Naţio­nale
  
  pentru Reglementare în domeniul Ga­zelor Naturale şi secretar de stat în Ministerul
  
  Industriilor.
  
  
  Constantin Drăgănuţă (PD-L)
  A profitat la maximum pe vremea cînd era director la FPS Bacău şi a intrat în posesia a
  
  numeroase spaţii şi chiar a două societăţi comerciale. Una dintre ele este fosta societate
  
  Ilba, care avea în proprietate toate morile din judeţul Bacău şi deţinea monopulul asupra
  
  fabricării capacelor de canal. Societatea a fost falimentată, iar proprietarii au rămas cu
  
  un teren de cîteva zeci de hectare într-una din lateralele proprietăţii lui Dumitru
  
  Sechelariu, în imediata vecinătate a lacului de acumulare din mu­nicipiul Bacău. Şi-a
  
  instalat soţia în fruntea Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate.
  
  
  Cristian Cucuian (PD-L)
  Acuzat de fals în completarea declaraţiei de avere, fapt care i-a atras plîngere penală.
  
  
  Liviu Miroşeanu (PD-L)
  A fost acuzat de presa locală că şi-a propulsat soţia şi cumnata în conducerea Direcţiei de
  
  Management a Instrumentelor Structurale din Agenţia Regională de Mediu (în traducere liberă,
  
  la dispecerul de fonduri UE pentru ecologizare, în perioada 2007-2013).
  
  
  Tudoriţa Lungu (PD-L)
  Consilier judeţean PD-L, fostul director al Direc­ţiei Apelor Siret, acuzată că a îndiguit
  
  cursuri de apă cu firmele colegilor de partid, după inundaţiile din 2004-2005. Mare parte
  
  dintre lucrările acestora au fost, însă, luate de următoarea viitură, apa du­cînd cu ea zeci
  
  de miliarde de lei vechi.
  
  
  Ionel Palăr (PNL)
  Ocupă poziţia de vicepreşedinte CJ, venit de la PUR/PC. Are contracte cu Primăria pentru
  
  furnizare de aparate de aer condiţionat. A obţinut un teren la 200 de metri de primăria
  
  Bacău, în centrul oraşului, unde construieşte o clinică medicală.
  
  
  Ioan Silviu Lefter (PNL)
  Fost prefect de Bacău, fost secretar de stat, unde a şi a devenit „băiat deştept“ conducînd
  
  Agenţia Ro­­mână de Conservare a Energiei, deputat şi membru al comisiei parlamentare de
  
  control a industriei energetice. În 2007 s-a asociat într-o firmă, specializată în
  
  transportul de gaze, cu fiii cunoscutului om de afaceri Costel Căşuneanu.
  
  
  Lucian Ciubotaru (PNL)
  Patron de tipografie, a avut contracte pentru tipă­rirea buletinelor de vot la toate
  
  alegerile organizate în mandatul 2004-2008, dar şi contracte prin care a furnizat
  
  serviciului public de salubritate mă­turi, suficiente pentru următorii zece ani. Foştii
  
  salariaţi de la Fabrica de Bere Mărgineni şi de la Vinalcool Bacău îl acuză că a devenit
  
  acţionar la firmă prin mijloace neortodoxe şi că urmăreşte distrugerea fabricii ca să poată
  
  intra în posesia celor cîteva zeci de hectare de teren pentru a construi în zo­nă, la
  
  marginea de sud a oraşului, un cartier de locuinţe rezidenţiale.
  
  
  Silvestru Dogaru (PNL)
  Venit tot din fostul PUR/PC pe filiera Stavarache. A obţinut contracte de la Primărie ca să
  
  -şi înfiinţeze un cotidian, a plantat gărduleţe pe marginea străzilor Bacăului şi a asfaltat
  
  drumuri din judeţ. Balastiera lui Dogaru a funcţionat fără o serie întreagă de avize.
  
  
  Tudor Chiuariu (PNL)
  Cercetat de DNA pentru că a promovat o hotărîre de guvern privind înstrăinarea la preţ
  
  subevaluat a unui teren al Poştei Române.
  
  
  Gabriel Stănică Lupu (PNL)
  Consilier local din partea Alianţei D.A. (PNL-PD), a trecut, în ultimii patru ani, pe la PC,
  
  PD-L şi a ajuns, în pragul alegerilor, în tabăra PNL.
  
  
  Botosani:
  
  Mircea Dănuţă (PSD)
  Mircea Dănuţă a fost mebru PDSR, s-a tranfe­rat la ApR, după care a revenit în PSD. A fost
  
  condamnat la un an de închisoare cu suspendare pentru evaziune fiscală, în urma unor afaceri
  
  cu alcool. Prejudiciul adus statului se ridică în prezent la peste 20 de miliarde de lei
  
  vechi. A fost acuzat în 2006 că a fugit de la locul săvîrşirii unui accident rutier, iar în
  
  1999 a pierdut un proces de calomnie iniţiat împotriva a doi jurnalişti de la Monitorul de
  
  Botoşani.
  
  
  Mihai Axinte (PNL)
  Director al Direcţiei Silvice Botoşani, vicepreşe­dinte al PNL Botoşani.
  
  
  Traseist politic: fost în PNŢCD, PD şi, în final, PNL. În anul 2001 a fost implicat în­tr-un
  
  incident la punctul de frontieră Fundu Herţii, cînd încerca să treacă fraudulos graniţa. În
  
  rapoar­tele întocmite de către controlorii silvici se relatează că a trecut de mai multe ori
  
  cu vederea defrişări masive în zona Ocolului Silvic Dorohoi, imputabile fratelui său.
  
  
  Florin Turcanu (PNL)
  Traseist financiar: a sponsorizat, pe rînd, partide precum PSD, PRM, PNL.
  
  
  Cristian Vasile Achiţei (PD-L)
  Fost consilier judeţean, Cristian Vasile a fost acuzat în repetate rînduri de conflict de
  
  interese. Firma Conproiect Aky, unde sînt asociaţi fratele şi soţia lui, a obţinut mai multe
  
  contracte publice de la Consiliul Judeţean. În cadrul unui proiect de reabilitare a
  
  infrastructurii judeţului, finanţat de Ban­ca Mondială, nu mai puţin de patru acţiuni de
  
  proiectare în valoare de 15.000 de dolari fiecare au fost executate de firma menţionată.
  
  
  Liviu Constantin Conţac (PSD)
  Fost director al Direcţiei Judeţene de Drumuri şi Poduri (DDP) şi devenit celebru datorită
  
  relaţiei de serviciu pe care a avut-o cu tatăl său, Constantin Conţac, preşedintele
  
  Consiliului Judeţean Boto­şani. În august 2004, cei doi au lucrat în familie la CJ: tatăl
  
  era şef, iar fiul era subordonat, conducînd DDP. Astfel, toate licitaţiile organizate de DDP
  
  Bo­toşani au fost cîştigate de o singură firmă, care sub­con­tracta lucrările către o altă
  
  firmă la care era acţionar chiar preşedintele CJ. Prejudiciul adus sta­tului de către cei
  
  doi se ridică, potrivit DNA, care anchetează acest caz, la 200 de miliarde de lei vechi.
  (Sunt din Botoşani, ştiu foarte bine ce-a făcut tatăl lui Liviu Conţac de la PSD, Constantin
  
  Conţac, un jeg penal care a rezistat incredibil de mult în fotoliul de preşedinte CJ. Taică
  
  -su' e un fost şef de autobază de pe vremea comunismului şi un mafiot semianalfabet, care
  
  şi-a vândut lui însuşi, prin nişte prieteni, chiar imediat după loviluţie, toată autobaza,
  
  la preţuri de nimic. După care şi-a tras firmă de transporturi şi una de utilaje de
  
  construcţii, după care a reuşit să-şi asigure exclusivitate pe lucrări publice o bună
  
  perioadă de timp, prin funcţia fiului lui.
  Fiu-su', candidatul, are o campanie publicitară în care apare îmbrăcat la costum, în fotoliu
  
  şi cu nişte mănuşi de box pe mâini, cu sloganul "Eu mă bat pentru tine !")
  
  
  
  
  BIHOR
  
  
  
  Lakatos Peter (UDMR)
  Ca deputat şi preşedinte al Fundaţiei Partium, a obţinut o vilă de sute de metri pătraţi, cu
  
  teren şi dependinţe aferente, de la Primăria Oradea, pe zece ani, pentru 150 de lei pe lună,
  
  în mod ilegal.
  
  
  Ştefan Seremi (PD-L)
  Menţionat în raportul „Corupţia descentralizată“ al Centrului de Resurse Juridice pentru că
  
  a fost incompatibil cu funcţia sa: ca preşedinte al Consiliului Judeţean, era şi
  
  administrator al complexului Crişana din Băile Felix, societate la care CJ deţinea
  
  participaţii.
  
  
  Mihai Bar (PSD)
  Are o relaţie lungă şi suspectată de conflict de interese cu fraţii Micula, proprietării
  
  European Drinks.
  Ca preşedinte ATCOM (Asociaţia Cooperativelor Meşteşugăreşti), a cumpărat de la firmele
  
  fraţilor TIR-uri de brelocuri, şepcuţe şi tricouri nevandabile. Apoi, ca preşedinte de
  
  Consiliu Judeţean, le-a facilitat achiziţionarea Hotelului Crişana din Băile Felix, în
  
  condiţii foarte avantajoase.
  
  
  Gheorghe Sârb (PD-L)
  Ca fost prefect şi fost deputat, averea sa este disproporţionat de mare: o vilă de lux, două
  
  apartamente şi două spaţii comerciale. De asemenea, declară că e absolvent de Drept, deşi nu
  
  are studii juridice, ci e frigotehnist.
  
  
  Mircea Matei (PD-L)
  Conflicte grave de interese: deşi e consilier local, e şi director la Luxten, firmă care are
  
  contracte cu Primăria Oradea. Soţia lui a fost angajată în primărie, de unde a primit şi o
  
  garsonieră, în ciuda listei lungi de aşteptare pentru cetăţenii fără rude în consiliul
  
  local. Matei e cercetat de DNA şi pentru deturnarea a mai multe sute de mii de euro din
  
  bugetul local, bani destinaţi echipei locale masculine de baschet.
  
  
  Octavian Bot (PD-L)
  Migrator: PAC, PL ’93, independent, acum PD-L.
  
  
  BISTRIŢA-NĂSĂUD
  
  
  Ioan Nelu Botiş (PD-L)
  În mandatul său de viceprimar, Botiş i-a concesionat fratelui său un teren al Primăriei,
  
  pentru numai un leu pe metru pătrat lunar. Botiş a recunoscut public că el a fost cel care
  
  şi-a chemat fratele, ca unic ofertant, la licitaţie, în faza a doua, pentru că nu s-ar fi
  
  înscris nimeni în prima fază.
  
  
  Ioan Turc (PNL)
  Nu şi-a declarat o societate comercială în declaraţia de avere de la Camera Deputaţilor, în
  
  ciuda numeroaselor semnalări din presă în legătură cu această lacună. Lipsa societăţii
  
  comerciale din declaraţia de avere a lui Turc fusese semnalată de presa locală încă de cînd
  
  liberalul era viceprimar la Bistriţa.
  Stratagema lui Turc a fost simplă: societatea comercială a fost înregistrată pe numele
  
  soţiei, care nu a apărut în nici o declaraţie de avere a primarului, respectiv deputatului
  
  PNL.
  
  
  Ioan Aurel Rus (PRM)
  Fost preot, nu a respectat interdicţia Bisericii Ortodoxe Române de a nu se implica în
  
  politică şi s-a înscris în Partidul Alianţa pentru Unitatea Românilor, apoi în PRM. CNSAS a
  
  decis că este colaborator al fostei Securităţi, dar Rus a contestat decizia, invocînd
  
  inclusiv neconstituţionalitatea ordonanţei CNSAS. A fost trimis în judecată de Parchetul
  
  General pentru constituire de grup infracţional; racolare, îndrumare sau călăuzire a uneia
  
  sau mai multor persoane în scopul trecerii frauduloase a frontierei, precum şi organizarea
  
  acestor activităţi; complicitate la fals privind identitatea şi fals material în înscrisuri
  
  oficiale, toate în formă continuată.
  
  
  Ioan Oltean (PD-L)
  Acuzat în mai multe rînduri de presă că ar ajuta afaceriştii loiali PD-L să obţină contracte
  
  de furnizare a energiei ieftine de la stat, Oltean a fost şi reclamat la DNA de către fostul
  
  ministru al Industriilor, Codruţ Şereş, pentru trafic de influenţă, pe aceeaşi temă. Mai
  
  exact, Şereş a dezvăluit că Oltean i-ar fi făcut o vizită, pe vremea cînd primul era
  
  ministru, pentru a face presiuni ca firma Beny Alex (apropiată de Oltean) să primească
  
  energie ieftină de la stat. Oltean a recunoscut întîlnirea cu Şereş, dar a nuanţat: l-a
  
  vizitat pe ministru nu ca să facă presiuni, ci „lobby“. Beny Alex a primit, totuşi,
  
  contracte. Numele pedelistului apare şi în scandalul chiriilor parlamentarilor: deşi deţine
  
  trei apartamente în Bucureşti, pe care le închiriază (numai într-un an a obţinut 30.000 de
  
  lei din chirii), Oltean ia bani de la Camera Deputaţilor pentru a locui cu chirie.
  
  
  
  BRAŞOV
  
  
  Cristian Stănescu (PRM)
  Migrator: ApR, PD, PRM. S-a aflat în incompatibilitate de funcţii în perioada 2000-2004,
  
  cînd era şi consilier judeţean, dar şi membru în Consiliul de Administraţie al Regiei
  
  Autonome Judeţene de Drumuri şi Poduri.
  
  
  Ioan Barbuti (PSD)
  Ca primar la Făgăraş, a concesionat ilegal Cetatea Făgăraşului firmei unui consilier local
  
  PD, Cornel Popa. Cu complicitatea primarului PSD Barbuti, consilierii locali PD Cornel Popa
  
  şi Virgil Mija au modificat caietul de sarcini, astfel încît firma lui Popa, Cogrirom, nu
  
  avea nici o obligaţie faţă de Consiliul Local Făgăraş, iar termenul de închiriere al cetăţii
  
  a fost extins de la 10 la 25 de ani.
  Din cauza acestui contract ilegal, cetatea nu a putut fi restaurată, deşi aparţine
  
  patrimoniului naţional.
  
  
  Constantin Niţă (PSD)
  Averea deputatului PSD a crescut în ultimul mandat cu un apartament şi un hectar de teren
  
  (pe lîngă o vilă în Braşov, o casă la ţară şi un teren de 3.000 mp, deţinute anterior), dar
  
  şi cu cîteva miliarde de lei vechi obţinute, ca dividende, din firma Nimpex SRL. Această
  
  companie a preferat ca, numai într-un an, să-i plătească lui Niţă şi soţiei lui dividende de
  
  1,2 miliarde de lei vechi, în timp ce datoriile la stat ale firmei erau de 4,5 miliarde de
  
  lei vechi.
  
  
  Ion Gonţea (PD-L)
  Deputatul este cercetat de Parchetul General în calitate de învinuit pentru infracţiunile de
  
  favorizare a infractorului şi fals intelectual. Acuzaţiile procurorilor se referă la
  
  perioada în care Gonţea era consilier local şi notar şi vizează înstrăinarea unor terenuri
  
  ale unei societăţi comerciale braşovene care fusese privatizată cu puţin timp înainte.
  
  
  Attila Kovacs (UDMR)
  Deputatul UDMR a intervenit pe lîngă decanul Facultăţii de Drept şi Sociologie din cadrul
  
  Universităţii „Transilvania“ din Braşov, Nicolae Bujdoiu, în favoarea soţiei lui, care urma
  
  să susţină un examen. Soţia lui Attila Kovacs este fiica lui Laszlo Borbely, ministrul
  
  Lucrărilor Publice.
  
  
  Ioan Adam (PSD)
  A refuzat să-şi declare banii deţinuţi în trei conturi bancare, conform declaraţiei de
  
  avere, motivînd că acele conturi au fost constituite înainte de a deveni deputat.
  
  
  Ioan Dumitru Puchianu (PNL)
  Migrator: FSN, PD, ApR, PD, acum PNL. Înainte de ’89 a fost condamnat penal pentru furt de
  
  brazi, iar ulterior cercetat penal pentru implicare în răpiri de persoane, înşelăciune,
  
  şantaj şi concesiuni ilegale. Între 1994 şi 1996, Puchianu a fost partener de afaceri cu cel
  
  mai periculos criminal postrevoluţionar al Braşovului, fostul lider al tineretului pedist,
  
  Valeriu Mareş. Acesta din urmă a fost condamnat la închisoare pe viaţă, în 2007, pentru omor
  
  deosebit de grav. Puchianu a făcut afaceri (prin firma sa, Dip & Gip) inclusiv cu mafiile
  
  ţigăneşti din Iaşi, care furau tablă de la Sidex şi ţeavă de la Tîrgovişte, dar şi cu mafia
  
  ucraineană care livra ţeavă în România, aşa cum au arătat cîteva anchete ale Poliţiei
  
  Zărneşti în 1995.
  
  
  
  BRĂILA
  
  
  
  Doru Damian (PSD)
  I-a fost subaltern, la Penitenciarul Brăila, în perioada septembrie 1989 – aprilie 1990, lui
  
  Mihai Avramides, luîndu-i apărarea atunci cînd Grupul de Investigaţii Politice şi Institutul
  
  de Investigare a Crimelor Comunismului l-au acuzat pe Avramides că ar fi fost torţionar,
  
  ofiţer de Securitate şi agent de legătură al actualului preşedinte al României, Traian
  
  Băsescu.
  
  
  Daniela Bartoş (PSD)
  Face parte din „lotul Beuran“ al falşilor autori ai unor ghiduri medicale traduse din limba
  
  fran­ceză; a solicitat să i se retragă titlul de conferen­ţiar universitar. Asociaţia
  
  Distribuitorilor de Me­dicamente a acuzat-o de „blaturi“ la licitaţiile pe programe na­ţio­
  
  nale.
  A aprobat, cu delegarea responsabilităţii, promovarea soţiei unui fost secretar de stat cu
  
  titlul de medic primar fără înde­plinirea criteriului ve­chimii. Un alt consilier, personal
  
  de data aceasta, şi responsabil pentru probleme de control, a fost trimis în judecată pentru
  
  afaceri cu contraceptive, achiziţionate la un preţ aproape triplu faţă de cel al pieţei, de
  
  la o firmă din Tîrgu Jiu. Daniela Bartoş a pus şi bazele unei fundaţii, alături de colega sa
  
  de partid şi guvern Ecaterina Andronescu, prin care se organizau „misiuni comerciale“ de
  
  care au be­neficiat tocmai reprezentanţi ai administraţiei locale gorjene; presa a scris că
  
  fundaţia era, de fapt, o portiţă pentru acte de corupţie.
  
  
  Viorel Balcan (PSD)
  Fostul senator pesedist a fost acuzat de legături cu mediul de afaceri de tip mafiot grupat
  
  în jurul unui dubios personaj italian, Rosario Raneri, unul dintre pionii ilegalităţilor din
  
  zona Brăila – Galaţi. Numele îi este asociat, prin firma la care este acţio­nar fratele lui,
  
  Viorel Balcan, afacerilor cu fier vechi de la societatea comercială CET, unde şi-a angajat
  
  fiica pe post de consilier juridic şi şi-a instalat propriul director de la care a primit
  
  şpagă de instalare 200 de milioane de lei vechi. A solicitat şi obţinut o derogare de la
  
  lege pentru a putea rămîne director la SC Drumuri şi Poduri SA în perioada manda­tului
  
  senatorial, explicînd că salariul de 1,2 mili­oane lei nu contează, ci e vorba despre o
  
  legătură sufletească; după ce a părăsit Parlamentul a preluat pachetul majoritar al
  
  societăţii cu drept de preempţiune pentru celelalte acţiuni. Miza finală: fondurile ISPA
  
  pentru reabilitarea străzilor brăilene şi viitorul pod peste Dunăre, un proiect de cel puţin
  
  300 de milioane de dolari. DNA îl anchetează, din 2006, pentru trafic de influenţă. În 2004
  
  a fost retras din lista posibililor candidaţi PSD în celebra opera­ţiune, ulterior eşuată,
  
  de eliminare a baronilor locali din partid.
  
  
  Mihai Tudose (PSD)
  Deputat PSD, membru în Comisia pentru Integrare Europeană, are mai multe afaceri. Printre
  
  acestea, şi una specializată în consultanţă pentru accesarea fondurilor europene. În 2006 a
  
  renunţat, conform declaraţiilor de avere succesive, la acţiu­nile sale în această poveste de
  
  succes – editarea de broşuri informative Phare şi SAPARD precum şi pro­iecte, întotdeauna
  
  cîştigătoare, de finanţări euro­pene. Societatea a rămas însă în familie, soţia şi părinţii
  
  deputatului deţinînd portofoliul de acţiuni.
  
  
  Cristian Rizea (PSD)
  A fost subiectul unei anchete în cazul unei deturnări de fonduri europene, demarată după o
  
  sesizare a Directoratului pentru Tineret al Comisiei Europene pentru justificarea unor
  
  cheltuieli din pe­rioada 2000-2001, în perioada în care Cristian Rizea era directorul ANSIT
  
  (agenţie guvernamentală pentru sprijinirea tineretului). Banii, peste 1,5 milioane de euro,
  
  au fost cheltuiţi pe deplasări în străinătate şi publicitate, deşi ei fuseseră puşi la
  
  dispoziţia agenţiei anume pentru derularea programului comunitar Youth.
  
  
  Tudorel Arbunea (PNG-CD)
  Mai mulţi dintre foştii angajaţi ai firmei de pază aparţinînd fostului voleibalist şi ex-
  
  candidat la Pri­mărie pe lista Uniunii Forţelor de Dreapta au luat cu asalt, în 2000, sediul
  
  societăţii lui Arbunea pentru a-şi recupera salariile neplătite de patron. Patru ani mai
  
  tîrziu, fosta secretară a pretendentului PNG, creştin şi democrat, la deputăţie, a
  
  mărturisit că a rupt relaţia amoroasă cu Arbunea după ce acesta a sechestrat-o şi maltratat
  
  -o.
  
  
  Gheorghe Puşcaşu (PNG-CD)
  Om de afaceri specializat în construcţii şi transport de persoane, a derulat numeroase
  
  contracte pentru lucrări de interes public în mai multe judeţe.
  
  
  Adrian Mihail Drăgan (PNG-CD)
  Acuzat de fals, participaţie improprie la fals şi complicitate la obţinerea unor subvenţii
  
  cu neres­pectarea condiţiilor legale din bugetul alocat producătorilor de grîu, în
  
  condiţiile în care, la vremea aceea, firma sa nu avea acest obiect de activitate. În
  
  context, falsul s-a bazat şi pe o imensă gogomă­nie: firma se angaja să producă recolta de
  
  grîu în interval de puţin mai mult de o lună – tranzacţia s-a în­cheiat în august, recolta
  
  fiind promisă pentru toamna aceluiaşi an.
  
  
  Diana Tuşa (PNL)
  Deşi statutul funcţionarului public parlamentar îi interzice, şefa de cabinet a
  
  preşedintelui Ca­merei Deputaţilor face parte din consiliile de administraţie ale mai multor
  
  societăţi comerciale, la care ar fi avut acces, scrie presa, graţie fidelităţii faţă de
  
  Bogdan Olteanu.
  
  
  Horia Văsioiu (PNL)
  Deputat PD în perioada 1996-2000 şi din 2004, candidează din partea PNL. A devenit liberal
  
  cu acte abia după ce conducerea centrală l-a desemnat candidat, în ciuda ostilităţii notorii
  
  dintre Văsioiu şi filiala locală PNL. Face parte din grupul deputaţilor care a votat legea
  
  ce interzice posibilitatea confis­cării averilor ilicite. Soţia acestuia, fost viceprimar,
  
  plecată şi ea din PD în PNL, a fost cercetată pentru fals în decla­raţii, ca urmare a
  
  omiterii din declaraţia de avere a veniturilor obţinute în perioada în care figura ca
  
  angajată a unei firme a fostului prefect PSD de Constanţa Mihai Manea, TCInd. Parchetul a
  
  dat sen­tinţa NUP pe motiv că viceprimarul a uitat să declare aceste venituri.
  
  
  Eugen Bădălan (PD-L)
  Generalul în rezervă, fost şef de stat major al Forţelor Terestre, face subiectul unui
  
  proces intentat în baza acuzaţiilor de abuz în serviciu şi prejudicierea Statului Major cu
  
  1,2 milioane de euro; procesul a fost suspendat pe motiv de excep­ţie de
  
  neconstituţionalitate, dar instanţa a dispus seches­tru asigurator pe bunurile mobile şi
  
  imobile. Acelaşi cap de acuzare se referă şi la prelungirea unui contract din 2004 într-unul
  
  multianual. Este în proces cu ex-ministrul Apărării Theo­dor Atanasiu, fiind reclamat pentru
  
  denunţ calomnios, după ce Bădălan a provocat deschiderea unui dosar penal care a dus la
  
  demiterea fostului şef politic al Armatei.
  
  
  Costel Turtoi (PRM)
  Urmărit penal în trei dosare de înşelăciune şi evaziune fiscală, două dosare fiind deja la
  
  Procura­tură. Un alt dosar de fraudă aflat în cercetare se re­feră la refuzul lui Turtoi de
  
  a pune la dispoziţia li­chi­­datorului judiciar informaţii despre cele trei societăţi ale
  
  sale aflate în procedură de faliment – infracţiune sancţionabilă cu închisoarea de la şase
  
  luni la trei ani. Candidatul a invocat că a ajuns la faliment în urma unui blocaj financiar
  
  generat, ca efect al crizei mondiale.
  
  
  Valeriu Popa (PRM)
  A fost adjunctul ministrului Energiei între 1985 şi revoluţie, perioada cea mai neagră din
  
  istoria re­centă a României, cînd furnizarea curentului electric fusese aspru raţionalizată.
  
  
  
  
  BUZĂU
  
  
  
  Adrian Mocanu (PSD)
  Este fiul preşedintelui Consiliului Judeţean Bu­zău şi prosper om de afaceri în domeniul
  
  betoanelor şi, în general, al produselor de balastieră. Firmele sale au contracte pe bani
  
  publici, obţinute cu ajutorul tatălui.
  
  
  Valeriu Alexandru Ungureanu (PSD)
  Deputat PSD de Buzău, fost subprefect al jude­ţului, a primit bani de la Camera Deputaţilor
  
  pentru chirie pe perioada mandatului de deputat, în condiţiile în care deţine două
  
  apartamente în Bucureşti. Numele lui Ungureanu este foarte des asociat cu afacerile
  
  controversatului om de afaceri sirian Omar Hayssam. Zvonurile sînt alimentate şi de faptul
  
  că unul dintre fii săi, Dragoş Paul, a fost angajat la una dintre firmele sirianului.
  
  
  
  George Ion Tomescu (PNG-CD)
  Medic anestezist la Spitalul Judeţean Buzău, a fost prins în flagrant, în anul 2004, de
  
  poliţişti şi procurori în timp ce lua mită în valoare de 10 mili­oane de lei vechi de la un
  
  taximetrist. În schimbul sumei, medicul ar fi urmat să externeze din spital o pacientă
  
  accidentată de taximetrist, care ar fi scă­pat, astfel, de un dosar penal. Pentru
  
  infracţiune a fost condamnat în 2007 la trei ani cu suspendare şi interzicerea pentru un an
  
  a drepturilor electorale. Acelaşi medic Tomescu a mai fost cercetat în anul 2003, tot pentru
  
  luare de mită, iar în 2001 pentru malpraxis.
  
  
  Marian Cătălin Predoiu (PNL)
  Ministru al Justiţiei, candidat PNL în Colegiul 5 Buzău, împotriva lui Predoiu există o
  
  plîngere pe­nală formulată de unul dintre acţionarii fostei Bănci Internaţionale a
  
  Religiilor. Capetele de acuzare sînt: abuz în serviciu, fals intelectual, uz de fals, trafic
  
  de influenţă, înşelăciune, conflict de interese. În acest dosar, numele lui Predoiu este
  
  asociat cu cel al so­crului său, Cătălin Zanfirescu, implicat în falimen­tarea BIR. Acesta
  
  din urmă a fost scos de sub urmă­rire penală imediat ce Predoiu a devenit ministrul
  
  Justiţiei.
  
  
  Marian Ghiveciu (PSD+PC)
  Cunoscut om de afaceri buzoian, Ghiveciu este în prezent cercetat de DNA cu privire la
  
  transferul dubios al unor terenuri din localitatea Merei la Drumul European E85. Citaţia
  
  trimisă de DNA pe numele său numără nu mai puţin de 10 capete de acuzare. În replică,
  
  Ghiveciu a cerut în mod expres DNA să-şi suspende cercetările pe perioada campaniei
  
  electorale, astfel încît să se bucure şi el de şanse egale cu ale celorlalţi candidaţi.
  
  
  Cezar Florin Preda (PD-L)
  Este şeful Comisiei parlamentare de control al SIE şi totodată „controlorul“ din umbră al
  
  grupului de firme RER România SRL, cel mai mare „gunoier“ din ţară, cu filiale în Bucureşti,
  
  Timişoara, Buzău, Oradea, Galaţi, Brăila, Tulcea şi Deva. Managementul gunoaielor este o
  
  afacere atît pentru familia Preda (soţia şi finul fiind implicaţi în conducerea RER), cît şi
  
  pentru PD-L (la Buzău, director gene­ral RER – Silvia Banu, secretar general al organizaţiei
  
  PD-L Buzău, la Ilfov – director REBU/RER este Mircea Raicu, lider PD-L şi candidat pentru
  
  Ca­meră în Bucureşti). Recent, impresionanta avere a deputatului Preda a intrat şi în
  
  atenţia ANI.
  
  
  
  BUCUREŞTI
  
  
  
  Emanuel Onoriu (PNG)
  Fiul cuplului Gabi Luncă şi Ion Onoriu a fost condamnat la doi ani şi şase luni de
  
  închisoare cu executare pentru că a accidentat cu maşina trei persoane, dintre care două au
  
  decedat, pe trecerea de pietoni.
  
  
  Virgil Viorel Tudorache (PNG)
  Finul lui George Becali este şi el implicat în afa­ceri dubioase cu terenuri, unele aflate
  
  în proprieta­tea institutelor de cercetări pomicole Băneasa. Presa semnalează faptul că
  
  Tudorache ar fi recurs la relaţii cu lumea interlopă pentru a obţine cîştig de cauză în
  
  dosare de retrocedări de terenuri; el a beneficiat şi de decizii favorabile de retrocedare
  
  din partea unor instituţii publice din subordinea Prefecturii Bucureşti.
  
  
  Horia Culcescu (PNG)
  Implicat în afaceri controversate cu terenuri, dar şi comerţ cu produse alimentare şi
  
  băuturi şi, res­pectiv, jocuri de noroc; a reuşit să obţină un contract de asociere în
  
  participaţiune între o firmă proprie şi Serele Pipera pentru a obţine proprietatea asupra 26
  
  de hectare de teren – teren evaluat la cîteva sute de milioane de euro; prin deciziile
  
  luate, la această afacere care pare să dezavantajeze statul, a contribuit şi RAAPPS, fostul
  
  proprietar al serelor.
  
  
  George Becali (PNG)
  A devenit unul dintre cei mai bogaţi oameni din România din afaceri imobiliare
  
  controversate; unul dintre cazurile cele mai notorii este schimbul de tere­nuri pe care l-a
  
  făcut cu Ministerul Apă­rării, în urma căruia a obţinut importante supra­feţe în zona de
  
  nord a capitalei; DNA a început urmărirea penală a lui Becali, în sarcina căruia, în
  
  calitatea lui de finanţator al Clubului de fotbal Steaua Bucureşti, s-au reţinut două
  
  infracţiuni de dare de mită.
  
  Mai nou, Becali este urmărit penal şi pentru alte in­fracţiuni, conexe calităţii sale de
  
  finanţator al echi­pei de fotbal Steaua.
  
  
  Alexandru Ciocîlteu (PD-L)
  A migrat spre PD-L plecînd de la PNŢ-CD cu un popas la PRM, după o scurtă oprire în PNL.
  
  
  Dănuţ Liga (PD-L)
  Migrează de la PD la PRM şi apoi la PC, înainte de a reveni la PD-L.
  
  
  Cătălin Croitoru (PD-L)
  Liderul Federaţiei Educaţiei Naţionale şi candidat din partea PD-L; flagrant conflict de
  
  interese: platforma sindicală devine campanie electorala pentru liderul devenit candidat şi
  
  pentru partidul care îl susţine, dar şi campanie contra partidului de la guvernare;
  
  candidatul îşi camuflează parte din ve­nituri, în declaraţia de avere, sub formula „conform
  
  declaraţiei fiscale“ – declaraţie care nu are caracter public.
  
  
  Elena Udrea (PD-L)
  Fostul consilier prezidenţial Elena Udrea şi, toto­dată soţia omului de afaceri Dorin Cocoş,
  
  s-a îmbo­găţit, anul trecut, cu peste 33 de miliarde de lei vechi; conform Evenimentului
  
  zilei, în declara­ţia de avere, Elena Udrea afirmă că şi-a rotunjit veniturile din dividende
  
  şi asistenţă juridică; din di­vidende a cîş­tigat 30 de miliarde de lei vechi, iar din
  
  activitatea de asistenţa juridică prestată prin ca­binetul de avocatură, 2,6 miliarde de
  
  lei; în plus, a mai obţinut 50.000 de euro din vînzarea unei case de locuit; în declaraţia
  
  de avere nu a declarat vreun cîştig obţinut ca urmare a prestaţiei de la Cotro­ceni; averea
  
  Ele­nei Udrea se compune şi din trei terenuri intravilane, dintre care două pe numele
  
  soţului; împreună cu acesta, Udrea mai are două apartamente şi două vile; Elena Udrea a
  
  declarat, totodată, două Mercedes (1998,2002), un Porsche din 2004 şi un Audi din 2001; ea
  
  mai este proprietară a două hoteluri şi a 15 spaţii comerciale; valoarea bijuteriilor achi­
  
  ziţionate în ultimii zece ani se ridică la două mili­arde de lei. Elena Udrea a avut
  
  contracte – cu onorarii dispropor­ţio­nate – de asistenţă juridică cu instituţii publice
  
  (RAAPPS).
  
  
  Silviu Prigoană (PD-L)
  Om de afaceri, proprietar al societăţii Rosal Grup; societatea are contracte de servicii cu
  
  pri­mă­riile de sector ale Bucureştiului; presa acuză contractele de conflict de interese,
  
  în special la Primă­ria sectorului 3, unde Prigoană a cîştigat mai multe licitaţii.
  
  
  Alina Gorghiu (PNL)
  Şi-a camuflat veniturile provenind din participarea la consilii de administraţie făcînd, în
  
  decla­raţia de avere, trimiterea „conform declaraţiei fiscale“ – o formă de a refuza
  
  transparenţa şi de a în­călca legea.
  
  
  Bogdan Olteanu (PNL)
  Preşedintele Camerei Deputaţilor; a încasat peste 1,4 miliarde de lei vechi din participarea
  
  la şe­dinţele comisiilor de privatizare ale BCR şi CEC. Con­form Academiei Caţavencu,
  
  Olteanu a concesio­nat în 2006 2.000 de metri pătraţi de la Parohia Ghermăneşti, Snagov, cu
  
  1,5 euro pe metru pătrat. Preţul terenului în zonă este 500 de euro/ me­tru pătrat. Dacă ar
  
  fi cumpărat terenul, Oltea­nu ar fi dat cel puţin un milion de euro, aşa plă­teşte 3.000 de
  
  euro pe an.
  
  
  Ludovic Orban (PNL)
  În perioada mandatului său la Ministerul Transporturilor, o societate de construcţii s-a de
  
  ­taşat ca marele beneficiar al contractelor cu instituţii dependente de minister; Romstrade
  
  a cumulat contracte de ordinul sutelor de milioane de euro, uneori în condiţiile unor
  
  licitaţii controversate; costurile pentru reparaţia pistei Aeroportului Băneasa au sărit de
  
  la 18 milioane de euro – la achiziţie – la 61 de mili­oane la finalul executării; contractul
  
  aparţine Romstrade; deşi situaţia a fost semnalată ministerului în subordinea căruia se află
  
  aeroportul, nu a existat nici o reacţie a mi­nis­trului Orban, ministru care, în urmă cu
  
  trei ani, a avut un accident de maşină – s-a tamponat cu un tramvai –; maşina pe care o
  
  conducea Orban a­tunci era proprietatea patronului Romstrade, Nelu Iordache, ceea ce poate
  
  vorbi despre relaţii mult mai apropiate decît cele formale; Orban are la dipoziţie trei
  
  maşini de lux de la minister, deşi prin lege are dreptul doar la una; anul trecut a comis un
  
  accident de circulaţie în le­gătură cu care presa a prezentat probe din care reiese că au
  
  fost muşamalizate consecinţele eve­nimentului.
  
  
  Marius Marinescu (PC)
  Averea senatorului a intrat în verificarea Agen­ţiei Naţionale de Integritate; Marinescu
  
  deţine bani şi proprietăţi a căror valoare totală depăşeşte un milion de euro.
  
  
  Alexandru Fărcaş (PSD+PC)
  A fost cercetat penal, alături de alţi membri marcanţi – pe atunci, în 1996-2000 – ai PNŢCD
  
  pentru atribuirea considerată ilegală a unor terenuri din apropiere de Cluj-Napoca; Fărcaş,
  
  fost prefect al ju­deţului, a fost ulterior scos de sub urmărire penală.
  
  
  Ovidiu Tiberiu Muşetescu (PSD)
  Fost şef a APAPS, a gestionat procesul privati­zării activelor statului într-un mod care i-a
  
  atras în presă numeroase acuzaţii de corupţie; unul dintre cazurile semnalate este legat de
  
  privatiza­rea SC Roman SA, al cărei beneficiar a fost omul de afa­ceri Ioan Neculaie; cazul
  
  a făcut obiectul unei anchete DNA Braşov; în urma anchetei, Mu­şetescu a fost scos de sub
  
  urmărire penală.
  
  
  Doru Giugula (PSD)
  Fost ofiţer de Securitate (ofiţer USLA) şi fost prim-vicepreşedinte al Comisiei pentru
  
  integritate a PSD; în calitate de consilier municipal al Capita­lei a fost activ în
  
  eforturile consilierilor PSD pentru blocarea implementării unui proiect de restructurare a
  
  traficului în perioada 2000-2004.
  
  
  Sergiu Andon (PC)
  Deputat PC, preşedinte al comisiei juridice din Camera Deputaţilor, îl apără pe Dan
  
  Voiculescu, pre­şedintele onorific al PC, în procesul contra CNSAS; el este acuzat, în
  
  presă, de incompatibilitate, pentru că legea nu ar permite parlamentarilor avocaţi să
  
  pledeze într-o asemenea circumstanţă; a atacat legea CNSAS la Curtea Constituţională,
  
  acţiune care a pus CNSAS în pericol de a-şi înceta activitatea.
  
  
  Corneliu Ciontu (PC)
  A migrat de la PRM la PC trecînd prin PNG.
  
  
  Aurelia Vasile (PSD)
  Deputat PSD cu două mandate în Camera Depu­taţilor, a beneficiat de o vilă construită de ANL
  
  pe care nu a declarat-o în declaraţia de avere decît în 2008, deşi a contractat-o din 2003;
  
  este discutabilă calitatea ei de beneficiar al unui contract ANL.
  
  
  Lukács Vilmos (UDMR)
  Preşedinte director general al Companiei Naţio­nale de Investiţii, proprietar al unei case,
  
  al unui apartament şi al unei cabane, a obţinut şi un contract ANL pentru un apartament.
  
  
  
  CĂLĂRAŞI
  
  
  
  Adela Alexe (PSD)
  Cercetată penal mai bine de trei ani pentru abuz în serviciu, după ce modernizarea
  
  Complexului Perla din Călăraşi (aflat în proprietatea Clubului Sportiv Municipal, condus în
  
  2005 de Alexe) s-a sfîr­­şit cu o clădire ruinată şi o gaură financiară de şap­te miliarde
  
  de lei vechi, candidata PSD la Camera Deputaţilor a primit NUP (neînceperea urmăririi
  
  penale) la începutul lunii noiembrie a acestui an.
  
  
  Dumitru Boabeş (PSD)
  În calitate de deputat în mandatul 2000-2004, Boabeş a cerut (şi primit) permisiunea
  
  conducerii Camerei Deputaţilor ca, în paralel cu funcţia de de­putat, să poată fi şi
  
  director al unei societăţi co­merciale (cumul de funcţii interzis expres de lege).
  
  
  Stelian Fuia (PD-L)
  Agenţia Naţională de Integritate a făcut o plîn­gere penală împotriva lui Fuia la Parchetul
  
  de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru fals în declaraţii. Conform dosarului
  
  ANI, Fuia a decla­rat în fals că ar deţine acţiuni la cîteva companii private. Care, de
  
  fapt, aparţin unor firme străine, suspectate de a-i aparţine lui Fuia, dar nerecunoscute de
  
  acesta din urmă. Deputatul PD-L mai este acuzat că, prin manevre contabile, şi-a transferat
  
  în patrimonial propriilor firme terenuri de sute de hectare ale unor societăţi de stat din
  
  Fundulea.
  
  
  Marian Dinulescu (PD-L)
  Platforma siderurgică Siderca din Călăraşi a fost tăiată la fier vechi de către firma
  
  privată a unui afacerist local, Constantin Bercaru, şi asta în dauna bugetului de stat, care
  
  nu a putut să recupereze datoriile istorice ale Siderca. În calitatea sa de vice­preşedinte
  
  al Consiliului Judeţean Călăraşi, Dinu­lescu l-a acoperit pe Bercaru şi chiar a profitat de
  
  pe urma afacerilor acestuia de la Siderca, avînd în vedere că soţia lui Dinulescu era
  
  asociată cu Ber­caru în unele firme.
  
  
  Constantin Tudor (PD-L)
  Traseist politic: PSD, PC, acum PD-L.
  
  
  Vasile Iliuţă (PD-L)
  Conform unui memoriu trimis mai multor instituţii ale statului (şi chiar la Cotroceni) de
  
  către un călărăşean, Iliuţă a putut cumpăra la preţuri derizorii mai multe active foste de
  
  stat (în special foste ferme zootehnice, avicole şi foste CAP-uri, cu tere­nurile aferente)
  
  cu preţuri derizorii. Ca urmare a acestor achiziţii, Iliuţă a intrat în conflict cu cîţiva
  
  foşti proprietari de terenuri agricole, pe care i-a ameninţat şi chiar agresat. Pe numele
  
  lui Iliuţă s-au făcut numeroase plîngeri penale, dar cercetă­rile continuă.
  
  
  Dan Motreanu (PNL)
  A fost implicat în scandalul „Chiriile parlamentarilor“: deşi deţinea o locuinţă proprietate
  
  personală în Bucureşti, încasa lunar de la Parlament o mie de dolari pentru cheltuieli de
  
  chirie. A renunţat la suma pentru chirie după ce situaţia a fost dez­văluită de presă.
  
  
  Eugen Nicolăescu (PNL)
  Ca ministru al Sănătăţii, Nicolăescu s-a înconjurat de (adică a angajat în minister)
  
  asociaţi din firmele sale personale, dar şi de rude ale acestor asociaţi. Asociaţii
  
  ministrului au cîştigat contracte de milioane de euro cu Ministerul Sănătăţii, pentru
  
  livrarea de medicamente, ceea ce îl pune pe Nicolăescu într-un major conflict de interese.
  
  Tot ca ministru, Nicolăescu a demarat programul de construire a spitalelor regionale. Numai
  
  pentru servi­ciile de proiectare, ministerul a plătit peste zece milioane de euro unei firme
  
  austriece, după o licitaţie „cu dedicaţie“. Liberalul este cercetat de DNA în dosarul
  
  „Loteria“, pentru că a semnat, în calitate de membru al Consiliului de Administraţie al
  
  acestei instituţii, acte care ar fi prejudiciat compania de stat.
  COMPLETARE:http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Actualitate/36718/Nicolaescu-a-vandut-
  
  armele-lui-Ceausescu.html
  
  Biografia ministrului sanatatii cuprinde un episod controversat. Timp de peste 14 ani, Eugen
  
  Nicolaescu a fost unul dintre personajele importante din Ratmil S.A, Regia de Armament
  
  creata de Ceausescu pentru vanzarea mai mult sau mai putin legala si traficul de armament
  
  spre lumea araba. Surse apropiate serviciilor secrete spun ca, inainte de 1990, Ratmil
  
  reprezenta un paravan al afacerilor fostei Securitati.
  
  Aceleasi surse dezvaluie ca si dupa 1990 compania a ramas sub umbrela serviciilor secrete.
  
  In mod oficial, Ratmil s-a aflat in subordinea Ministerului Economiei si Comertului, pana
  
  cand a fost comasata cu alte structuri, pierzandu-si urma. Absolvent de ASE in 1982,
  
  Nicolaescu a fost angajat imediat la Ministerul Turismului. In 1985, conform biografiei
  
  oficiale, a ajuns la Ministerul Comertului, fara a preciza insa in care structura, dar, de
  
  fapt fiind vorba de Ratmil. Din 1991, Nicolaescu urca spectaculos scara ierarhiei la Ratmil.
  
  Intre 1991 si 1994 este sef Serviciu buget si analize economice. Apoi, in 1994, devine
  
  director economic, iar in 1997 ajunge director general. Cariera sa la Ratmil se sfarseste in
  
  1999, cand ajunge secretar general adjunct la Ministerul de Finante.
  
  Sefii Ratmil, deplin conspirati la DIEDupa ce URSS a invadat Cehoslovacia, dictatorul
  
  Nicolae Ceausescu a decis sa creeze o industrie nationala de aparare independenta de
  
  Moscova. Fiecare minister important si-a creat departamente militare, coordonate de o Regie
  
  de Tehnica Militara, adica tocmai Ratmil. In 1972, dictatorul a decis sa transforme Romania
  
  in exportator major de tehnica militara si a creat departamente speciale in principalele
  
  ministere.
  
  Printre produsele de baza s-au numarat: un avion de vanatoare construit impreuna cu
  
  Iugoslavia; un tanc bazat pe proiectul Leopard (RFG) si Centurion (Anglia); un bombardier
  
  bazat pe avionul Fokker-614 (Germania de Vest); doua variante de arme semiautomate bazate pe
  
  AK-47 sovietic (calibru 6,72, pentru care se produceau cartuse la Cugir), pe care voia sa le
  
  exporte masiv statelor si organizatiilor teroriste din Lumea a Treia.
  
  
  
  
  
  Nicolae Şerbu (PNŢCD)
  Afacerist controversat, lui Şerbu i se poate reţine scandalul „vilei RAAPPS“(o clădire din
  
  centrul Bucureştiului) pe care a folosit-o ani la rînd fără a plăti chirie.
  
  
  Aurelian Pavelescu (PNŢCD)
  Traseist politic: PD, PIN, acum PNŢCD (dar candidează pe listele PNL, după ce a fost foarte
  
  aproape de o nominalizare din partea PNG-CD la candidatura de primar al Bucureştiului).
  
  
  
  
  CONSTANŢA
  
  
  
  
  Antoanela Marinescu (PSD)
  Este fiica Paraschivei Barbu, nume ce se regă­seşte constant în încrengătura de afaceri
  
  derulate prin parteneriate public-private cu Primăria Constanţa. Mama candidatei este
  
  intermediar al unor afaceri de anvergură care ajung în portofoliul apropiaţilor lui Radu
  
  Mazăre. Cea mai notorie este Aqualand-ul din Mamaia. Marinescu este acţionară în firmele
  
  mamei sale.
  
  
  Manuela Mitrea (PSD)
  Soţia-deputat a lui Miron Mitrea a devenit notar, deşi nu întrunea condiţiile prevăzute de
  
  lege. Cînd era ministru al Justiţiei, Monica Macovei a dat-o în judecată pentru a-i retrage
  
  calitatea de notar.
  
  
  Eduard Martin (PSD)
  Deputat. Fiu al fostului prefect de Constanţa şi piesă de bază în gruparea Mazăre, Martin
  
  junior a fost menţionat în raportul „ContraBanda Litorală“, realizat de Centrul Român pentru
  
  Jurnalism de Investigaţie. A fost filmat de jurnaliştii de la Academia Caţavencu, pe 9
  
  octombrie 2007, votînd la două mîini, de două ori în 20 minute. Ziariştii constăn­ţeni au
  
  găsit discrepanţe între declaraţiile succesive de avere ale deputatului.
  
  
  Zanfir Iorguş (PD-L)
  Fost, timp de 12 ani, primar al Mangaliei. Trase­ist: înainte de PD-L a trecut prin PNŢCD şi
  
  PSD, în funcţie de culoarea dominantă din Parlament. În timpul mandatelor sale de primar,
  
  pădurea Comorova a devenit cartier rezidenţial. Presa a scris că Iorguş a cumpărat zece
  
  suprafeţe de teren în pădu­rea Comorova, netrecute în declaraţia de avere. Cru­cea Roşie a
  
  făcut plîngere penală împotriva sa pentru abuz în serviciu, deoarece a permis, ca primar,
  
  vînzarea terenului din curtea Spitalului Municipal Mangalia, care era revendicat de Crucea
  
  Roşie.
  
  
  Laurenţiu Mironescu (PD-L)
  Deputat, fost director al Administraţiei Porturilor Maritime (APM) Constanţa, coacţionar,
  
  îm­pre­ună cu senatorul Banias, la o firmă beneficiară a unor contracte cu APM în perioada
  
  în care aceasta era condusă de Banias; unul dintre parlamentarii care au solicitat bani de
  
  chirie, deşi aveau locuinţe în Bucureşti.
  
  Gheorghe Dragomir (PNL)
  Deputatul se află pe lista CNSAS ca avînd dosar de reţea în Securitate. A omis din
  
  declaraţia de ave­re două firme. Presa locală a relatat că familia deputatului, parteneră de
  
  afaceri cu alt candidat liberal, Constantin Matei, dezvoltă afaceri „preferen­ţiale“ în zona
  
  de nord a litoralului, unde primarii provin din PNL.
  
  
  Gheorghe Albu (PNL)
  Secretarul de stat în Ministerul Agriculturii a fost acuzat că a intrat, prin inginerii
  
  funciare, în po­sesia a 560 de hectare de podgorie în zona Aliman din judeţul Constanţa, în
  
  detrimentul foştilor proprietari, ţăranii. Albu a sponsorizat, sub egida Ministerului
  
  Agriculturii, Ziua Recoltei în colegiul unde candidează, cu puţin timp înainte de începerea
  
  campaniei electorale.
  
  
  Constantin Matei (PNL)
  Director al Administraţiei Porturilor Maritime Constanţa, face parte dintr-un grup liberal
  
  implicat în afacerile turistice din zona Histria.
  
  
  Andrian Mihei (PNL)
  Deputat, face parte din grupul parlamentar al proprietarilor de reşedinţe în Bucureşti care
  
  au primit bani de chirie de la Camera Deputaţilor.
  
  
  Florentin Scaleţchi (PNG-CD)
  Preşedintele Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului, din conducerea căreia fac
  
  parte foşti colonei de Securitate, de Armată şi Poliţie, a fost sur­prins în flagrant de
  
  procurorii DNA, în noiembrie 2006, primind mită în schimbul unor intervenţii promise la
  
  autorităţi judiciare. Judecat şi condamnat pentru luare de mită, trafic de influ­enţă (în
  
  formă continuată) şi fals intelectual.
  
  
  Stelian Duţu (independent)
  Deputat traseist, fost lider al filialelor Constanţa ale PD, PNL, PUR, PD-L. Pe bunurile
  
  sale DNA a de­pus sechestru asigurator, după ce fostul preşedinte al Consiliului Judeţean a
  
  adus instituţiei, prin abuz în serviciu, prejudicii de peste trei milioane de euro. A fost
  
  acuzat că a decis, tot în acea perioadă, transformarea Costineştilor în comună, în schimbul
  
  titlu­lui de cetăţean de onoare al noii comune şi, mai ales, al unui teren de 5.000 mp lîngă
  
  faleză.
  
  
  CARAŞ-SEVERIN
  
  
  
  Ilie Mustăcilă (PSD)
  Vicepreşedintele PSD Caraş a fost fruntaş local PD pînă în 2003, după ce, iniţial, fusese
  
  membru fondator al Mişcării Ecologiste (absorbită în PD cu largul său concurs, în 1998).
  
  Mustăcilă admite că este acţionar la firmele Bocşa Min şi Wivexim Caransebeş, beneficiare a
  
  miliarde de lei din fonduri nerambursabile UE, obţinute în perioada în care candidatul era
  
  preşedinte al Consiliului Judeţean. A fost acţionat în judecată în calitate de pîrît pentru
  
  deraieri contabile înregistrate în perioada în care a condus Consiliul Judeţean: un raport
  
  întocmit de Camera Judeţeană de Conturi în anul 2004 se referă la ilegalităţile unor plăţi
  
  efectuate în 2003 şi la utilizarea sumei de 23,8 miliarde de lei din fondul de rezervă
  
  bugetară aflat la dispoziţia Guvernului pentru reabilitarea, modernizarea şi repararea unor
  
  drumuri comunale.
  A acordat preferenţial sume pentru derularea unor proiecte SAPARD şi a contractat un credit
  
  bancar pentru care s-au plătit nejustificat, din banul public, dobînzi de sute de milioane
  
  de lei. Numele lui Mustăcilă apare şi în contextul muşamalizării unor afaceri ilegale cu
  
  lemn. Alături de Dinel Staicu, a fost anchetat de PNA pentru fals intelectual, uz de fals,
  
  abuz în serviciu, înşelăciune şi gestiune frauduloasă în cazul unor transferuri de la CSM
  
  Reşiţa.
  
  
  Romulus Marius Damian (PSD)
  În anul 2006, primarul comunei Teregova a fost trimis în judecată pentru agresiune şi
  
  vătămare corporală a unui consătean.
  
  
  Ion Mocioalcă (PSD)
  Este liderul local al PSD şi deputat din 2001. A apărut în faţa CNSAS pentru a da explicaţii
  
  în legătură cu un dosar de reţea. În declaraţia de avere, Mocioalcă apare ca avînd, între
  
  altele, conturi de 20.000 de euro şi 10.500 dolari şi acţiuni la „Agromec“ Caransebeş, firmă
  
  pe care a cumpărat-o de la fostul FPS, după ce i-a fost preşedinte al CA.
  
  
  Ioan Tabugan (PNL)
  Fost coleg de facultate cu fostul ministru al Agriculturii Gheorghe Flutur, de care s-a
  
  despărţit politic, rămînînd în PNL, Tabugan, directorul Direcţiei Silvice Reşiţa, nu poate,
  
  conform declaraţiei sale de avere şi a celei a soţiei, să justifice costurile locuinţei din
  
  Băile Herculane. La aceasta se adaugă naveta zilnică de circa 200 de kilometri pe care o
  
  face de la Herculane la Reşiţa şi înapoi acasă; într-una din aceste curse a accidentat,
  
  într-o benzinărie, un cetăţean ceh, incident muşamalizat de Poliţia locală. În cadrul unei
  
  interpelări parlamentare, senatorul Ioan Talpeş (dar şi fostul director general al Romsilva,
  
  Gheorghe Cahniţă), l-au acuzat că a condus ilegal Direcţia Silvică şi că a obţinut atestatul
  
  managerial doar în urma unui al doilea concurs, după ce pe primul l-a ratat, deşi nu avea
  
  contracandidat. Acelaşi Talpeş vorbeşte despre desfacerea ilegală a unor contracte de muncă
  
  din ordinul lui Tabugan, dar şi despre o casă construită de acesta cu muncitori din
  
  subordinea sa, în vreme ce Cahniţă evocă relaţii de afaceri cu firme care beneficiază de
  
  lemnul aflat în administrarea Direcţiei Silvice Caraş Severin.
  
  
  Eremia Breşneni (PNG-CD)
  Suspendat pentru şase luni din PSD în urma unui conflict cu baronul local Ion Mocioalcă,
  
  Breşneni a fost, ulterior, exclus (ca recidivist), după care s-a înscris în PNG. Ex-director
  
  al Liceului de Artă din Reşiţa, a fost în mai multe rînduri acuzat de agresiuni verbale şi
  
  chiar fizice, atît împotriva unor colegi de partid, cît şi în relaţiile cu colegii
  
  profesori. Demis de la conducerea liceului după un control al Inspectoratului Şcolar
  
  Judeţean încheiat cu acordarea unui calificativ necorespunzător; Breşneni a luat, la
  
  plecare, o parte din mobilierul obţinut ca donaţie pentru liceu.
  
  
  Marius Iriza (PRM)
  Deputatul PRM Iriza a locuit ilegal, în anul 2005, într-un cămin din Regie al Facultăţii de
  
  Medicină, plătind pentru chirie două milioane de lei, deşi primea de la Camera Deputaţilor o
  
  sumă de aproape zece milioane de lei pe lună.
  
  
  Ilie Cristescu (PNG-CD)
  Cunoscut drept „groparul Herculanelor“, Cristescu a fost, în 2002, subiectul unui raport
  
  elaborat de Corpul de Control al premierului dedicat „ingineriei Herculane“. În anul 2005 a
  
  fost acuzat că prin furt şi uz de fals a constituit un consiliu de administraţie paralel
  
  pentru staţiune, din care făcea parte împreună cu Ilie Iocşa, patronul Facultăţii de Drept
  
  din Băile Herculane, arestat în 2003 pentru luare de mită, şi cu avocatul Ilie Lupulescu,
  
  cel care a continuat să pledeze în cele mai înalte instanţe, deşi fusese suspendat de Baroul
  
  Bucureşti. Poet, dramaturg, profesor universitar, fost director al staţiunii Herculane,
  
  înainte şi după 1989, şi, conform propriei biografii, doctor în ştiinţe economice şi membru
  
  în diverse alte comisii, Cristescu este şi un migrator remarcabil: a fost preşedintele
  
  filialei judeţene a PUNR, după care a cochetat, pe rînd, cu PRM şi PSD, pentru a se opri,
  
  deocamdată, la PNG-CD.
  
  
  Ioan Ion (PD-L)
  Fost secretar de stat în Ministerul Apărării, a fost şeful Departamentului pentru Armamente
  
  -Înzestrare a Armatei, în mandatul căruia a avut loc controversata licitaţie pentru
  
  avioanele militare de transport organizată de Romtehnica şi cîştigată de Alenia în
  
  detrimentul EADS-Casa, licitaţie ulterior blocată în urma unor multiple contestaţii.
  
  
  Valentin Rusu (PD-L)
  Fin al lui Sorin Frunzăverde, deputatul Rusu a fost directorul SC Drumuri şi Poduri SA într
  
  -un judeţ traversat de o mare parte a DN7, cea mai distrusă şosea europeană din România. A
  
  fost acuzat de angajaţi ca fiind responsabil pentru salariile neplătite cu lunile şi că
  
  foloseşte maşina instituţiei chiar şi după ce a părăsit funcţia pe care o deţinea, odată cu
  
  trecerea în Camera Deputaţilor Deşi ţine de Oţelul Roşu, a fost „paraşutat“ într-un colegiu
  
  (Oraviţa) în care, se presupune, ar avea mai multe şanse.
  
  
  
  CLUJ
  
  
  
  Adrian Gurzău (PD-L)
  Retras în 2004 de pe listele de candidaţi la Parlament pentru neplata unei datorii de 5,8
  
  miliarde de lei vechi către Primăria Cluj, condusă pe atunci tot de Emil Boc.
  
  
  Boros Janos (UDMR)
  Viceprimar al Clujului şi şef al Comisiei Locale de Fond Funciar pînă în 2008, acesta a fost
  
  implicat în scandaluri cu retrocedări de terenuri la Cluj. Pe numele lui Boros Janos există
  
  mai multe dosare penale, inclusiv la DNA Cluj.
  
  
  Vasile Filip Soporan (PSD)
  Soporan a fost recrutat de Securitate în 1971, cînd era elev de liceu. A colaborat pînă în
  
  1979, a arătat CNSAS.
  Cît timp a fost prefect (2001-2004), Soporan a luat un teren în concesiune (la Raşca), dar
  
  în 2006 Corpul de Control al Prefecturii Cluj a constatat că acea concesiune fusese făcută
  
  ilegal: preţ subevaluat, fără licitaţie, documentele încălcau unele prevederi legale.
  
  Contractul de concesiune a fost anulat.
  
  
  Daniel Buda (PD-L)
  În ultimii cîţiva ani, adică în mandatul de deputat, Buda a strîns o avere impresionantă (în
  
  special din imobiliare): 3,5 milioane de euro. În ultimii doi ani, deputatul PD-L a făcut
  
  agenda presei clujene şi naţionale. Mai întîi, prin implicarea în dosarul „Gazeta“ (trustul
  
  de presă ai cărui directori au fost acuzaţi de şantaj, trust pe care l-a reprezentat pînă la
  
  un moment dat). Cînd procurorii au găsit indicii că Buda ar fi fost implicat în acţiunile
  
  capilor „Gazetei“, Buda s-a retras. Al doilea scandal, pornit tot din dosarul „Gazeta“,
  
  vizează o posibilă evaziune fiscală de 50 de miliarde de lei vechi, la care complice ar fi
  
  fost Buda, prin propriile firme. Al treilea scandal poate explica chiar averea deputatului:
  
  acesta a vîndut terenuri foarte scump unei companii care, ulterior, a dezvoltat proiecte
  
  imobiliare cu sprijinul total al autorităţilor.
  
  
  Petru Călian (PD-L)
  Migrator: PRM, PC, PD-L.
  
  
  Avram-Marius Gal (PNL)
  Migrator: PSD, PNŢCD, Forţa Democrată, PNL.
  
  
  Minodora Luca (PD-L)
  Migratoare: PSD, PD, PSD, acum PD-L. Contestată, ca primar în Băişoara, Cluj, de membrii
  
  composesoratului Muntele Băişoara, care au acuzat-o (inclusiv la Parchet) de vînzări ilegale
  
  de terenuri din composesorat.
  
  
  Dan Brudaşcu (PRM)
  Fost secretar cu propaganda la Uzina Tractorul Braşov.
  
  
  Teodor Pop Puşcaş (PSD)
  Fost chestor al Poliţiei Cluj, Puşcaş s-a remarcat atît prin averea impresionantă pe care a
  
  adunat-o ca poliţist, cît şi prin scandalurile în care a fost implicat. Puşcaş deţine firme
  
  de construcţii, un hotel de patru stele în Cluj, o firmă de pază şi protecţie şi numai la
  
  ieşirea la pensie a încasat salarii compensatorii de circa 40.000 de euro. Despre averea lui
  
  Puşcaş, dar şi despre legăturile acestuia cu lumea interlopă şi unii afacerişti arabi a
  
  existat chiar şi o interpelare parlamentară. Cele mai răsunătoare scandaluri în care a fost
  
  implicat sînt cele privitoare la un spaţiu al Poliţiei închiriat unei firme private, şi cel
  
  al dosarului „Moonlight“. În acesta din urmă, mai mulţi poliţişti erau acuzaţi, cu probe, că
  
  cereau şi primeau servicii sexuale gratuite de la dansatoarele clubului clujean „Moonlight“,
  
  dar Puşcaş a închis dosarul, în ciuda dovezilor.
  
  
  
  DOLJ
  
  
  
  Mihai Lupoi (PNL)
  Fost senator PRM, Lupoi a făcut parte dintr-o delegaţie de parlamentari români care s-au
  
  deplasat în Irak, în 2001. Ceea ce a dus la un scandal diplomatic, după ce în presă au
  
  apărut declaraţii pro-Saddam ale parlamentarilor români. Este implicat în scandalul
  
  „Chiriile parlamentarilor“: deţine locuinţă în Bucureşti, dar cere şi primeşte lunar o mie
  
  de dolari de la Parlament pentru a-şi plăti chiria tot în Bucureşti.
  
  
  Stelian Voinea (PD-L)
  Migrator: PSD, PNL, PNL, PD-L.
  
  
  Maria Schütz (PSD)
  A fost trimisă în judecată de DNA la sfîrşitul lui 2007, alături de alte trei persoane,
  
  acuzată fiind că a fraudat Orser Oradea şi Sere Codlea cu peste cinci milioane de euro, prin
  
  societăţile pe care le controla.
  Printre metodele favorite de îmbogăţire ale Mariei Schütz se numără şi tăierea, apoi
  
  vinderea ca fier vechi, a activelor unor societăţi de stat nici măcar integral plătite.
  
  Companii ale Mariei Schütz au beneficiat în mai multe rînduri de subvenţii de stat, deşi
  
  firmele aveau datorii la stat.
  
  
  Gheorghe Daniliuc (PNG-CD)
  Migrator: PRM, PSD, PNG-CD.
  
  
  Victor Odolbaşa (PNG-CD)
  Migrator: PRM, PSD, PNG-CD. Potrivit lui Vadim Tudor, care l-a exclus din PRM, Odolbaşa
  
  deţine cinci vile (împricinatul susţine că numai trei) şi trei maşini de lux. Vadim: „În
  
  total, averea lui este evaluată la peste 30 de miliarde de lei vechi, bani pe care nu-i poţi
  
  face dintr-un salariu, fie el şi de consilier judeţean“.
  
  
  Constantin Dily Şerbănoiu (PRM)
  Migrator: PSD, PNG, PSD Constantin Titel Petrescu, PRM.
  
  
  Valeriu Zgonea (PSD)
  Implicat în scandalul „Chiriile parlamentarilor“: deţine o locuinţă personală în Bucureşti,
  
  dar încasează şi bani de chirie de la Parlament (o mie de dolari lunar).
  
  
  Ion Călin (PSD)
  Ca viceprimar al Craiovei, a avut un rol determinant în acordarea unui contract de cesionare
  
  a parcărilor către firma Cronos. Contractul a fost reziliat în 2006, după ce a adus pierderi
  
  de cîteva zeci de miliarde de lei vechi la bugetul oraşului.
  
  
  Mihai Voicu (PNL)
  S-a remarcat prin casa pe care o deţine, o vilă ANL, primită deşi nu îndeplineşte nici unul
  
  dintre criteriile de departajare ale ANL.
  
  
  Petre Petrescu (PSD)
  S-a aflat în mai multe rînduri în conflicte de interese. Ca vicepreşedinte al Consiliului
  
  Judeţean Dolj, de exemplu, a fost de acord cu atribuirea de către Direcţia de Protecţia
  
  Plantelor (instituţie subordonată CJ) a unor contracte către propria firmă. Într-un alt caz,
  
  Petrescu a aprobat cumpărarea de către Primăria Scăieşti (condusă de finul său) a unui
  
  imobil dărăpănat, dar de trei ori mai scump decît pe piaţă. Tranzacţia face obiectul unui
  
  dosar al Poliţiei Dolj.
  
  
  Viorel Lis (PRM)
  Migrator: PNŢCD (partid al cărui membru era cînd a devenit primar al Bucureştiului), PNG
  
  (partid pe care l-a înfiinţat, apoi i l-a vîndut lui Becali), PRM. Implicat în celebrul
  
  dosar de mită „Şpaga suedeză“, în care capii companiei suedeze ABB au declarat că ar fi
  
  mituit oficiali români pentru recuperarea unei datorii. Printre oficialii numiţi de suedezi
  
  era şi Lis, anchetat de Parchet. În mandatul lui Lis a fost semnat unul dintre cele mai
  
  controversate contracte ale Primăriei Bucureşti: concesionarea reţelei de apă şi canal
  
  francezilor de la Vivendi (acum Veolia), ceea ce a dus la înfiinţarea societăţii Apa Nova.
  
  Sumele de concesionare, pentru un contract pe 25 de ani, sînt ridicole. Tot de numele
  
  primarului Lis se leagă multe atribuiri de locuinţe din patrimoniul municipalităţii.
  
  
  
  
  DÂMBOVIŢA
  
  
  
  Aurel Cucu (PD-L)
  Ales deputat PDSR în 2000, renunţă la mandat, în ianuarie 2001, pentru a deveni preşedinte
  
  al Consiliului Judeţean, poziţie din care a reuşit să ofere firmelor pe care le deţinea sau
  
  administra o covîrşi­toare parte din contractele cu bani publici şi fonduri europene din
  
  judeţ. Corpul de Control al Guvernului a verificat şi confirmat, în 2004, modul partinic în
  
  care erau cheltuiţi banii publici. A fost exclus din partid la marea cosmetizare din 2004,
  
  dar a revenit, după două luni, în Consiliul Judeţean din partea PD, reuşind, astfel, să
  
  cîştige şi încrederea Justiţiei, PNA dîndu-i NUP în cazurile de utilizare dubioasă a
  
  fondurilor europene.
  
  
  Jean Popescu (PD-L)
  În ciuda faptului că, în 2005, judeţul al cărui prefect era fusese diagnosticat ca suspect
  
  de inundaţii, medicul Popescu şi-a lăsat pacientul în plata viiturilor şi a plecat într-o
  
  delegaţie a Crucii Roşii dîmboviţene în China.
  
  
  Bogdan Cantaragiu (PD-L)
  Traseist politic şi paraşutist electoral de profesie: deşi născut în Bucureşti, unde a şi
  
  lucrat ca director în Primăria sectorului 1, a fost ales, în 2004, deputat PRM în Arad, a
  
  părăsit formaţiunea cu grupul Ciontea, a intrat în PP şi a trecut, doi ani mai tîrziu, în PD
  
  (ulterior PD-L), din partea căruia candidează pentru un colegiu în Dîmboviţa, la Titu.
  
  
  Ion Dumitru (PSD)
  Deputatul PSD este primul parlamentar trimis în judecată de procurorii DNA pentru fapte de
  
  corupţie, fiind judecat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru prejudicii de sute de
  
  mii de euro adu­se Regiei Romsilva în perioada în care ocupa funcţia de director al
  
  instituţiei. Dumitru a fost deferit Justiţiei în mai multe dosare pentru corup­ţie, abuz în
  
  serviciu contra intereselor publice, atribuirea ilegală a unor achiziţii publice şi măs­
  
  luirea licitaţiilor. Cel mai mare tun al deputatului a fost dat cu tancul – primul cumpărat
  
  de o instituţie civilă din România (opt miliarde de lei), după un şir de vînzări între
  
  firme-fantomă şi fără declaraţie va­mală de import. Presa a scris că Dumitru ar fi
  
  sponsorizat construirea fermei de la Cornu a fostului premier Adrian Năstase, alături de
  
  care obişnuia să participe la partide de vînă­toare. Procesul lui Ion Dumitru a fost
  
  suspendat în luna iunie a anului 2008, după ce avocaţii parla­mentarului au invocat o serie
  
  de excepţii de neconstituţionalitate.
  
  
  Victor Sanda (PSD)
  Fostul prefect de Dîmboviţa şi deputat face parte din grupul (identificat de DNA)
  
  demnitarilor locali care au contribuit la retrocedarea, prin transferuri ilegale, a 1.000 de
  
  hectare de pădure, din care 366 hectare în platoul Bucegi, unele în zone exceptate de lege,
  
  altele în rezervaţii naturale, strict protejate, în perioada guvernării Adrian Năstase.
  
  Printre beneficiarii pădurilor împărţite, deveniţi proprietari prin cumpărare ulterioară
  
  (ceea ce le atrage calitatea de „cumpărători de bună-credinţă“) se nu­mără generalul Toma
  
  Zaharia şi omul de afaceri Ale­xandru Bittner, apropiaţi ai ex-premierului Adrian Năstase,
  
  originar din Dîmboviţa.
  
  
  Ion Stan (PSD)
  Fost preşedinte al comisiei parlamentare de control al SRI, ulterior secretar al acesteia,
  
  deputatul este „fericitul cîştigător“ al unei plîngeri penale depuse de un fost ofiţer SRI
  
  pentru trafic de influenţă, asociere în vederea comiterii de infrac­ţiuni şi transmiterea de
  
  informaţii cu caracter secret ori confidenţial în afara cadrului legal. A fost acuzat că,
  
  folosindu-se de poziţia parlamentară pe care o ocupă, a pus, printr-o scrisoare deschisă
  
  adresată structurilor de securitate, presiune politică asupra serviciilor secrete. A mai
  
  fost acuzat că a dat dispoziţie unor procurori să stopeze o anchetă derulată în baza unei
  
  acuzaţii de fals aduse unui lector de la Universitatea „Valahia“.
  
  
  Gheorghe Ana (PSD)
  Numele lui Ana apare în acţionariatul unei fir­me PSD implicată în diverse afaceri
  
  imobiliare şi beneficiară a unor lucrări cîştigate în licitaţii organizate de Consiliul
  
  Judeţean, condus pe atunci chiar de candidatul PSD. De semnătura lui a beneficiat şi
  
  controversatul Fathi Taher, cînd a fost aprobată mărirea de capital care i-a permis omului
  
  de afaceri iordanian să devină stăpînul parcului industrial din zona fostei fabrici de
  
  armament de la Mija.
  
  
  Sache Neculaescu (PSD)
  În anul 1991, avocatul pesedist (anterior activist PCR) a fost arestat pentru implicare în
  
  trafic şi vînzare de copii, ulterior revenind în atenţie cînd, aflat în poziţie de cadru
  
  universitar, a fost descoperit ca plagiator. A fost acuzat că ar fi cumpărat jude­cători
  
  dîmboviţeni cu titluri doctorale.
  
  
  Gabriel Plăiaşu (PNL)
  În declaraţia de interese a deputatului liberal fi­gurează, în perioada în care era
  
  consilier jude­ţean, beneficii obţinute în calitate de membru în CA al parcului industrial
  
  Mija, aparţinînd controversatului om de afaceri Fathi Taher în urma unei suspecte majorări
  
  de capital şi a unor presupuse tranzacţii cu terenuri.
  
  
  Maria Cristea (PNL)
  Site-ul de campanie al candidatei liberale a fost găzduit, o vreme, pe domeniul Casei
  
  Corpului Didac­tic Dîmboviţa (instituţie pe care a condus-o pînă la plecarea PD de la
  
  guvernare şi numirea ei în fruntea inspectoratului şcolar), iar în afişele electorale pe
  
  care le-a distribuit cu o lună înaintea începerii campaniei a folosit însemne interzise prin
  
  lege. Tot în campanie, ajunsă între timp inspector şcolar general, a organizat, în
  
  Tîrgovişte, o mică paradă a microbuzelor şcolare, pozînd alături de acestea în scop
  
  electoral.
  
  
  
  
  
  GALAŢI
  
  
  Florin Costin Pâslaru (PSD)
  Televiziunea locală la care Pâslaru, consilier local PSD, este acţionar majoritar, a
  
  beneficiat, în anii 2003 şi 2004, de contracte dubioase de publicitate din partea
  
  Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos şi a Zonei Libere Galaţi, unde era şi membru în CA.
  
  În calitate de director al TV Galaţi a oprit difuzarea a două emisiuni de dezbatere,
  
  sugerând că acestea prejudiciază aportul de publicitate. Fundaţia unui imobil, pe care a
  
  construit-o în vara aceasta la Galaţi a distrus o clădire veche de peste o sută de ani, din
  
  patrimoniul Primăriei, fără ca instanţele abilitate să ia măsuri.
  În anul 2004 a fost găsit ca fiind incompatibil cu funcţia de consilier.
  
  Dan Nica (PSD)
  În calitate de ministru al Comunicaţiilor, a luat decizii prin care a creat avantaje unor
  
  companii private în detrimentul intereselor statului şi, totodată, al liberei concurenţe.
  
  Ministerul condus de Nica a atribuit unei firme IT mai multe contracte pe bani publici,
  
  unele prin încredinţare directă, altele prin diverse artificii menite să evite organizarea
  
  de licitaţii. Fostul ministru, în prezent de­putat PSD, face parte şi din „lotul“
  
  chiriaşilor de lux ai RAAPPS.
  
  
  Viorel Ştefan (PSD)
  A deţinut, o vreme, concomitent funcţia de sena­tor şi cea de preşedinte al CA la compania
  
  NAVROM, fiind, în acelaşi timp, şi membru în CA al SIF Mun­tenia.
  
  
  Bogdan Ciucă (PC)
  Este unul dintre parlamentarii care au primit bani de chirie deşi aveau case în Bucureşti.
  
  Îna­inte de a intra în PUR, a fost membru ApR. Prin cabinetul său notarial au fost
  
  legalizate acte într-o tranzacţie imobiliară controversată, operată de consi­lierul judeţean
  
  PC Eugen Durbacă, „baronul local“ al Galaţilor.
  
  
  Doruleţ Resmeriţă (PD-L)
  Este administratorul unei firme patronate de fraţii Herăscu, acuzaţi de fraudarea unor
  
  fonduri europene, asocieri de tip mafiot şi devalizări. Res­me­­riţă a înregis­trat la OSIM
  
  peste o mie de mărci şi a devenit celebru confiscând denumirea „Divizia A“.
  
  
  Mihail Boldea (PD-L)
  Avocatul baronului local Durbacă în cîteva afa­ceri duioase cu terenuri, unele ajunse şi în
  
  vizorul DNA.
  
  
  Viorel Cristovici (PNL)
  Consilier judeţean şi acţionar majoritar la o fir­mă, SC Majestic Comexim SRL, care
  
  desfăşoară lucrări publice, în urma unui contract cu Primăria din Brăhăşeşti, finanţate de
  
  Consiliul Judeţean. Primarul şi viceprimarul au fost arestaţi de DNA, în decembrie 2007, sub
  
  acuzaţia de luare de mită. Firma liderului PNL Tecuci a derulat contracte pentru
  
  reabilitarea unor şcoli şi grădiniţe, ca şi pentru dotarea primăriei din Tecuci cu aparate
  
  de aer con­diţionat, la acest din urmă contract ajungînd în urma unei licitaţii la care a
  
  concurat singură. Majestic Comexim a cîştigat şi o licitaţie organizată în 2006 de UM02542
  
  din Focşani.
  
  
  Sandu Traian (PNL)
  Om de afaceri apropiat fostului ministru al Mun­cii Paul Păcuraru, antreprenor în turism,
  
  dar şi cu afaceri cu tablă derulate, sub semnul întrebării, cu SIDEX, Sandu Traian este
  
  fratele unui procuror gă­lăţean luat în colimator de DIICOT pentru dosirea, în schimbul unor
  
  şpăgi, dosarelor unor oameni de afaceri locali aflaţi sub supraveghere pe motiv de legături
  
  economice ilegale la scară naţională. Presa locală şi centrală a scris atunci că procurorul
  
  a ope­rat la umbra autorităţii politice a fratelui său. Doi ani mai tîrziu, nu cu mult timp
  
  înainte ca Sandu Traian să devină candidat PNL, fratele procuror avea să fie numit şef
  
  teritorial al DIICOT.
  
  
  Mihai Bucatanschi (PNL)
  În calitate de consilier local a votat o hotărîre de consiliu ce favoriza propria firmă.
  
  
  Mihai Manoliu (PNL)
  Numele consilierului local liberal apare într-o serie de acuzaţii de mită în jurul unei
  
  concesionări ilegale de teren în folosul uneia dintre firmele clanu­lui Durbacă. Manoliu a
  
  înotat contra curentului: a fost în PD, a continuat o vreme ca independent, acum este PNL.
  
  
  Vlad Vladimir Galin Corini (PRM)
  A fost consilier prezidenţial în echipa lui Ion Iliescu, în mandatul 1992-1996. Emil
  
  Constantinescu a cerut schimbarea lui, Corini a atacat decizia în instanţă şi a cîştigat
  
  daune în valoare de 400 de mili­oane de lei vechi. În schimbul acestei sume, a solicitat şi
  
  a primit, la întoarcerea PSD la putere, postul de ambasador în Senegal. Rechemat de la post
  
  de Traian Băsescu, în 20 aprilie 2006. Înainte de a deveni candidat PRM a făcut parte din
  
  PDSR (actual­mente PSD), fiind inclusiv deputat de Ialomiţa. A pu­blicat, în 1980, volumul
  
  Tînăra generaţie – prezenţă activă pe şantierele construcţiei socialiste.
  
  
  Dorin Meran (PRM)
  A făcut subiecul unor acuzaţii legate de afaceri dubioase finanţate de Consiliul Judeţean
  
  Galaţi şi bancrută frauduloasă. Pe rol se află, după doi ani de anchetă DNA, un dosar penal
  
  de 5.142 de pagini des­chis pe numele unei firme a lui Meran pentru deturnare de fonduri
  
  Phare şi fals în înscrisuri. În urma unor dispute cu şeful politic local direct, Dan Nica,
  
  genera­te de ocuparea unui post de consilier judeţean, a pă­răsit PSD pentru PRM. Înainte şi
  
  după aceste epi­soa­de a mai fost membru în PSM, PD-L, PIN şi PNŢCD. A revenit în PRM
  
  înaintea actualelor alegeri. Numele lui mai apare şi în contextul unor atribuiri ilegale de
  
  spaţii de activitate pentru o firmă la care este asociat cu unul dintre locotenenţii Miha­e
  
  ­lei Geoană la Cru­cea Roşie. În acelaşi context se vor­beşte şi despre afaceri necurate
  
  purtate sub paravanul unor fundaţii. Un fost angajat îl acuză de vio­lenţă verbală şi
  
  fizică.
  
  
  Marin Costel (PRM)
  A fost prim-secretar al Comitetului Judeţean UTC Galaţi (1984-1989) şi ziarist la oficiosul
  
  local de partid Viaţă Nouă – „Tovarăşul Nicolae Ceau­şescu, ctitor de ţară nouă, marele
  
  îndrumător al ti­nerei generaţii“ – dar a îmbrăţişat repede pluripartitismul, aplicîndu-l pe
  
  propria piele: a circulat pe traseul PRM-PNL (unde a trecut cu tot cu mandat de consilier
  
  judeţean în urma unei răfuieli cu preşedintele Corneliu Vadim Tudor pentru tema unor
  
  paraşutaţi de la centru înaintea alegerilor parlamentare din 2004) – independent – PC-PRM.
  
  
  Călin Nestor (PRM)
  Avocat, traseist: PSDR-PSD Constantin Titel Petrescu-PNŢ-PRM.
  
  
  
  
  GIURGIU
  
  
  Valentin Adrian Iliescu (PD-L)
  Traseist politic: PUNR, PSD, acum PD-L.
  
  
  Victor Boiangiu (PD-L)
  În calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean (CJ) Giurgiu, Boiangiu a finanţat
  
  (indirect) firme ale unor rude (care au avut contracte cu Direcţia de Asistenţă Socială
  
  Giurgiu, subordonată CJ), dar şi firme deţinute de familiile altor înalţi funcţionari
  
  giurgiuveni.
  
  
  Dan Pasat (PNL)
  Afacerist cunoscut pentru apucăturile sale violente. Reclamat pentru agresiuni asupra unor
  
  giur­giuveni cărora le-a încălcat proprietăţile, dar şi pentru că ar fi violentat nişte
  
  membri ai PD-L la o mani­festare politică.
  
  
  Daniel Chiţoiu (PNL)
  Este şef al Fiscului (ANAF), calitate în care s-a aflat în conflict de interese: a cerut
  
  modificarea Codului de Procedură Fiscală, astfel încît decla­raţiile fiscale anuale ale
  
  firmelor să fie certificate de către un consultant fiscal.
  Or, tocmai Chiţoiu este consul­tant fiscal. Deci, dacă modificările ar fi trecut, modi­
  
  ficarea cerută de Chiţoiu ar fi avut efect şi asupra lui (financiar şi pozitiv). Pe de altă
  
  parte, Chi­ţoiu a cumulat multe funcţii în comisii şi comitete de stat, reuşind să adune, pe
  
  lîngă salariul de la ANAF, peste 300.000 de lei noi.
  
  
  Dragoş Ujeniuc (PNL)
  În dubla sa calitate, de deputat şi avocat, Uje­niuc s-a aflat în mai multe rînduri în
  
  conflict de interese. Conform unei declaraţii a fostului procu­ror gene­ral al României,
  
  Ilie Botoş, Ujeniuc avea un dosar penal în lucru, despre care nu au mai apărut alte date.
  
  Avînd în vedere notorietatea şi importanţa date de statutul de deputat, avocatul Ujeniuc a
  
  pri­mit contracte fără licitaţie de la instituţii de stat, dar şi multe comenzi de reprezen
  
  ­tare a unor interlopi pe care i-a scăpat de dosare penale grele.
  
  
  Adică ungurii sînt cinstiţi. Sau, dacă nu sînt cinstiţi, sînt orbi (vorbim despre orbire
  
  faţă de fapte de corupţie) ziariştii – pentru că, repetăm, informaţile negative despre
  
  candidaţi au fost recoltate din presă. Dar cît de orbi pot fi ziariştii? Şi, mai ales, cîţi
  
  ziarişti pot suferi de cecitatea asta selectivă în două judeţe în care există vreo 15
  
  publicaţii, radiouri şi televiziuni? Pentru a încerca să răspundem acestor nedumeriri, am
  
  făcut o analiză a structurii proprietăţii mass media de limbă maghiară. Şi iată ce am găsit:
  
  
  
  GORJ
  
  
  
  Scarlat Iriza (PSD)
  Presut Jilt Mătăsari, firmă la care Iriza a fost asociat, a fost implicată într-un circuit
  
  de rambursări ilegale de TVA. Cît timp a fost deputat (2000-2004), Iriza a fost acţionar la
  
  nu mai puţin de 14 societăţi comerciale.
  
  
  Mugurel Surupăceanu (PSD)
  A făcut afaceri de zeci de miliarde de lei vechi cu instituţii publice din Gorj, iar cît a
  
  fost prefect al judeţului şi-a trecut firmele pe numele unor apropiaţi, astfel că în
  
  declaraţia de avere nu mai era decît proprietarul unui apartament. E urmărit penal de DNA
  
  pentru complicitate la abuz în serviciu. Pentru că, în mandatul lui Ion Dumitru la
  
  conducerea Romsilva, a vîndut societăţii de stat un tanc cu 300.000 de dolari.
  Tancul fusese importat de o firmă a lui Surupăceanu cu numai 6.250 de dolari.
  
  
  Severus Constantin Militaru (PD-L)
  Migrator: Partidul Alianţa Socialistă (PAS), PD, PAS, PD-L. E lider sindical şi consilier
  
  local la Motru, deţine şase imobile.
  
  
  Victor Ponta (PSD)
  Conform raportului Coaliţiei pentru un Parlament Curat (2004), „Victor Ponta este
  
  preşedintele Fundaţiei Secolul XXI, din al cărei consiliu director mai face parte şi
  
  ministrul Ioan Mircea Paşcu. În decembrie 2001, Fundaţia a achiziţionat în urma unei
  
  licitaţii organizate de Ministerul Finanţelor complexul Astoria din Mamaia (fostul hotel
  
  PCR), pentru suma de 10 miliarde lei, la numai un an hotelul fiind vîndut PSD pentru suma de
  
  7,5 miliarde lei. Fundaţia Secolul XXI este acţionar majoritar la Radio 21, beneficiară a
  
  multor programe cu bani din fonduri europene“. În mandatul parlamentar 2004-2008, Ponta a
  
  făcut afaceri cu statul: a reprezentat complexele energetice Turceni şi Rovinari, ca avocat,
  
  în asociere cu firma de avocatură Şova & Partners.
  
  
  Eugen Vîlceanu (PSD)
  A fost cercetat într-un dosar penal pentru vînzarea la fier vechi a unor macarale aparţinînd
  
  unei societăţi de reparat utilaje miniere pe care o conducea, dar a primit NUP (neînceperea
  
  urmăririi penale). Fiul său deţine o societate cu acelaşi obiect de activitate (reparaţii de
  
  utilaje miniere), care a primit, fără licitaţie, din partea Societăţii Naţionale a
  
  Lignitului Oltenia (companie de stat) un contract de 1,6 milioane de euro, pentru
  
  modernizarea unui excavator.
  
  
  Vasile Popeangă (PSD)
  Migrator: ApR, PD, PSD.
  
  
  Adrian Gorun (PD-L)
  În mandatul de rector al Universităţii „Constantin Brîncuşi“ din Tîrgu Jiu, Gorun a reuşit
  
  să-l transforme pe fiul său, din suplinitor la un liceu, conferenţiar. Acuzat de abuz în
  
  serviciu, fals material în înscrisuri oficiale şi uz de fals (comise la întocmirea unui
  
  studiu de fezabilitate pentru Universitatea „Constantin Brîncuşi“), Gorun este acum cercetat
  
  penal de Parchetul de pe lîngă Tribunalul Gorj.
  
  
  Mihai Cosmin Popescu (PD-L)
  A fost trimis în judecată de către procurorii DNA, sub acuzaţiile de fals intelectual şi
  
  favorizarea infractorului, după ce ar fi încercat să „acopere“ urmele lui Ionel Manţog în
  
  dosarul „strămutărilor de lux“ (Manţog, fost director al Societăţii Naţionale a Lignitului
  
  Oltenia, fost secretar de stat la Industrii, a pus la punct un sistem prin care terenuri
  
  ieftine erau cumpărate de SNLO la preţuri exorbitante, iar beneficiarii sumelor erau
  
  apropiaţi ai şefilor SNLO). Popescu a mai fost acuzat de înşelăciune de către o asociaţie a
  
  minerilor disponibilizaţi, dar Parchetul a decis doar amendarea lui administrativă. Popescu
  
  a contestat pînă şi amenda (procesul a fost judecat de naşa lui de cununie) şi a cîştigat.
  
  
  Marcu Tudor (PRM)
  Este fratele lui Vadim Tudor. Dovedit colaborator al fostei Securităţi. Înainte de trecerea
  
  în rezervă, generalul Marcu Tudor a cumpărat la un preţ mult sub cel al pieţei o locuinţă de
  
  serviciu în Bucureşti.
  
  
  Corneliu Vişoianu (PD-L)
  Este finul premierului Tăriceanu. A deţinut acţiuni la firma B & C Consulting, cea care a
  
  acordat consultanţă grupului Rompetrol la achiziţionarea CET Midia. Este asociat cu Bogdan
  
  Buzăianu, cel mai „deştept băiat“ din România.
  
  
  Pantelimon Manta (PNL)
  Migrator: PD, PC, PNL. A fost „turnat“ de fostul ministru al Muncii, Paul Păcuraru, că ar fi
  
  intervenit pe lîngă el pentru numirea unei anume persoane la Inspecţia Muncii Gorj. Manta a
  
  recunoscut, dar a adăugat că a făcut-o la rugămintea lui Morega.
  
  
  Gheorghe Mitescu (PD-L)
  Este urmărit penal într-un dosar în care e acuzat, ca inspector general adjunct al
  
  Inspectoratului Şcolar Gorj, că ar fi aranjat un concurs pentru ocuparea unei funcţii într-
  
  un liceu.
  
  
  Matei Nădrag (PNL)
  Migrator: PUNR, PRM, PNL.
  
  
  Dan Ilie Morega (PNL)
  Este preşedintele PNL Gorj. A ajuns la cel de-al şaselea partid politic din care face parte,
  
  după 1989. A fost în PDSR, ApR, PSD, PNL Câmpeanu, PRM, PNL. A fost, înainte de ’89,
  
  directorul Cooperaţiei de Consum Gorj. După, actualul preşedinte al PNL a fost directorul
  
  FPS (din anul 1992), prefectul judeţului Gorj (în anul 1996), inspector guvernamental pentru
  
  judeţul Mehedinţi (din anul 2000) şi subprefect al judeţului Gorj (din anul 2005). În anul
  
  1998, cînd directorul FPS Gorj era Dorin Vârjan, Morega a cumpărat societatea ALMA din
  
  Motru, care deţinea 21 de spaţii comerciale. În perioada în care ocupa funcţia de
  
  subprefect, societatea acestuia din Motru a produs cornul pentru elevii gorjeni, în cadrul
  
  programului guvernamental „Cornul şi laptele“. Ginerele lui Dan Ilie Morega deţine o firmă
  
  de proiectări, iar multe din lucrările pentru care se acordă fonduri de la Guvern sînt
  
  realizate, în ceea ce priveşte partea de proiectare, prin intermediul acestei societăţi. Dan
  
  Ilie Morega a fost trimis în judecată de DNA în dosarul denumit „Bani pentru partid“, în
  
  care este judecat pentru obţinerea de foloase necuvenite şi instigare la abuz în serviciu
  
  contra intereselor publice, în vederea obţinerii unui avantaj patrimonial pentru altul.
  
  Conform rechizitoriului, Morega a pretins mai multor şefi de instituţii să cotizeze pentru
  
  campania electorală a PNL. Morega mai este urmărit penal în alte două dosare: acesta este
  
  acuzat de DNA de dare de mită către ministrul Muncii, Paul Păcuraru, care este şi el pus sub
  
  acuzare. Pentru numirea unui inspector-şef preferat la Inspecţia Muncii Gorj, Morega ar fi
  
  oferit firmei fiului ministrului Păcuraru mai multe contracte în minerit şi energie. Dan
  
  Ilie Morega şi-a trecut averea pe numele fiicei, înainte ca procurorii să-i pună sechestru
  
  pe aceasta. Averea lui reală este imensă în raport cu veniturile declarate: numeroase spaţii
  
  comerciale în municipiile Motru şi Tîrgu Jiu, vilă în municipiul Tîrgu Jiu, conac în
  
  localitatea Baia de Aramă (fosta casă de oaspeţi a PCR), casă în localitatea natală Padeş.
  
  
  
  
  HARGHITA ŞI COVASNA
  
  
  
  Hodgyai Geza, deputat UDMR
  Este proprietar al ziarului Új Kelet, al televiziunilor Feny TV, K-TV şi al Extra Radio.
  
  
  Borbely Laszlo, deputat UDMR
  Este soţul Melindei Borbely, redactor-şef al redacţiei maghiare a radioului public Tg.
  
  Mureş.
  
  
  Kelemen Hunor, deputat UDMR
  Este asociat în societatea Medianet SRL. Medianet este proprietar al paginii
  
  www.transindex.ro – cea mai populară publicaţie web de limbă maghiară din Transilvania,
  
  Fundaţia Communitas, fundaţie a UDMR, este proprietarul radioului Erdely FM şi în Consiliul
  
  Local Miercurea Ciuc, este editorul cotidianului Hargita Nepe.
  
  
  Verestoy Attila, senator UDMR
  Este proprietarul Editurii Scripta care are în proprietate cotidianul naţional Új Magyar Szo
  
  şi săptămînalul Erdely Riport.
  
  
  Cu o asemenea concentrare a proprietăţii UDMR şi a administraţiei locale asupra mass media
  
  de limbă maghiară devine clar de ce nu răzbesc în presă informaţii critice despre candidaţii
  
  UDMR din cele două judeţe. Practic, Harghita şi Covasna sînt azi condamnate la monopolul
  
  informaţional UDMR. Un asemenea control al accesului la informaţia de interes public este
  
  precursor al unei societăţi totalitare. O societate închisă, de limbă maghiară. O societate
  
  care, totuşi, produce bunăstare.
  Pentru ilustrare, alegem un exemplu la întîmplare: Verestoy Attila, senator UDMR, este
  
  posesorul unei averi estimate la 53 milioane de euro – în conturi bancare, plasamente la
  
  bursă, terenuri, case, bijuterii etc. În ultimul an de mandat, conform declaraţiei de avere,
  
  a reuşit sa cumpere un teren, să construiască 4 (patru) apartamente în Bucureşti şi a primit
  
  moştenire un apartament.
  
  
  HUNEDOARA
  
  
  Tiberiu-Ioan Balint (PNL)
  S-a aflat în conflict de interese: consilier judeţean şi, totodată, director al Registrului
  
  Auto Român (RAR) din judeţul Hunedoara, a fost şi preşedinte al CA al Apaserv, societate
  
  aflată în subordinea Consiliului Local Deva; în aceste condiţii, firmele în care Balint este
  
  administrator sau acţionar au cîştigat contracte cu mai multe primării din judeţ. Balint
  
  putea cunoaşte bugetele primăriilor înainte de licitaţii şi putea, totodată, influenţa
  
  dirijarea fondurilor către comune, fonduri din care, o parte, s-a întors la firmele lui.
  
  
  Mihail Nicolae Rudeanu (PSD+PC)
  Fost subprefect al judeţului Hunedoara, fost preşedinte al CJ Hunedoara; a fost implicat
  
  într-un scandal de corupţie în legătură cu ajutorul dat la primirea finanţării pentru
  
  amenajarea unui drum judeţean; Consiliul Superior al Magistraturii a impus redeschiderea
  
  unui dosar penal de corupţie care fusese închis (abuziv) de un procuror local; în dosar a
  
  fost investigat ca făptaş şi M.N.Rudeanu.
  
  
  Ioan Timiş (PNL)
  Migrator: înainte de a deveni membru PNL, a trecut prin FSN, PD, ApR si PSD.
  
  
  Cornel Cristian Resmeriţă (PSD+PC)
  A contribuit la extinderea migraţiunii de la cea politică la cea geografică: Primăria
  
  Lupeni, în care el este consilier, iar tatăl – Cornel Resmeriţă – primar, a organizat un
  
  program de vizite din bani publici extrem de ambiţios: SUA, Austria, Portugalia, Spania,
  
  Andorra, Danemarca, Norvegia, Suedia, Ungaria, Germania, Franţa, Elveţia, Cehia.
  
  
  
  
  IALOMIŢA
  
  
  
  Tinel Gheorghe (PD-L)
  Fost şef al Corpului de Control al Ministrului Agriculturii în perioada Gheorghe Flutur. În
  
  2006 s-a opus instituirii prohibiţiei la sturioni. Declaraţiile de avere ale lui Tinel
  
  Gheorghe sunt cel putin interesante. Dacă pînă în 2008 singura sa avere era reprezentă de
  
  veniturile încasate în calitate de consilier la minister şi era proprietarul unui automobil
  
  Dacia 1310, în 2008 lucrurile se schimbă radical. În 2008, averea lui Tinel Gheorghe număra
  
  două terenuri, o casă de vacanţă, o casă de locuit şi două apartamente. Ca venituri declară
  
  leafa de la Ministerul Agriculturii în cuantum de 35.000 lei pe an şi venituri de 840.000 de
  
  lei realizate de soţia sa, Iulia­na Gheorghe.
  Aceasta a fost angajată la Inspectoratul pentru Siguranţa Construcţiilor, pentru ca apoi să
  
  ajungă subit notar public în comuna Tunari, judeţul Ilfov, activitate care i-a adus venituri
  
  de peste 8 miliarde declarate de soţ. Tinel Gheorghe declară credite totalizînd 127.382
  
  (contractat în 2005) de lei şi 400.000 de euro, luate în 2008.
  
  
  Dan Mircea Popescu (PSD)
  Pachetul de legi anticorupţie al premierului Năstase a debutat cu o excepţie: senatorului
  
  Dan Mircea Popescu i-a fost permis (în mod ilegal) să cumuleze funcţia de senator cu cea de
  
  preşedinte al Consiliului de Administraţie al Eximbank.
  
  
  
  IASI
  
  
  
  Petru Movilă (PD-L)
  Are o avere frumuşică, constituită imediat ce a devenit parlamentar, în 2004. În mandatul
  
  2004-2008, Movilă a achiziţionat nu mai puţin de şase te­renuri (toate agricole, dar unele
  
  în zone cu poten­ţial imobiliar ridicat), declară că deţine între 15.000 şi 26.000 de euro
  
  cash şi donează bani la partid (48.000 RON numai în 2007). Cu toate acestea, trăieşte numai
  
  din salariul de parlamentar, din care mai plăteşte şi ratele unui credit.
  
  
  Dan Cârlan (PD-L)
  Acuzat că a luat un credit de peste un milion de dolari de la Bancorex, pe care nu l-a mai
  
  returnat.
  
  
  Daniel Oajdea (PD-L)
  Ca fost lider studenţesc, Oajdea s-a aflat în conflict de interese, după ce a închiriat un
  
  teren ieftin de la Politehnica ieşeană şi şi-a construit un restaurant.
  Publicitate
  
  Deţine un cont de 145.000 de euro, bani a căror provenienţă nu poate fi justificată.
  
  
  Mugurel Cozmanciuc (PNL)
  În 2006, a fost nevoit să-şi dea demisia din Consiliul Local Iaşi, după ce s-a descoperit că
  
  una dintre firmele sale avea contract cu o regie subordonată Primăriei Iaşi.
  
  
  Cristian Adomniţei (PNL)
  Ca ministru al Educaţiei, a favorizat (din punct de vedere al investiţiilor în
  
  infrastructura şcolară) judeţul Iaşi, unde candidează pentru un nou mandat de deputat. S-a
  
  aflat, de asemenea, în conflict de interese cînd a folosit elicopterul Ministerului de
  
  Interne pentru a ajunge la propria nuntă.
  
  Relu Fenechiu (PNL)
  Cercetat de DNA în cel puţin două dosare (unul vizează vînzarea la suprapreţ de
  
  transformatoare electrice către Electrica Moldova, înainte ca aceasta să fie privatizată,
  
  celălalt priveşte mai multe contracte de lucrări obţinute de firme de-ale lui Fene­chiu de
  
  la instituţii publice din Iaşi). Fene­chiu s-a aflat în conflict de interese cînd a apelat
  
  la colegul său de partid, ministrul Culturii Adrian Iorgulescu, căruia i-a cerut eliberarea
  
  unui aviz necesar conti­nuării unui proiect imobiliar privat în centrul Ia­şiului. Ulterior,
  
  una dintre firmele constructoare ale proiectului imobiliar s-a regăsit pe lista de donatori
  
  la bugetul PNL. Fenechiu a uzat de funcţia lui poli­tică pentru a-şi angaja soţia pe post de
  
  consilieră personală a directoarei Inspectoratului de Stat în Construcţii, aceasta din urmă
  
  fiind membră a PNL Iaşi, filială condusă de Fenechiu. Tot un abuz de funcţie a fost şi
  
  obţine­rea unei finanţări de la Guvern pentru construcţia unei biserici într-un cartier de
  
  vile construit de una din firmele proprii ale lui Fenechiu.
  
  
  Camelia Gavrilă (PNL)
  A impus unor şcoli, în calitate de inspector şco­lar general, cumpărarea de computere de la
  
  o firmă a lui Relu Fenechiu, şeful ei pe linie de partid.
  
  
  Traian Dobre (PNL)
  Traseist politic: PNL, PSD, acum iar PNL. Are la activ un schimb inechitabil de terenuri cu
  
  Romsilva: a cedat Direcţiei Silvice Suceava 4,7 hectare în valoare de 60.000 RON, pentru a
  
  primi la schimb 1,2 hectare pe malul lacului Ciric, din Iaşi, un teren de cel puţin jumătate
  
  de milion de euro.
  
  
  Cristian Nechifor (PSD)
  A fost cercetat de Poliţie, în 2001, pe cînd era deputat PDSR, după ce o firmă pe care o
  
  deţinea vînduse lenjerie unui spital din Iaşi, fără licitaţie.
  
  
  Doru Tompea (PSD)
  A semnat un angajament cu Securitatea, iar ofiţerul care l-a racolat a primit verdict de la
  
  CNSAS că a făcut poliţie politică. Un raport al Prefecturii Iaşi din 2005 a arătat că o
  
  fundaţie a lui Tompea a deturnat banii primiţi de la Guvern pentru sprijinirea presei de
  
  limbă română din Republica Moldova înspre sprijinirea presei locale din Iaşi, căreia i-a
  
  virat banii pentru a plăti publicitatea electorală a PSD.
  
  
  Anghel Stanciu (PSD)
  A înfiinţat mai multe fundaţii, care au obţinut chirii foarte ieftine atît de la Primăria
  
  Iaşi, cît şi de la RAAPPS. S-a aflat în conflict de interese cînd a votat, în Camera
  
  Deputaţilor, ca chiriaşii RAAPPS să poată cumpăra spaţiile închiriate, în condiţiile în care
  
  Stanciu avea o fundaţie în aceeaşi situaţie. O parte din firmele sale are contracte cu
  
  diverse instituţii de stat, în multe cazuri presa relatînd că licitaţiile la care Stanciu a
  
  cîştigat contracte s-au desfăşurat după sistemul „mîinii moarte“.
  
  
  Neculai Răţoi (PSD)
  Fost primar aproape 20 de ani la Paşcani, Răţoi a condus oraşul după o agendă exclusiv
  
  personală. Cele mai recente scandaluri în care a fost implicat, ca primar, sînt cel al
  
  construirii primăriei Paşcani (o construcţie megalomanică, mult prea scumpă pentru
  
  necesităţile unui oraş mic, dotată cu duşuri cu hidromasaj şi candelabre aurite) şi cel al
  
  repartiţiilor ANL (apartamentele au ajuns la odraslele constructorilor locuinţelor, la cele
  
  ale unor angajaţi din Primărie sau din regii subordonate Primăriei, la un nepot al lui Răţoi
  
  etc).
  
  
  
  MARAMUREŞ
  
  
  Nicolae Bud (PD-L)
  Migrator politic: PUNR-PSD-PD-L. A trecut şi prin PNR, atunci cînd o aripă a PUNR a fuzionat
  
  cu partidul lui Virgil Măgureanu. Preşedintele echipei de handbal HCM Baia Mare, a activat
  
  ca deputat PUNR de Maramureş în perioada 1992-1999 şi independent pînă în 2000. A fost
  
  implicat în „Scandalul paşapoartelor diplomatice“. I s-a întocmit dosar, iar în 1997 i s-a
  
  ridicat imunitatea parlamentară (ancheta s-a încheiat cu NUP).
  
  
  Gheorghe Zoicaş (PSD)
  Migrator politic: Partidul Republican (1996)-PNL-PLD-PSD.
  
  
  Vasile Bodnar (PD-L)
  Fost liberal, s-a înscris în PD-L înaintea alegerilor locale, pentru a candida la primăria
  
  oraşului Sighet (unde a fost directorul Spitalulului Municipal).
  A fost acuzat de îndatorarea spitalului, de angajări de personal fără concursuri (fiind
  
  promovate, în general, rude sau persoane din Săpînţa, localitatea sa natală) şi de
  
  management defectuos: contracte preferenţiale cu furnizori de alimente, aprovizionări cu 800
  
  kg de ciuperci Champignon, care nu s-au regăsit în meniul bolnavilor. A mai fost acuzat că
  
  acorda concedii medicale localnicilor care lucrau în străinătate. A permis experimentarea în
  
  spital a unei metode neomologate de operare a varicelor, aplicată pe 13 pacienţi de o echipă
  
  de medici francezi, preşedintele Colegiului Naţional al Medicilor apreciind că cei 13 au
  
  fost folosiţi pe post de cobai. A fost schimbat din funcţie în 10 iulie 2008, dar şi-a
  
  recîştigat postul în instanţă.
  
  
  Alexandru Cosma (PSD)
  A fost preşedintele Consiliului Judeţean Maramureş în perioada 2000-2004, desemnat din
  
  partea PD dar a încheiat mandatul ca membru PSD. Firma CIMP Baia Mare, la care a fost
  
  acţionar înainte de a-şi transfera participaţiunile către fiica sa, a cîştigat marea
  
  majoritate a licitaţiilor pentru lucrări din bani publici (drumuri, poduri, consolidări de
  
  maluri, aducţiuni de apă, introducere de gaz metan), subcontractînd, ulterior, lucrările. În
  
  2000 CIMP a achiziţionat 87,82 ha luciu de apă la o pescărie din Ariniş în detrimentul
  
  moştenitorului legal. Figurează, în declaraţia de avere, ca cel mai bogat candidat
  
  maramureşean, cu importante posesiuni moştenite sau donate. Anul acesta a vîndut acţiunile
  
  pe care le deţinea soţia sa la CIMP, dar cumpărătorul a descoperit ulterior că are de plătit
  
  datorii nerelevate în momentul tranzacţiei.
  
  
  Cătălin Cherecheş (PSD)
  În ciuda veniturilor mici relevate în declaraţia de avere, conduce un Porsche Cayenne.
  
  Economist la Direcţia Silvică, fiu al fostului director al direcţiei, care i-a lăsat
  
  moştenire o avere considerabilă. Asistent universitar şi preşedintele unei fundaţii, este
  
  prezent în trei firme ca administrator şi într-una în calitate de cenzor, cu venituri totale
  
  din aceste activităţi de 571 RON (la fel cît obţine din chirii). Are aprobat un PUZ pentru
  
  un proiect imobiliar în centrul Băii Mari. Anul trecut a primit de la mama sa un credit de
  
  2.883.938 RON. În campania electorală a finanţat zugrăvirea a 70 de scări de bloc, a
  
  asfaltat o stradă dintr-un cartier mărginaş al oraşului şi a investit foarte mulţi bani în
  
  promovarea în media locală.
  
  
  Emil Ambruş (PNG-CD)
  Înainte de 1989 a fost condamnat pentru furt de la locul de muncă. Lucra la Avicola Baia
  
  Mare şi susţine că a furat pentru a pune carne pe masa familiei.
  
  
  Augustin Chira (PPPS)
  Prin anii ’50 a lucrat o vreme (mai puţin de doi ani) în Securitate, după ce absolvise o
  
  şcoală de profil. Deşi a fost suspectat că a colaborat şi după aceea cu Securitatea, CNSAS a
  
  certificat faptul că nu a făcut poliţie politică.
  
  
  Dumitru Morhan (independent)
  Dat afară din Uniunea Ucrainenilor din România (al cărei vicepreşedinte a fost), a devenit
  
  apoi preşedinte Uniunii Democrate a Ucrainenilor din România (UDUR). Deşi locuieşte şi are
  
  afaceri în judeţul Suceava, candidează într-un colegiu maramureşan cu electorat ucrainean.
  
  Este cercetat în mai multe dosare la Parchetul Suceava şi a fost trimis în judecată pentru
  
  înşelăciune, uz de fals, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, evaziune
  
  fiscală şi complicitate la evaziune fiscală.
  
  
  
  
  MEHEDINŢI
  
  
  
  Mihai Demian (PSD)
  Cercetat penal pentru că a aprobat, ca viceprimar la Drobeta Turnu Severin, vînzarea unui
  
  apartament al Primăriei cu 4.000 de lei, cînd, pe piaţă, un astfel de apartament costă
  
  100.000 de lei. Tot ca viceprimar, Demian a aprobat concesionarea serviciului de salubritate
  
  al oraşului către o firmă austriacă, deşi aceasta avea ofertă mai slabă decît a celorlalţi
  
  candidaţi, dar oferea bonus o excursie în Austria pentru consilierii Primăriei. Perdanţii
  
  licitaţiei au contestat atribuirea în instanţă.
  
  
  Tudor Paul (PNL)
  Afacerist care aproape a falimentat (după o privatizare nereuşită) fostul CUG (combinat de
  
  utilaj greu) Iaşi, actualul Fortus, pe care intenţiona să-l transforme într-o afacere
  
  imobiliară de succes.
  A avut sprijinul şefului AVAS, liberalul Teodor Atanasiu, care, în cele din urmă, a dres
  
  busuiocul renaţionalizînd Fortus, adică trecîndu-l din nou în portofoliul AVAS. În anii ’90,
  
  Paul Tudor a falimentat şi Suprem SA, singura fabrică din Europa de Est care fabrica bile şi
  
  blindaje pentru fabrici de ciment. Este asociat, într-o firmă de imobiliare, cu Fulger,
  
  soţul Noricăi Nicolai.
  
  
  Doiniţa Mariana Chircu (PD-L)
  Ca inspector general al Inspectoratului Şcolar Mehedinţi, Chircu este în concediu medical de
  
  doi ani, dar fără să aducă certificate medicale pentru toată perioada.
  
  
  Vasile Burcu (PRM)
  Fost şef al Penitenciarului Mehedinţi, funcţie din care a fost revocat după ce s-a constatat
  
  că l-a favorizat pe Gabriel Bivolaru în detenţie.
  
  
  Cristian Cazanacli (independent)
  Fost director al Hidrocentralei Porţile de Fier, Cazanacli e cel care „a tăiat factura“
  
  retehnologizărilor penale de la
  Porţile de Fier pentru Va Tech (primul partener al Energy Holding). Scos de la Porţile de
  
  Fier după guvernarea PSD, Cazanacli a devenit director la Buzzman Industries, o companie din
  
  „constelaţia“ lui Bogdan Buzăianu, şi consultant la Energy Holding. În acelaşi timp,
  
  Hidrocentrala Porţile de Fier cumpăra flori de sute de milioane de lei vechi de la firma
  
  soţiei lui Cazanacli.
  
  
  Eugen Nicolicea (PSD)
  O avere impresionantă: teren intravilan, o garsonieră, un apartament şi o casă în Bucureşti,
  
  o barcă cu motor, autoturism Chrysler C 300, un altul Audi TT, conturi de 80.000 de euro şi
  
  împrumuturi acordate de 12.000 de euro, dividende de 135.000 de lei. Totul din salariul de
  
  parlamentar şi un SRL (Galaxy).
  
  
  NEAMŢ
  
  
  Culiţă Tărîţă (PSD)
  Fost deputat PDSR între 2001 şi 2004, Culiţă Tărîţă a devenit celebru prin două afaceri:
  
  concesionarea Insulei Mari a Brăilei, în 2001, şi cumpă­rarea de lemn, la preţuri mici şi
  
  fără licitaţie de la Romsilva. Pentru ambele afaceri au existat do­sare la PNA/DNA, dar lui
  
  Tărîţă nu i s-a întîm­plat nimic rău în cele din urmă. Totuşi, între firma lui Culiţă Tărîţă
  
  (cea care a concesionat Insula Mare a Brăi­lei) şi ADS (Agenţia Domeniilor Statului –
  
  instituţia care administrează IMB) există mai multe procese, scopul ADS fiind rezilierea
  
  contractului de concesionare, profund dezavantajos pentru stat.
  
  
  Ioan Munteanu (PSD)
  Ca deputat PSD, Munteanu a folosit (şi a şi recu­noscut) Dacia Logan, proprietate a Camerei
  
  Deputaţilor, în campania electorală pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean
  
  Neamţ, pe care nu a cîştigat-o.
  
  
  Iulian Ţocu (PSD)
  Personaj cu notorietate, din tagma „baronilor“ locali. În 2007, împotriva lui Ţocu a început
  
  o anchetă penală pentru acuzaţii ca bancrută frauduloasă, evaziune fiscală şi utilizarea
  
  bunurilor socie­tăţii în scop contrar intereselor acesteia, sustragere de sub sechestru şi
  
  fals în înscrisuri sub semnătură privată. Mai grav, Ţocu a fost trimis în judecată de DNA în
  
  2006, acuzat fiind că ar fi cerut ajutorul unor capi ai lumii interlope ca să cumpere o
  
  firmă aflată în lichidare judiciară. Unul din cei la care a apelat atunci Ţocu este
  
  basarabeanul Vasile Rodideal, acum arestat pentru trafic şi contrabandă de ţigări, dar
  
  închis, înainte de această arestare, şi pentru tentativă de asasinat cu gloanţe KGB pe care
  
  le transportase în România din Republica Moldova.
  
  
  Dorinel Ursărescu (PNL)
  Ursărescu nu e numai deputat PNL, ci şi afacerist. Firmele sale au lucrări de construcţii la
  
  drumuri (25 de milioane de lei noi numai în judeţul Neamţ), dar şi contracte de exploatare
  
  de masă lemnoasă. Ursărescu a devenit cunoscut şi pe plan naţional după ce s-a aflat că una
  
  dintre firmele „băie­­ţilor deştepţi“ – adică o firmă care cumpără curent electric ieftin de
  
  la stat şi-l vinde scump mai departe –, Green Energy, este deţinută de fiul lui Gheorghe
  
  Ştefan „Pinalti“, de fiul lui Ursărescu (intrat în afa­cere la vîrsta de numai 16 ani) şi de
  
  nume din eşa­lonul doi al PNL.
  
  
  Şerban-Cezar Strătilă (PNL)
  A fost cercetat de procurorii Parchetului Gene­ral pentru complicitate la uzurpare de
  
  calităţi oficiale, după ce „nepoata“ (o cunoştinţă a) Noricăi Ni­colai a intrat în Senat şi
  
  s-a jucat cu cartelele de vot ale mai multor senatori (printre care şi Strătilă). Strătilă a
  
  primit NUP (neînceperea urmăririi penale) în condiţii neclare.
  
  
  Gheorghe Popescu (PNL)
  Fost viceprimar la Piatra Neamţ şi actual director al ANL (Agenţia Naţională pentru
  
  Locuinţe), Popescu şi-a favorizat un fost coleg de partid, trecut, între timp, la PD-L,
  
  căruia i-a încredinţat un contract de aproape 8 milioane RON pentru scîn­dură folosită la
  
  construcţia caselor cetăţenilor si­nistraţi după inundaţii. Iar preţul scîndurii era dublu
  
  faţă de cel la vînzare pe piaţă. După ce a ajuns şef al ANL, Popescu s-a îmbogăţit brusc şi
  
  a început să dea bani cu împrumut, dar nu şi-a pu­blicat niciodată declaraţia de avere, cum
  
  cere legea. În mandatul său în fruntea ANL, multe lo­cuinţe (în special din Bucureşti) s-au
  
  acordat, fără respec­tarea criteriilor legale, unor politicieni, foşti sau actuali la
  
  Putere.
  
  
  Stelian Ghiţă (PD-L)
  A fost suspendat din funcţia de director al Spitalului Judeţean Piatra Neamţ după ce i s-a
  
  deschis un dosar penal, în urma unei achiziţii considerate ilegale. În cele din urmă,
  
  dosarul penal nu a avut consecinţe în instanţă.
  
  
  
  
  
  OLT
  
  
  
  Renică Diaconescu (PSD+PC)
  Migrator politic: Alianţa pentru România, Partidul Umanist, PD, PNL şi iarăşi PUR (ulterior
  
  PC), fiind ales deputat de Olt pe listele PSD+PUR. În 11 iunie 2007 a demisionat din
  
  Partidul Conservator, trecînd iarăşi la PNL, unde a rămas pînă în august 2008, cînd şi-a
  
  anunţat candidatura la alegerile din 30 noiembrie din partea Alianţei PSD+PC. Şef al secţiei
  
  de Neurologie Recuperatorie a Spitalului Judeţean Slatina. Un audit intern a relevat că
  
  Diaconescu a încasat nejustificat sume de bani de la spital pentru zile în care figura
  
  prezent şi la Camera Deputaţilor. A beneficiat şi de 120 de bonuri de masă, justificînd că i
  
  se cuveneau pentru ca a lucrat în zile nelucrătoare. Auditorul a explicat că pentru zilele
  
  nelucrătoare nu se acordă bonuri de masă.
  
  
  Marin Bobeş (PSD)
  A încercat, în 2006, să obţină fonduri nerambursabile SAPARD pentru una dintre firmele pe
  
  care le controla, dar a folosit, pentru documentaţie, acte false, menite să ascundă faptul
  
  că ferma pentru care solicita împrumutul (50.000 de euro pentru un camion) nu îndeplinea
  
  condiţiile pentru obţinerea banilor. Direcţia Control şi Antifraudă a Agenţiei SAPARD a
  
  blocat plata.
  
  
  Valeriu Andrei Steriu (PSD+PC)
  Firma la care era vicepreşedinte, La Dorna, şi Steriu, personal, au făcut subiectul unor
  
  acuzaţii de înşelăciune din partea a 26 de fermieri cu care urma să se asocieze în cadrul
  
  unor proiecte privind construirea mai multor euroferme din fonduri SAPARD.
  
  
  Gigel Sorinel Ştirbu (PNL)
  Fost preot, fost subprefect. Din 2007 este secretar de stat în Ministerul Culturii şi
  
  Cultelor. Premierul Călin Popescu Tăriceanu i-a botezat unul dintre copii. Presa locală a
  
  scris despre nereguli în declaraţia de avere (nu şi-a trecut toate bunurile dobîndite, iar
  
  între declaraţiile actualizate anual există discrepanţe suspecte; în plus, înstrăinarea unor
  
  bunuri nu se reflectă în venituri). În toamna anului 2007, în depozitul închiriat de firma
  
  lui Ştirbu, SC George’s SRL (administrată în prezent de soţia răspopitului şi de mama
  
  acestuia), DIICOT şi angajaţii vamali au descoperit peste patru tone de alcool contrafăcut.
  
  Dosarul se află la Parchetul de pe lîngă Judecătoria Slatina.
  
  
  Mircea Dumitru Gheorghe Coşea (PD-L)
  Migrator politic: FSN/PDSR-ApR-PNL-PD-L. În 2006, CNSAS a anunţat că Mircea Coşea a fost
  
  ofiţer sub acoperire al fostei Securităţi. Contestă sentinţa de poliţie politică pronunţată
  
  în 2007, contestaţie admisă de Colegiul CNSAS.
  
  
  Marin Ionică (PD-L)
  Fost preşedinte al Consiliului Judeţean aproape trei mandate. În 2005 a fost cercetat modul
  
  în care firma fiului său, Mihai, a obţinut zeci de mii de euro din fonduri nerambursabile
  
  Phare de la ADR Sud-Vest Oltenia, în condiţiile în care Marin Ionică, preşedinte al
  
  Consiliului Judeţean, era şi membru în Consiliul de Administraţie al agenţiei, o vreme fiind
  
  chiar vicepreşedintele ei.
  
  
  Dumitru Dragomir (PRM)
  Trimis în judecată de procurorii DNA, în mai 2008, într-un dosar în care apar cazuri de
  
  luare de mită, fals, uz de fals, abuz în serviciu şi alte fapte de corupţie şi sînt
  
  implicaţi oameni din fotbal, parteneri de afaceri ai lui Dragomir şi fiul acestuia. Potrivit
  
  rechizitoriului, Dragomir ar fi primit un teren în Bucureşti pentru ca, în schimb, să fie de
  
  acord cu achiziţia de către Liga Profesionistă de Fotbal – cu încălcarea Statutului LPF – a
  
  unui teren cu un preţ supraevaluat. A demisionat din PRM la sfîrşitul acestei veri, se
  
  anunţase iminenta sa intrare în PD-L, dar a revenit în PRM şi a fost desemnat candidat în
  
  colegiul Caracal, nu departe de Scorniceşti, unde, în anii ’80, a condus echipa de fotbal
  
  din satul lui Nicolae Ceauşescu.
  
  
  
  
  
  PRAHOVA
  
  
  Marian Săniuţă (PSD)
  Numele i-a fost deseori pomenit în contextul controverselor iscate de negocierile
  
  contractului EADS. I s-au adus cîteva acuzaţii de trafic de influ­enţă şi de o apropiere
  
  prea vizibilă de personaje dubioase din judeţ, cum ar fi Mihail Sireţeanu, ur­mărit în
  
  dosarul „MFA Mizil“.
  
  
  Horaţiu Zăgan (PSD)
  Consilier local la Cîmpina, a parcurs o traiectorie inversă tradiţiei într-un circuit
  
  politic bătut de mulţi traseişti: a pornit de la liberali, a făcut escală în Alianţa pentru
  
  România şi s-a oprit la sociali-de­mocraţi.
  
  
  Mircea Grigore (PSD)
  De numele avocatului pesedist se leagă antecedentele politice ApR şi (prin absorbţie,
  
  desigur) PNL, dar şi cîteva scandaluri de culise din Justiţia prahoveană. Alte culise,
  
  citate de presa locală, ar fi interesate de părerea CNSAS despre candidatul PSD.
  
  
  Adrian Năstase (PSD)
  Nenumărate dosare de cercetare penală, în care fondul problemei stă în modul în care, susţin
  
  procurorii DNA, au fost ridicate cele două proprietăţi (cea de la Cornu şi cea din
  
  Zambaccian, Bucureşti): prin mită şi trafic de influenţă, iar prezenţa piscinei la etajul
  
  patru nu ar fi atras atenţia dacă în fond nu ar fi fost camuflată, în actele de construcţie
  
  a casei, printr-un fals. În acelaşi context, Năstase este acuzat de şantaj. La mijlocul
  
  acestui an, Camera Deputaţilor a respins cererea DNA de începere a urmă­ririi penale a lui
  
  Năstase.
  
  
  Emil Calotă (PSD)
  A plecat din Primăria Ploieşti cu tinichelele cî­torva scandaluri şi cu imaginea unui oraş
  
  în care dezvoltarea a bătut, opt ani, pasul pe loc. Averea familiei este în grija copiilor
  
  (fata şi ginerele), milionari în euro din afaceri cu mobilă, inclusiv (sau mai ales) mobilă
  
  pentru instituţii publice din judeţ.
  
  
  Radu Oprea (PSD)
  Fiu al ex-viceprimarului PSD al Ploieştiului, Nicolae Oprea, oferă consultanţă pe relaţia cu
  
  municipalitatea în domeniul investiţiilor şi dezvoltarea proiectelor imobiliare. Care,
  
  ulterior, ajungeau să fie executate de acelaşi grup de firme al tînărului om de afaceri.
  
  
  Ionuţ Ionescu (PSD)
  Din funcţia de şef al Administraţiei Domeniului Public a Primăriei Ploieşti a intermediat
  
  contracte pentru firma tatălui său.
  
  
  Gabriel Hornoiu (PD-L)
  Traseist politic: ApR-PSD-PD (între timp şi „-L“). Este cetăţean de onoare în cel puţin 25
  
  de localităţi prahovene, presa locală scriind că este
  ahtiat după astfel de titluri – sau, poate, după titlurile de proprietate pe care, uneori,
  
  astfel de recompense onorifice le atrag.
  
  
  Florin Anghel (PD-L)
  Face parte din rasa campioană la traseism: PNŢCD, PUR, PNL, PC, PNDC, ajungînd (după ce PNL
  
  n-a fost de acord să-i ofere un loc eligibil în colegiul de reşedinţă) acum la PD-L. Are
  
  hîrtie de la CNSAS că nu a colaborat cu Securitatea. În schimb are, conform actualei
  
  conduceri a judeţu­lui, nişte hîrtii contabile neortodoxe rămase în urmă după ce a părăsit
  
  funcţia de preşedinte al Consiliului Jude­ţean Prahova, deţinută între 2004 şi 2008. A ajuns
  
  unul dintre milionarii din Top 300 şi graţie concursu­lui statului, care a avut constant
  
  nevoie de grupul său de firme.
  
  
  Nicolae Alexandri (PNL)
  A fost prefectul judeţului, iar de numele său se leagă mai multe anchete pe care DNA le
  
  derulează în prezent, privind retrocedări de terenuri în afaceri de zeci de milioane de
  
  euro.
  
  
  Iulian Teodorescu (PNL)
  Avocat, fost preşedinte al PNL Ploieşti; nu a ripostat la acuzaţiile, apărute în presă,
  
  despre suspiciunea unui trecut de turnător la Securitate – nu a dezminţit şi nici n-a dat în
  
  judecată instituţia de presa care a publicat zvonul, nu a recurs nici la serviciile CNSAS.
  
  
  
  SATU MARE
  
  
  Gheorghe Ciocan (PSD+PC)
  Presa a făcut o legătură între faptul că Gheorghe Ciocan şi Ioan Mircea Paşcu – fost
  
  ministru al Apărării – împart aceeaşi casă de vacanţă, iar ginerele lui Ciocan a obţinut un
  
  contract de reamenajare a cazarmei de la Eforie Sud din fonduri ale MAp (un milion de euro).
  
  Pe durata mandatului lui I.M. Paşcu la conducerea ministerului (2000-2004), prin răspunsuri
  
  oficiale, MAp a negat existenţa vreunei relaţii cu firma fiului lui Ciocan. Conducerea
  
  ulterioară a MAp a admis însă existenţa unui contract cu respectiva firmă şi a precizat că a
  
  fost atribuit prin selecţionare din „baza de date a ministerului“.
  
  
  Rudolf Riedl (UDMR)
  Subprefect; a fost cercetat penal de DNA pentru abuz în serviciu – acuzat că a orientat
  
  sumele provenite de la rectificarea de buget spre comunele cu primari UDMR.
  
  
  Viorel Pop (PSD+PC)
  Migrator: PDSR, ApR, PD-L, a trecut înaintea alegerilor din acest an la PC; controversat om
  
  de afaceri, suspectat că ar fi obţinut, cu suport politic, lucrări în domeniul
  
  construcţiilor, unele prin atribuire directă.
  
  
  
  
  
  SĂLAJ
  
  
  
  
  Filonaş Chiş (PSD+PC)
  Fost secretar al UTC Sălaj, s-a pronunţat împotriva deconspirării preoţilor colaboratori ai
  
  Securităţii.
  
  
  Ionel Ciunt (PSD+PC)
  Fostul prefect al judeţului, în 2004, actual director adjunct al Direcţiei Sanitar
  
  Veterinare şi de Siguranţa Alimentelor, este cercetat de Poliţie pentru că s-a sustras de la
  
  recoltarea de probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei.
  
  
  Petru Buboi (PNG-CD)
  S-a deconspirat ca informator al Securităţii pentru a-l putea acuza pe preşedintele filialei
  
  Sălaj a Partidului Democrat, Viorel Stanca, că ar fi fost ofiţer de Securitate. Buboi afirma
  
  că el însuşi ar fi fost informator al lui Viorel Stanca.
  
  
  Gheorghe Mirel Talos (PNL)
  Fost consilier al premierului Tăriceanu, în prezent deputat, face parte din „lotul“
  
  demnitarilor care refuză să părăsească vilele de protocol RAAPPS.
  Conform propriei declaraţii de avere, în 2005 a obţinut o locuinţă ANL, pe numele soţiei.
  
  
  Stan Petru (PRM)
  A fost secretar judeţean al PCR pe probleme de agricultură. A părăsit PRM în timpul
  
  actualului mandat de senator (la începutul acestei veri), a fost batjocorit public de
  
  liderul partidului, Vadim Tudor, dar a revenit înainte de alegeri, provocînd certuri în
  
  filiala sălăjeană.
  
  
  
  
  
  SIBIU
  
  
  
  
  Ioan Cindrea (PSD+PC)
  Deputatul PSD a fost secretar de stat în Ministerul Muncii şi director al ANOFM, perioadă în
  
  care mama sa, în vîrstă de 70 de ani, a concesionat un teren de la Primăria din Cisnădie la
  
  un preţ simbolic (1 euro/m2). Tot mama liderului PSD a accesat, în 2001, fonduri PHARE
  
  (50.000 de euro) prin firma Confsib Internaţional, la care era acţionară. O altă
  
  participaţiune a venerabilei acţionare, alături de alţi politicieni locali, este Crama
  
  Apoldu; achiziţionată, conform presei, la un preţ subevaluat.
  
  
  Mircea Vasile Cazan (PNL)
  A „furat“ startul campaniei electorale, apărînd pe reclamele outdoor şi video ale Societăţii
  
  Naţionale de Radiocomunicaţii SA / Radiocom („Vă mărturisesc că la Radiocom punem suflet în
  
  comunicare“), al cărei preşedinte este. Din această calitate, este asociat unor afaceri
  
  controversate cu proprietăţ subevaluate din patrimoniul societăţii.
  
  
  Mircea Silvestru Lup (PSD+PC)
  Fost prefect PSD în perioada 2000-2004, de numele lui se leagă o serie de acuzaţii cu
  
  privire la eliberarea clientelară a unor titluri de proprietate, la Şelimbăr, în contextul
  
  controverselor legate de traseul centurii ocolitoare a Sibiului. După finalul mandatului său
  
  de prefect a izbucnit şi scandalul magazinelor de tip economat, deschise cu inaugurări
  
  festive, dar existente numai pe hîrtie.
  
  
  Ilie Stoica (PNL)
  Senatorul, ales ca membru PUR (PC) dar exclus din această formaţiune, a fost trimis în
  
  judecată pentru agresarea (lovire şi alte acte de violenţă cu circumstanţe agravante), la
  
  Agnita, a unui adversar politic în timpul campaniei pentru alegerile locale din 2004. La una
  
  dintre proprietăţile sale ţine în captivitate căprioare, deşi legea din România nu permite
  
  astfel de tratamente aplicate animalelor sălbatice; Stoica argumentează că „le-a cumpărat de
  
  la un crescător din Germania“.
  
  
  Eugen Mitea (PNL)
  Fostul viceprimar al Sibiului, a condus comisia Primăriei care a atribuit, prin licitaţie,
  
  la un preţ considerat ca fiind supraevaluat lucrările de reabilitare a Pieţei Gării din
  
  Sibiu. A plecat din Administraţia locală după ce a fost anunţat că va prelua conducerea
  
  Transgaz Mediaş. Ministerul Economiei a optat în ultimul moment, fără explicaţii, pentru un
  
  alt şef, Mitea devenind, ulterior, director general adjunct în Romgaz Mediaş.
  
  
  Alexandru Tomaşevschi (Partidul Verde)
  Migrator: plecat din PSD, a participat la mai multe acţiuni PD-L înainte de a deveni
  
  candidatul ecologiştilor.
  
  
  SUCEAVA
  
  
  Mircea Druc (PD-L)
  Fost premier al Republicii Moldova, fost diplomat de rangul doi trimis de PSD în Brazilia
  
  (2001-2004). Migrator politic de peste Prut: a trecut de la Partidul Reîntregirii Opţiunea
  
  Daco-Latină la PUNR, iar apoi la PRM şi, în final, la PD-L.
  
  
  Ioan Stan (PSD)
  Deputat PSD. În 2004 a fost trimis în judecată de DNA alături de Gavril Mîrza, preşedintele
  
  Consiliului Judeţean, într-un dosar legat de sponsorizări ilegale în campania electorală.
  
  Folosindu-se de funcţiile deţinute în cadrul judeţului, cei doi au reuşit să adune nu mai
  
  puţin de 100.000 de dolari de la diferiţi oameni de afaceri. Aceştia erau convocaţi şi
  
  presaţi să contribuie cu diferite sume de bani la sponsorizarea activităţii Fundaţiei
  
  „Armonia“ (controlată de PSD) în vederea încurajării activi­tăţilor culturale din judeţ.
  
  
  Mihai Frunză (PSD)
  Fost primar de Rădăuţi pe vremea comuniştilor, primar PSD trei mandate, pînă în 2008. Face
  
  obiectul mai multor plîngeri penale în legătură cu gestionarea fondurilor şi a spaţiilor de
  
  la Primărie. Frunză are o avere măricică: 0,38 ha teren intravilan în judeţul Botoşani şi în
  
  comuna Horodnic, 371 mp teren agricol la Rădăuţi, un apartament şi un spaţiu comercial în
  
  Rădăuţi, o casă de vacanţă în judeţul Botoşani, o Dacia 1410 din 1996 şi o Toyota Corola din
  
  2006, cupoane BCR în valoare de 10.000 de euro şi un împrumut scadent în 2010, de 10.000 de
  
  euro. Toate astea din veniturile de consilier local, din pensia de 12.000 de lei, din
  
  salariul soţiei şi din închirieri.
  
  
  Eugen Bejinariu (PSD)
  General în rezervă, fost ministru coordonator al Secretariatului General al Guvernului în
  
  guver­narea 2000-2004 şi premier interimar în decembrie 2004, de la alegerea lui Adrian
  
  Năstase în func­ţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor şi pînă la instalarea guvernului
  
  condus de Călin Popescu Tăriceanu. Bugetar convins: are o casă de 381 mp în Bucureşti,
  
  obiecte de artă şi cult în valoare de 3.000 de euro, o colecţie de artă (tablouri,
  
  litografii şi gravuri estimate la 75.000 de euro, statuete, bibelouri, vase etc. în valoare
  
  de 25.000 de euro, mobilier de 28.000 de euro şi bijuterii de 9.000 de euro). În conturi
  
  curente şi depozite bancare deputatul are 30.600 de dolari, 212.767 euro şi 74.963 de lei.
  
  Mai deţine acţiuni la ERSTE Bank, evaluate la 647.580 de euro.
  
  
  Titi Petre (PSD)
  Fost director al Oficiului de Cadastru în perioada 2000-2004. Cercetat de DNA pentru
  
  transferuri ilegale de terenuri. Deţine 246.100 mp de teren agricol, forestier şi păşune,
  
  două case şi un apartament în Iaşi, două autoturisme, un Tico şi un VW, bijuterii de aur în
  
  valoare de 36.000 de lei, iar în conturi 130.000 de lei, 35.000 de euro şi 35.000 de dolari.
  
  Veniturile le realizează din salariul său şi al soţiei, cumulate la 44.000 de lei, din
  
  pensia lui de 12.000 de lei, din agricultură 10.000 de lei şi din expertiză 85.000 de lei.
  
  
  Petru Tărniceru (PSD)
  Deputat. Este cercetat penal ca beneficiar de contracte preferenţiale în afacerea
  
  reabilitării gă­rilor din Moldova, în parteneriat cu Mihai Necolaiciuc.
  
  
  Philip Rozopol (PNL)
  Om de afaceri. A făcut stagiul militar de 9 luni la Securitate, după un stagiu de 3
  
  săptămîni după absolvirea facultăţii a primit grad de locotenent şi după o altă convocare de
  
  4 săptămîni a fost înaintat căpitan. A declarat că asta a fost singura legătură cu fosta
  
  Securitate şi că ulterior nu a fost convocat sau căutat vreodată, că nu a colaborat în nici
  
  un fel.
  
  
  Alexandru Băişanu (PNL)
  Profesor universitar, fost subprefect, fost prefect pînă în octombrie 2008. Migrator
  
  notoriu: PNŢCD, PSD, PUR- PC, PNL.
  
  
  Brînduşel Nichitean (PNL)
  Inginer. Traseist politic: ApR, PD, PNL, după ce fusese refuzat de PRM. În 2004 a pierdut
  
  mandatul de senator, după ce s-a dovedit că la alegerile parlamentare a votat de cinci ori!
  
  
  Cezar Ioja (PNL)
  Om de afaceri si migrator politic: ApR, PRM, PNL. În oraşul său, Vatra Dornei, la fel ca şi
  
  pe forumurile ziarelor şi posturilor de radio locale, se spune că a făcut bani din cămătărie
  
  şi proxenetism.
  
  
  
  
  TELEORMAN
  
  
  Ioan Codruţ Şereş (PC)
  Fost ministru al Industriilor, Şereş s-a ales cu două dosare penale, cele mai grave acuzaţii
  
  fiind de trădare de ţară şi spionaj în favoarea unor investitori străini. Are acţiuni la
  
  SIF-uri şi la Rom­petrol pe care nu şi le-a declarat.
  
  
  Nicolae Bănicioiu (PSD)
  Înainte să ajungă deputat PSD, Bănicioiu s-a plimbat – ca preşedinte al Uniunii Studenţilor
  
  din România (USR) – la Lisabona pe banii Agenţiei Naţionale pentru Sprijinirea Iniţiativei
  
  Tinerilor (ANSIT). De fapt, banii erau destinaţi unor copii cu dizabilităţi, aşa că ANSIT a
  
  cerut banii înapoi, iar sejurul lui Bănicioiu a fost plătit de USR. În 2008, în conturile
  
  lui Bănicioiu apar, brusc, 25.000 de euro, deşi deputatul nu cîştiga mai mult de 13.000 de
  
  euro pe an.
  
  
  Robert Sorin Negoiţă (PSD)
  Deţinător, împreună cu fratele său, al unei averi impresionante construite pe un imperiu
  
  imobiliar. Acuzat de implicare în scandalul „Pro­tan“ (firma de neutralizare a deşeurilor
  
  animale), căreia i-ar fi grăbit închiderea printr-o campanie de presă dusă prin intermediul
  
  cotidianului gratuit Ring, pe care-l deţine.
  
  
  
  
  TIMIŞ
  
  
  
  Horia Cristian (PNL)
  Este director al Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate; în 2006, înainte de a ocupa
  
  actuala func­ţie, a fost director adjunct al Spitalului Judeţean; în acea perioadă, spitalul
  
  a achiziţionat instalaţii de aer condiţionat de la Avant Garde Sisteme SRL, care îl avea ca
  
  acţionar pe Horia Cristian; achizţia s-a făcut prin selecţie de oferte.
  
  
  Gheorghe Ciobanu (PD-L)
  Fost membru PSD, a trecut la PD după 2004; a fost director al Direcţiei Vamale Timişoara şi
  
  subprefect de Timiş; a fost subiectul unei anchete a DNA în care s-a stabilit că au existat
  
  legături între el, finul său – Gabriel Moldovan, director al Direcţiei Regio­nale Vamale
  
  Timişoara – şi un grup de traficanţi aflaţi în urmărire; Grupul de Investigaţii Politice
  
  (GIP) a făcut publice înregistrările convorbirilor tele­fonice care dovedesc aceste
  
  legături; Ciobanu a fost promovat subprefect chiar în timpul scandalului. Conform Mediafax,
  
  DNA a dispus NUP pentru subprefectul Ciobanu, cazul fiind preluat de Parchetul de pe lîngă
  
  Judecătoria Timişoara.
  
  
  Petru Andea (PSD)
  Fost secretar PCR pe Centrul Universitar Timi­şoara, responsabil cu propaganda în
  
  universitate; a omis să treacă în CV funcţiile pe care le-a ocupat în anii ’80 în ierarhia
  
  PCR.
  
  
  Iosif Oncu (PSD)
  Fost primar al oraşului Sînnicolau Mare; anche­tat, împreună cu alţi angajaţi ai Primăriei,
  
  pentru concesionarea a 1.440 mp din parcul oraşului, teren pe care s-a construit o vilă
  
  achiziţionată de fiul lui.
  
  
  Ionel Patrichi (PNL)
  A fost consilier judeţean, director al Societăţii Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare (SNIF)
  
  şi, din 2007, acţionar al unei firme private cu obiect de acti­vitate asemănător, la care
  
  era director. A fost acuzat de incompatibilitate – consilier judeţean şi, totodată,
  
  administrator al unei societăţi; a fost acu­zat de conflict de interese şi pentru că firma
  
  la care este acţionar a făcut afaceri cu cea la care a fost director: un angajat al SNIF era
  
  administrator al fir­mei lui, a închiriat utilaje de la SNIF, a folosit se­diul SNIF pentru
  
  activităţi ale firmei şi şi-a anunţat public intenţia de a cumpăra SNIF, în condiţiile în
  
  care societatea publică are un patrimoniu mult subevaluat.
  
  
  TULCEA
  
  
  
  Paul Cononov (PNL)
  Guvernator al Deltei Dunării din 2005 pînă în 2008, funcţie de care a profitat din plin
  
  pentru a se strecura în miezul mai multor controverse, cum ar fi eliberarea, fără licitaţie,
  
  pentru o firmă administrată de un coleg liberal, a autorizaţiei de recoltare a stufului
  
  dintr-o zonă strict protejată din Delta Du­nării (încăl­cînd, astfel, decizia Consiliului
  
  Şti­inţific, cu excepţii agravante anticonstituţionale, ca excep­tarea de la redevenţe).
  
  Documentaţia acestui caz include şi semne ale – cel puţin – neglijenţei în exer­citarea
  
  responsabilităţilor administrative. A acordat autorizaţie de pescuit sturioni, în con­
  
  diţiile prohibiţiei de zece ani impusă pescuitului la sturion. Este cercetat penal împreună
  
  cu directorul executiv al Rezervaţiei Delta Dunării pentru că au permis intrarea în vigoare
  
  a acordului tacit, infrac­ţiune pedepsită de lege cu pedepse de pînă la cinci ani de
  
  închisoare.
  
  
  Horia Teodorescu (PSD)
  În 2004, era acţionar la nu mai puţin de şase societăţi, între care una, SC Condor SRL din
  
  Babadag, avea ca obiect principal de activitate construcţiile, în special pe cele
  
  contractate de la administraţia locală, condusă, la vremea respectivă, de membri ai
  
  aceluiaşi partid. În 2006, firma deţinea, în baza unei licitaţii niciodată ţinute, un
  
  contract de închiriere pentru un teren de 10.000 mp la kilometrul 54 al braţu­lui Sfîntu
  
  Gheorghe, teren pe care a fost construit, în prealabil, fără autorizaţii, un hotel luxos.
  
  
  Dumitru Enache (PD-L)
  Primarul comunei Stejaru şi preşedintele Asociaţiei Primarilor de Comune din România. Face
  
  parte din grupul de primari tulceni aflaţi în conflict cu ONG-urile care se opun instalării
  
  de eoliene în ariile protejate. În acelaşi context a fost acuzat, împreună cu alţi primari
  
  tulceni, că a sacrificat islazurile comunale, concesionînd unor firme din domeniul energetic
  
  10.000 de hectare folosite iniţial ca păşune, dezinformînd, în prealabil, populaţia cu
  
  privire la beneficiile comunităţilor locale.
  
  
  Marian Avram (PD-L)
  A fost şeful Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare, calitate în care şi-a pus semnătura
  
  pe un caiet de sarcini pentru o licitaţie, favorizînd două firme pe o piaţă de patru
  
  milioane de euro publici. A intrat în conflict cu firmele din industria alimentară, care l-
  
  au acuzat de abuz în funcţie. Are la activ şi cîteva decizii ridicole, la limita
  
  anticonstituţiona­lului, cum ar fi interdicţia impusă producătorilor agricoli de a mai vinde
  
  în afara judeţelor de reşe­dinţă.
  
  
  Mihai Stroe (PD-L)
  Inspectoratul Şcolar Judeţean s-a umplut de controverse în timpul mandatului său. Presa
  
  tulceană susţine că a distrus învăţămîntul local, iar adversarii politici îl acuză de
  
  politizare, pro PD-L, a şcolilor din judeţ. Evaluarea Ministerului i-a atras un
  
  „nesatisfăcător“ dar, după ce i s-a pus în vedere de­­­misia, a rămas în post în baza unui
  
  lung şir de contestaţii.
  
  
  Octavian Marius Popa (PNL)
  A fost, o vreme, comisar general al Gărzii Na­ţionale de Mediu. A fost acuzat de
  
  predecesorii săi că, în perioada în care a condus instituţia, a organi­zat un sistem de
  
  premiere care, de fapt, a urmă­rit constituirea unei puşculiţe pentru partid prin evaziune
  
  fiscală pe bani publici. În aceste condiţii, Popa le-a cerut comisarilor Gărzii să constate
  
  contravenţiile, dar să nu aplice sancţiuni, pentru ca instituţia să nu fie tîrîtă în
  
  procese. I s-a reproşat că do­reşte schimbarea organigramei şi structurii instituţiei pentru
  
  a putea instala şefi pe criterii politice.
  
  
  Gheorghe Turlică (PNG-CD)
  Traseist politic: ApR, apoi, după absorbţie, PNL, acum PNG-CD.
  
  
  
  
  VASLUI
  
  
  
  
  Victor Cristea (PSD)
  Primar al Vasluiului timp de 16 ani (pînă anul acesta), Cristea a devenit celebru prin
  
  şedinţele de Consiliu Local la care participa sub influenţa alcoo­lului, dar şi prin
  
  cheltuirea discreţionară a bugetului public. Cea mai recentă deturnare de fonduri se referă
  
  la suma de 27 de miliarde de lei vechi, fonduri guvernamentale, folosită pentru un nou sediu
  
  de primărie, deşi banii erau alocaţi pentru construirea altei clădiri.
  
  
  Dan Marian (PNL)
  Deputat PNL, implicat într-un episod ciudat în 2005. Cînd a reclamat că a fost sechestrat de
  
  mai multe persoane. Ulterior, însă, au apărut declaraţii care au arătat că, de fapt,
  
  „sechestrarea“era numai o discuţie lămuritoare, după ce deputatul ar fi cerut 100.000 de
  
  euro pentru a-l păstra pe şeful vămii Albiţa în funcţie.
  
  
  
  
  VÎLCEA
  
  
  
  Cătălin Harnagea (PNL)
  Fost şef al Serviciului Român de Informaţii, apare ca martor în anchetele Rompetrol lansate
  
  de DIICOT. Asociat în afaceri cu Dorin Marian, a consiliat afacerile EADS de securizare a
  
  frontierelor României, contract care a pus în conflict Guvernul cu Comisia UE; a intrat ”n
  
  relaţii de afaceri (Fly Taxi) cu unul dintre patronii restaurantului Golden Blitz, Dan
  
  Besciu, şi (prin aceeaşi firmă de taximetrie) cu Sergiu Vladimir Ionescu, fost consilier al
  
  ministrului PSD al Transporturilor, Miron Mitrea.
  
  
  Ion Nicolae (PNL)
  Migrator: fost consilier local (apoi viceprimar) pe listele PRM în 2000, apoi a trecut la
  
  PUR, iar în 2003 la PNL.
  
  O ziaristă de la o publicaţie locală a depus plîngere la Poliţie împotriva politicianului
  
  liberal pentru instigare la agresiune fizică, incident produs în august, la Costeşti, cu
  
  ocazia Sărbătorii Ţiganilor. Presa vîlceană a scris în mai multe rînduri despre modul
  
  controversat, dus pînă la limita abuzului de funcţie, în care a acţionat în calităţile sale
  
  de inspector-şef al Inspectoratului Judeţean de Stat pentru Construcţii sau de consilier
  
  municipal. În perioada în care a fost viceprimar a înfiinţat o fundaţie („Din suflet“),
  
  pentru care s-a găsit un sediu ultracentral (în condiţiile în care alte organizaţii nu au
  
  obţinut spaţii de la Primărie); sediul fundaţiei este, în prezent, sediu de campanie
  
  electorală. Cu toate că lucrează în domeniul bugetar, Nicolae se laudă, în declaraţia de
  
  avere, cu bunuri cumpărate şi moştenite – trei terenuri, un apartament, un BMW –, în vreme
  
  ce presa locală îl creditează cu o maşină Toyota nouă şi o casă recent achiziţionate.
  
  
  Svetlana Preoteasa (PNL)
  Acuzată că promite finanţări pentru reabilitările şcolilor ”n recompensă pentru voturi
  
  obţinute de PNL.
  
  
  Sorin Ghiţă (PSD)
  Ales primar al comunei Vlădeşti, numele lui Ghiţă este legat de funcţionarea unora dintre
  
  cele mai celebre parcări de pe Valea Oltului.
  
  
  Vasile Bleotu (PSD)
  Numele deputatului (primul mandat între 2000 şi 2004; a revenit în Cameră după alegera
  
  Rovanei Plumb în Parlamentul European, păstrîndu-şi şi funcţia de director economic al
  
  Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare, subordonat BNR) este asociat cu o serie de
  
  afaceri dubioase derulate în zona Drăgăşani, de la scutirea plăţii unor datorii către buget
  
  pînă la falimentarea Scand SA, firmă de la care Primăria Drăgăşani a cumpărat un imobil în
  
  condiţii dezavantajoase pentru bugetul local.
  
  
  Sorin Zamfirescu (PD-L)
  Migrator: PCR-PNŢCD-UFD-PUR-PNL-PLD-PD-L. A fost primar sub mandat ţărănist, în prezent este
  
  consilier judeţean. Numit de PNL director al regiei publice de apă Acvarim, a demisionat din
  
  funcţie imediat după ce a părăsit PNL pentru grupul PD-L, dar nu înainte de a-şi asigura un
  
  post de inginer pentru a se retrage, ulterior, în concediu de boală – în schimbul unei
  
  remuneraţii lunare de 800 de euro pe care o primeşte de doi ani.
  
  
  Dumitru Stancu (PD-L)
  Fost fruntaş al PSD Vîlcea (subprefect şi vicepreşedinte al Consiliului Judeţean, preşedinte
  
  al organizaţiei municipale de partid), a trecut în PD-L în 2007.
  
  
  George Brânzan (PD-L)
  Ginecolog, face parte dintr-o listă de 12 medici anchetaţi pentru moartea unei tinere, în
  
  2004. Trei ani mai tîrziu, Comisia de Disciplină a Colegiului Medicilor îl sancţionează pe
  
  Brînzan doar cu avertisment pentru probleme de deontologie medicală, deşi pacienta murise în
  
  urma neglijenţei medicului.
  
  
  Dumitru Avram (PRM)
  A activat între 1970 şi 1986 în cadrul agenţiei de presă Agerpress, unde a ajuns pînă în
  
  funcţia de redactor-şef adjunct. A devenit, în 1986, instructor la Secţia de presă a CC al
  
  PCR. A părăsit PCR în 1989. Membru şi deputat PRM din 2004.
  
  
  Tiberiu Vladislav (PRM)
  Înainte de a fi candidat pentru Cameră din partea PRM în Vîlcea, a circulat pe traseul
  
  politic PNŢCD (ales senator pe lista Convenţiei Democrate Române în 1992, în Hunedoara) –
  
  PNL (ales senator tot pe lista CDR, în 1996, în Bacău).
  
  
  Adrian Sandu (PNG-CD)
  Migrator: membru PNG-CD, dar nu înainte de a fi trecut prin ApR, PUR, PD, PRM.
  
  
  
  
  VRANCEA
  
  
  
  Nicolae Latcan (PNL)
  Consilier judeţean şi director al UDET Focşani (unitate de distribuţie a agentului termic
  
  care apar­ţine de Consiliul Local); în perioada în care a fost primar al municipiului
  
  Focşani a agresat o jurnalis­tă; în mandatul 2000-2004 a fost acuzat de incompatibilitate
  
  pentru funcţia de director pe care o de­ţine şi azi, în paralel cu cea de consilier.
  
  
  Răzvan Mustea-Şerban (PD-L)
  Tatăl său, Ionel Mustea-Şerban, vicepreşedinte al PD-L Vrancea şi finanţator al organizaţiei
  
  a reuşit în 2007 să-şi treacă în intravilan, cu ajutorul Consi­liului Local, peste 40 de
  
  hectare de teren agricol; prin firma sa, Vestiro SRL, este beneficiar al unui contract cu
  
  Armata – spală uniformele militarilor. Socrul său, Horia Vintilă Furtună, fost deputat în
  
  Marea Adunare Naţională, fost membru PDSR şi PSD, în prezent PC, este artizanul privatizării
  
  gospodăriei PCR din Focşani.
  
  
  Anghel Tîlvăr (PSD)
  Senator, a migrat de la FSN la PSD, trecînd prin ApR şi PD; vicepreşedinte şi purtător de
  
  cuvînt al PSD Vrancea; este fiul unui fost ofiţer de Securitate din Vrancea, fost şef al
  
  Contrainformaţiilor din Miliţie şi Securitate.
  
  
  Mugurel Cosmin Mălureanu (PD-L)
  Fiul lui Florentin Mălureanu, fost consilier ju­de­ţean PSD, exclus din partid după 2004;
  
  tatăl este acu­zat că ar fi privatizat într-o manieră discutabilă cele mai importante spaţii
  
  comerciale din Focşani, deţinute de firma Palcom SA, unde Florentin este director, iar tatăl
  
  său acţionar; în 2007 a fost acuzat de un alt acţionar al firmei că l-a ameninţat cu un
  
  pistol.
  
  
  Nini Săpunaru (PNL)
  Deputat, preşedintele PNL Vrancea; a fost, în pe­rioada 1996-2000, şeful vămilor; presa l-a
  
  acuzat că a protejat unele firme de duty free; potrivit ulti­mei sale declaraţii de avere,
  
  veniturile pe anul tre­cut s-au ridicat la peste 1,1 milioane lei, sumă gene­rată de
  
  profiturile firmei de proiectări la care deputatul deţine jumătate din acţiuni, care a înc­
  
  he­iat contracte de reabilitare a drumurilor distru­se de inundaţii.
  
  
  Eugen Ciorici (PNL)
  Secretar de stat, vicepreşedinte al Agenţiei Na­ţionale de Administrare Fiscală, fost şef al
  
  Finan­ţelor Publice Vrancea; figurează într-un top al celor mai bine plătiţi bugetari, ca
  
  membru în mai multe consilii de administraţie.
  
  
  Laurenţiu Dumitrache (PD-L)
  Traseist politic: PNŢCD, PNL, PLD.
  
  
  Alin Trăsculescu (PD-L)
  Nu a reuşit să lămurească modul în care, necă­sătorit fiind şi provenind dintr-o familie
  
  înstărită, a primit un apartament social ANL.
  
  
  Cătălin Vrabie (PSD)
  Fost prefect interimar (2004-2005), a fost acuzat, în presă, de braconaj, în 2006; a fost
  
  scos de sub urmărire penală după ce căprioara din frigider s-a transformat în capră.
  
  
  George Băeşu (PSD)
  A devenit membru PSD după ce preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea, Marian Oprişan, i-a
  
  botezat un copil; din poziţia de prefect – de­ţinută în perioada guvernării PSD – a încercat
  
  să intimi­deze presa de opoziţie din judeţ; în campania electorală 2004 a fost consemnată o
  
  amenin­ţare adre­sată unor ziarişti: „Ce omor o să vă dau după campanie!“. Aproximativ 8
  
  hectare de teren din imedia­ta vecinătate a Crîngului Vînători au fost cumpărate în mare
  
  grabă, în a doua parte a anului 2001, pe numele mamei lui Marian Opri­şan. Mulţi dintre cei
  
  care şi-au vîndut terenurile au declarat că „agent imobiliar“ a fost însuşi prefectul George
  
  Băeşu, la acea vreme subprefect al judeţului. Tranzacţiile au fost încheiate la acelaşi
  
  notariat, oamenii fiind transportaţi pentru legalizarea documentelor chiar cu maşina
  
  Prefecturii. Afacerea a fost investigată de Parchetul de pe lîngă Tribunalul Vrancea, care a
  
  dat NUP. Firma la care este acţionar a obţinut, în ultimii ani, în urma unor licitaţii
  
  controversate, con­tracte pentru dezvoltarea strategiilor tuturor oraşelor din Vrancea
  
  conduse de primari PSD.
  
  
  
  
  
  
  Lista candidaţilor pătaţi nu se linişteşte
  (http://alegeri.ablog.ro/categorie/10589/#axzz285AhWFTy)
  
  
  Am publicat, înainte de alegeri (alegerile alea mari, parlamentare), lista candidaţilor cu
  
  pete, aşa cum au produs-o Agenţia de Monitorizare a Presei-Active Watch, Asociaţia Pro
  
  Democraţia şi Centrul Român pentru Jurnalism de Investigaţii. Oameni care şi-au încercat
  
  norocul cu alegătorii – şi, culmea, mulţi cu succes –, deşi aveau ba o colaborare cu Secu,
  
  ba niscaiva avere greu de justificat, conflicte de interese ori au schimbat mai mult de două
  
  partide.
  Foştii activişti de partid – şi, când spun partid, mă refer la ăla unic, PCR –, acolo unde
  
  au fost găsiţi, au fost şi ei conside­raţi un soi de rude ale angajaţi­lor Securităţii.
  Asta a fost o so­luţie imperfectă pentru a-i defini pe activişti. De aceea, AMP-Active Watch
  
  a solicitat Institutului de Investigare a Cri­melor Comunismului în Ro­mâ­nia (IICCR) lista
  
  candidaţilor cu istorie de activişti în structurile de vârf ale PCR. IICCR a răspuns,
  
  precaut, după ce so­lem­nitatea votului s-a consu­mat. A expediat o listă cu 26 de
  
  candidaţi, dintre care nouă sunt azi în Parlament – şapte deputaţi. Ei au fost aleşi după
  
  criteriile propuse în proiectul de lege a lustraţiei, în forma în care a fost votată în
  
  Senat, pe 10 aprilie anul trecut.Vă oferim satisfacţia să nu regretaţi că i-aţi votat,
  
  pentru că, iată, abia acum le aflaţi pedigree-ul comunist (sanchi, fac pariu că cel puţin
  
  jumătate din cei de mai jos nu vă produc surprize):
  CAMERA DEPUTAŢILOR:
  
  HREBENCIUC, VIOREL,
   (n. 1953), deputat PSD de Bacău (2000-azi), vicepreşedinte al Adunării Parlamentare a
  
  Consiliului Europei (2001-2004), preşedinte al filialei judeţene PSD Bacău (2004); fost
  
  membru în CJ Bacău al PCR (1989).
  
  MOREGA, DAN-ILIE,
   (n. 1946), deputat PNL de Gorj (2008-azi), subprefect al judeţului Gorj şi preşedinte
  
  interimar al organizaţiei judeţene a PNL Gorj (2005); fost membru în CJ Gorj al PCR (1984-
  
  1989), preşedintele UJECOOP Gorj şi membru în Consiliul Uniunii Centrale a Cooperativelor de
  
  producţie, achiziţii şi desfacerea mărfurilor (1986), deputat în Consiliul popular al
  
  judeţului Gorj (1985-1989). SURDU,
  
  VICTOR RAUL,
   (n. 1947), deputat PSD+PC de Neamţ (2008-azi); ministru interimar al Agriculturii (22-28
  
  dec. 1989), ministru secretar de stat la Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare
  
  (22 ianuarie-28 iunie 1990), membru al CPUN (13 febr.-9 iunie 1990), deputat PDAR de
  
  Constanţa (1990-1992), preşedinte (1990-1997), director general al „Agroinvest” (1995),
  
  prim-vicepreşedinte al companiei Lukoil-Romania, firmă care avea în anul 2001 o cifră de
  
  afaceri de peste 544 miliarde de lei (1998-2001). Începand cu anul 2001, Victor Surdu a
  
  devenit proprietarul a numeroase firme de succes ale căror cifre de afaceri sunt de ordinul
  
  milioanelor de dolari. În 2003 a fost nominalizat alături de fratele său Gabriel Surdu, în
  
  Top 300 Capital , cu o avere estimată la 5-6 milioane de dolari. Din 1999 este căsătorit cu
  
  cântăreaţa de muzică uşoară Angela Similea ; fost membru în CJ Iaşi al PCR (1979-1989),
  
  secretar cu probleme agrare al CJ Iaşi al PCR (1985-1987), director general adjunct (1980)
  
  şi director general al DGAJ Iaşi (1982), şef de fermă la CAP Răducăneni, judeţul Iaşi
  
  (1970), inginer-şef şi preşedinte al CAP Grozeşti, judeţul Iaşi (1971), şef de fermă la CAP
  
  Schitu Duca, judeţul Iaşi (1987-1989).
  
  MOCANU, GH. VASILE,
   (n. 1946), senator PSD (2000-2004) şi deputat PSD (2004-azi) de Iaşi, vicepreşedinte al
  
  organizaţiei judeţene PSD Iaşi (2001-2004), director general IAS Agricola Târgu Frumos
  
  (1995-2000); fost director general al IAS Târgu Frumos – judeţul Iaşi (1984-1990), deputat
  
  în Consiliul popular al judeţului Iaşi (1985-1989).
  
  ANTOCHI, GH. GHEORGHE,
   (n. 1942), Director general al Direcţiei Generale pentru Agricultură şi Industrie
  
  Alimentară Bacău (1990-1991), secretar de stat la Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei
  
  (24 nov. 1991-23 aug. 1994), director al reprezentanţei la Bucureşti a SC Agricola SA (1994
  
  -1996), preşedinte al Agricola Internaţional Bacău (1996-azi), preşedinte al Organizaţiei
  
  Patronale a Societăţilor Comerciale pentru Producerea, Industrializarea şi Comercializarea
  
  Cărnii de Porc (2002-azi); fost şef de fermă (1967-1971), inginer şef (1971-1977) şi
  
  director al IAS Bacău (1977-1978), Director general al DGAJ Bacău (1978-1985), secretar cu
  
  probleme agricole al CJ Bacău al PCR (1985-1989), vicepreşedinte al Comitetului executiv al
  
  Consiliului popular Bacău (1980-1989), deputat în Consiliul popular al judeţului Bacău
  
  (1975-1989).
  
  RĂŢOI, GH. NECULAI,
   (n. 1939), deputat PSD+PC de Iaşi (2008-azi); primar PSD al municipiului Paşcani (2000-
  
  2008); fost instructor teritorial la CJ Iaşi al PCR (1978), preşedinte al Consiliului
  
  popular Tg. Frumos (1983), preşedinte al Consiliului popular orăşenesc Paşcani (1983),
  
  deputat în Consiliul popular al judeţului Iaşi (1985-1989), membru în CJ Iaşi al PCR (1973-
  
  1989), membru în Biroul CJ Iaşi al PCR şi şef al secţiei organizatorice a CJ Iaşi al PCR
  
  (1989).
  
  VLĂDOIU, C. AUREL,
   (n. 1948), prefect al judeţului Vâlcea (2003-2004), preşedinte executiv al filialei
  
  judeţene PSD Vâlcea (2004), deputat PSD de Vâlcea (2004-azi); fost secretar cu probleme de
  
  agricultură şi secretar cu probleme organizatorice la CJ Vâlcea al UTC (1970-1979), primar
  
  al oraşului Olăneşti (1979-1989), membru supleant în CJ Vâlcea al PCR (1984-1989), deputat
  
  în Consiliul popular al judeţului Vâlcea (1980-1989).
  
  SENAT
  
  MIHĂILESCU, PETRU ŞERBAN,
   (n. 1944), deputat PSD de Prahova (2000-2004), senator PSD de Teleorman (2004-azi),
  
  ministru coordonator al Secretariatului General al Guvernului (2000-2003), vicepreşedinte
  
  PSD (2004-2005); fost secretar al Comitetului UTC din Institutul de Cercetări şi Proiectări
  
  pentru Maşini Unelte şi Agregate din Bucureşti (1971), director general al întreprinderii
  
  „Steaua Roşie” din Bucureşti (1981-1983), deputat în Consiliul popular al sectorului 4
  
  (1982-1985), secretar general al Consiliului de Miniştri – funcţie asimilată cu cea de
  
  secretar de stat (1987).
  
  CIBU, CONSTANTIN SEVER,
   (n. 1943), primar PNL al municipiului Brăila (2004-2008), Director general şi Preşedinte al
  
  Consiliului de Administraţie al SC PHOENIX SA (1991-2004); fost membru supleant al CC al PCR
  
  (1989), director al Întreprinderii “Progresul” – Brăila (1988-1989).
  Conduc, la scor, pesediştii (şapte, contra doi penelei) şi moldovenii – opt contra un
  
  oltean.
  
  
  
  
  
  
  http://mariusmioc.wordpress.com/2008/11/25/candidati-la-alegerile-parlamentare-vazuti-din-
  
  punctul-de-vedere-al-revolutiei-din-1989
  Despre: Petre Roman (PNL), Ioan Talpeş (PD-L), Eugen Bădălan (PD-L), Constantin Dudu Ionescu
  
  (PD-L), Viorel Oancea (PD-L), Pompiliu Alămorean (Partidul Verde), Tudorin Burlacu (Partidul
  
  Verde), Nicu Mihoc (PD-L)
  
  
  Petre Roman,
  prim-ministrul FSN “emanat” de revoluţie, candidează din partea PNL în Colegiul 1 Senat
  
  pentru diasporă, care include statele din Europa şi Asia.
  Petre Roman este prim-ministrul care i-a avut în guvern pe generalii Chiţac şi Stănculescu,
  
  vinovaţi de crime în timpul revoluţiei de la Timişoara. Deşi informat asupra acestui fapt,
  
  i-a menţinut în continuare în guvern şi a desfiinţat comisia care cercetase evenimentele din
  
  decembrie 1989 de la Timişoara. În prima parte a guvernării sale au apărut acei “terorişti”
  
  care chipurile voiau să-l readucă pe Ceauşescu la putere, dar care au dispărut fără urmă, nu
  
  înainte de a convinge populaţia de eroismul noilor guvernanţi care înfruntă focul acestor
  
  terorişti. Tot în timpul guvernării Roman s-a încercat falsificarea adevărului despre
  
  revoluţie prin ascunderea implicării în represiune a armatei şi declararea generalului-
  
  criminal Vasile Milea drept erou naţional. Cînd au apărut demonstraţii de stradă care cereau
  
  adevărul, participanţii la ele au fost acuzaţi că “destabilizează” şi înfieraţi ca posibili
  
  duşmani ai statului. Sub influenţa acestei propagande, mineri şi alte grupuri de muncitori
  
  au acţionat violent împotriva opoziţiei, în 29 ianuarie, 19 februarie şi 14-15 iunie 1990.
  
  Ziarul “Azi”, oficios al partidului FSN condus de Petre Roman, a declanşat în acea perioadă
  
  o campanie virulentă de ponegrire a celor care se opuneau FSN-ului. Din punct de vedere
  
  economic, guvernarea Petre Roman a fost cea mai dezastruoasă guvernare post-decembristă a
  
  României, atunci fiind puse bazele procesului inflaţionist iar produsul intern brut pe
  
  locuitor a ajuns în 1991 (anul căderii guvernului Roman) la numai 82% din cel înregistrat în
  
  1989.
  
  Ioan Talpeş
  , fost consilier a lui Ion Iliescu, candidează din partea PD-L pentru Senat în Colegiul 7
  
  Bucureşti. Ioan Talpeş a fost şi continuă să fie un om de încredere al fostului preşedinte.
  
  În 2004 Ion Iliescu l-a numit pe Talpeş în conducerea Institutului Revoluţiei Române, dar
  
  acesta s-a retras de acolo. În prezent, Talpeş îşi exprimă admiraţia faţă de Ion Iliescu pe
  
  saitul său personal, la rubrica “Repere”: “Ion Iliescu – politicianul fundamental pentru
  
  România după 1989, personalitate care, într-o stare de graţie a cerului, a avut şansa să
  
  acţioneze, cu succes, pentru a asigura continuitatea conceptului naţional şi geografic
  
  statal românesc, într-un moment în care majoritatea românilor nu au înţeles despre ce era
  
  vorba”.
  
  Generalul Eugen Bădălan
   candidează din partea PD-L în Colegiul 2 Cameră Brăila. Conform “Jurnalului Naţional” din
  
  26-28 octombrie 2004, în timpul revoluţiei Bădălan, ofiţer M.Ap.N., aflat la Arad, a
  
  poruncit maiorului Diaconescu să-i împungă cu baioneta pe demonstranţi, dar acesta a
  
  refuzat. La Arad nu s-a tras pînă în 22 decembrie 1989. I-am consacrat domnului Bădălan un
  
  capitol din cartea mea “Revoluţia din Timişoara şi minciunile din Jurnalul Naţional”. În
  
  decembrie 2007 Eugen Bădălan a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie, pentru un
  
  prejudiciu de 1,3 milioane euro. În martie 2008, procesul a fost suspendat, datorită unor
  
  excepţii de neconstituţionalitate.
  
  Constantin Dudu Ionescu
  , care candidează din partea PD-L pentru Camera Deputaţilor, în sectorul 4 Bucureşti. Dudu
  
  Ionescu a fost ministru al apărării, şi apoi al internelor în guvernarea CDR, din partea
  
  PNŢCD. În perioada în care făcea parte din guvern a propus “amnistia evenimentelor, a unora
  
  dintre lucrurile care s-au întîmplat în 1989 – evident, cele în afara caracterului penal”. O
  
  aberaţie – pentru că amnistiile se dau exclusiv pentru fapte care au caracter penal. Dacă o
  
  faptă n-are caracter penal nu e nevoie să fie amnistiată. De fapt, omul încerca să-i scape
  
  pe criminalii din decembrie 1989 (a criticat hotărîrea instanţei în procesul generalilor
  
  Chiţac şi Stănculescu cînd aceasta era la primă instanţă – vezi “Jurnalul Naţional” din 17
  
  iulie 1999), dar pentru manipularea publicului a adăugat că propunerea nu se referă la fapte
  
  cu caracter penal. Dacă propunerea sa ar fi avut izbîndă, bineînţeles că în textul final s-
  
  ar fi eliminat fraza cu lipsa caracterului penal al faptelor amnistiate. După declinul PNŢCD
  
  Constantin Dudu Ionescu s-a înscris în Partidul Umanist (mai apoi Conservator) a lui Dan
  
  Voiculescu, dar acum văd că a ajuns la PD-L. Şi Dudu Ionescu a beneficiat de imensa onoare
  
  de a avea un capitol consacrat într-una din cărţile mele – “Revoluţia din Timişoara şi
  
  falsificatorii istoriei”. Mai jos puteţi vedea şi un protest al meu din 1997, la
  
  Televiziunea Timişoara, faţă de faptul că Dudu Ionescu participase la dezvelirea unui
  
  monument ridicat în cinstea generalului-criminal Ştefan Guşă. TVR Timişoara a cenzurat
  
  parţial protestul meu, anume nu a difuzat şi partea în care ceream explicit destituirea lui
  
  Dudu Ionescu.
  
  Viorel Oancea(PDL)
  , care candidează în Colegiul 2 Senat Timişoara Est. În 22 decembrie 1989 Oancea (pe atunci
  
  maior M.Ap.N.) a apărut în balconul Operei ca să informeze demonstranţii că este alături de
  
  ei. Era la ora 9, înainte de fuga lui Ceauşescu. Conform cărţii lui Miodrag Milin “Timişoara
  
  15-21 decembrie” (IPBT 1990, pag. 162) generalul Guşă l-a ameninţat pe Oancea cu tribunalul
  
  militar, iar procurorul militar Izdrescu s-a şi prezentat la unitatea militară a lui Oancea,
  
  pentru a face anchetă. Nu s-a mai făcut ancheta findcă a fugit Ceauşescu.
  De remarcat că generalul Guşă îl atacă pe Oancea în interviul dat lui Pavel Coruţ (cartea
  
  “Să te naşti sub steaua noastră”, Editura Gemenii 1993) pe motiv că el nu reprezenta armata.
  După revoluţie Oancea a ajuns colonel şi şef al poliţiei Timiş. A fost membru al Comisiei
  
  Guvernamentale de Anchetă despre evenimentele din Timişoara, poziţie din care a iscălit
  
  pentru trimiterea în judecată a generalilor Ştefan Guşă, Mihai Chiţac şi Victor Atanasie
  
  Stănculescu. După cum zice Rodica Giura, se pare însă că n-a participat efectiv la lucrările
  
  acelei comisii, ci doar a semnat pe materialul strîns de alţii. În 2007, Viorel Oancea a
  
  primit o diplomă de onoare din partea Institutului Revoluţiei Române condus de Ion Iliescu
  
  (“Caietele Revoluţiei” nr. 1/2008, pag. 29).
  
  Pompiliu Alămorean
  Alt revoluţionar timişorean care candidează ,
   la Colegiul 1 Senat Timişoara Vest, din partea Partidului Verde.
  Pompiliu Alămorean a fost în 1990 primarul Timişorii. În 22 decembrie 1989, după fuga lui
  
  Ceauşescu, a fost printre cei care au ocupat sediul Securităţii Timiş. Pentru alte oraşe
  
  asta ar fi o faptă revoluţionară remarcabilă, dar la standardele din Timişoara e cam puţin,
  
  motiv pentru care Alămorean a fost acuzat că ar fi impostor şi că a ajutat impostori să
  
  primească certificate de revoluţionar prin asociaţia de revoluţionari “Fundaţia Revoluţiei”,
  
  pe care o conduce. A mai candidat de cîteva ori, de obicei nu obţinea decît vreo 1% din
  
  voturi.
  
  Tudorin Burlacu
  Tot în judeţul Timiş, la colegiul 3 Senat, zona Sînnicolaul Mare, Jimbolia, Deta, candidează
  
  Tudorin Burlacu, din partea Partidului Verde.
  Tudorin Burlacu a fost membru în Frontul Democratic Român şi este preşedintele asociaţiei de
  
  revoluţionari “Egalitate, Frăţie, Cooperare, Colaborare”. A fost şi membru al comisiei care
  
  dădea certificate de revoluţionar, am scris în treacăt despre asta. Despre Tudorin Burlacu,
  
  am găsit un pasaj interesant în scrierile lui Lorin Fortuna: “Am solicitat, cu aceeaşi
  
  ocazie, includerea Biroului Permanent al FDR în cadrul Consiliului Naţional al Frontului
  
  Salvării Naţionale, constituit la Bucureşti. Din nefericire, unul dintre cei care au dus
  
  acest mesaj, a decupat partea de jos a documentului şi, în locul rămas liber, a lipit o
  
  listă cu aproximativ 60 de nume de membri fondatori ai FDR (probabil pentru a figura şi el
  
  în cadrul acestei componenţe false a Biroului Permanent al FDR), creînd astfel şi o situaţie
  
  specială, deoarece lista, astfel modificată, avea mai mulţi membri decît cei din componenţa,
  
  de atunci, ai Consiliului Naţional a FSN. Ştim cine este acest om, care ne-a creat şi
  
  ulterior multe prejudicii, nouă şi Revoluţiei române, şi menţionăm că, din motive pe care nu
  
  le-am înţeles, respectiva persoană (Tudorin Burlacu) s-a bucurat ulterior de o atenţie
  
  specială din partea unor conducători ai FSN, şi, în special, din partea lui Ion Iliescu şi a
  
  lui Iosif Dan. Cert este că acel Consiliul al FSN s-a format neţinînd cont de documentul
  
  respectiv”.
  
  Nicu Mihoc
  candidează la Colegiul 1 Tîrgu Mureş, pentru Camera Deputaţilor, din partea PD-L. În 1989
  
  era actor la Teatrul Naţional din Timişoara, prilej cu care a recitat o poezie din balconul
  
  Operei din Timişoara. Pe acest blog a fost prezentată înregistrarea respectivă. Nicu Mihoc a
  
  spus manifestanţilor din Piaţa Operei din Timişoara, în 21 decembrie 1989: Fraţi români!
  
  Sînteţi minunaţi! Laşul din mine a [fost] învins! Ţin să vă anunţ că de 4 zile am stat
  
  închis în casă, neputînd participa aici din frică! Dar am venit alături de voi! (urale) Mă
  
  numesc Nicu Mihoc şi sînt actor al Teatrului Naţional din Timişoara (urale). Sînt născut în
  
  comuna Hălmagiu unde Iancu a poposit! (urale) Şi-acum, pentru voi, cele mai frumoase versuri
  
  pe care le-am găsit la această oră: Învingătorii nu mai au măsură / Şi-n cartea de istorie
  
  se-aşează / Şi doar învinşii au simţirea trează / Şi doar învinşii scriu literatură / Ei nu
  
  suportă fără (neînţelegibil) / Acelor care-nvinşii mint şi peste / Învinşii se ascund într-o
  
  poveste / Şi de acolo murmură şi-ntreabă / Învingătorii sînt sătui de toate / Şi cartea de
  
  istorie răsfrînge / Întreagă ridicarea lor prin sînge / Şi că mai mult ca ei nici nu se
  
  poate / Albac, dar sîngerează-nvinşii / [neînţelegibil; apoi sfîrşit înregistrare]. Nicu
  
  Mihoc nu a cerut certificat de revoluţionar (nu figurează pe saitul SSPR).
  
  
  
  http://mariusmioc.wordpress.com/2008/11/25/candidati-la-alegerile-parlamentare-vazuti-din-
  
  punctul-de-vedere-al-revolutiei-din-1989-2/
  Despre Sergiu Nicolaescu (PSD), Vasile Blaga (PD-L), Răzvan Theodorescu (PSD) şi Dănuţ Ioan
  
  Fleacă (PNL)
  
  
  Sergiu Nicolaescu
  candidează din partea PSD la colegiul 1 Senat Bucureşti. În legislatura 1990-1992 a iniţiat
  
  Comisia Senatorială “Decembrie 1989″. În cartea mea “Revoluţia din Timişoara şi
  
  falsificatorii istoriei” l-am numit pe Sergiu Nicolaescu “apărătorul criminalilor din
  
  decembrie 1989″ (vezi aici). S-a manifestat pentru oprirea proceselor legate de revoluţie
  
  printr-o amnistie generală pe acest subiect, propunînd acest lucru cu prilejul audierii
  
  preşedintelui Ion Iliescu de către Comisia Senatorială “Decembrie 1989″ (intuiţia mea îmi
  
  spune că însăşi scopul înfiinţării acelei comisii a fost crearea unui cadru pentru
  
  propunerea de amnistie). La moartea generalului-criminal Ştefan Guşă a propus în Senat un
  
  moment de reculegere în memoria acestuia. A scris mai multe cărţi despre revoluţie, puteţi
  
  citi pe acest blog recenzia la una dintre aceste cărţi – “Revoluţia, începutul adevărului”.
  
  Tot pe acest blog puteţi vedea o emisiune TV din 1996 despre revoluţie cu Sergiu Nicolaescu
  
  nervos.
  
  
  Vasile Blaga
  este candidat PD-L la colegiul 5 Senat Bucureşti. Dînsul este posesor de certificat de
  
  luptător în revoluţie remarcat prin fapte deosebite, a dobîndit şi preschimbarea
  
  certificatului după noua Lege 341/2004, avînd acum certificatul seria LRM-B numărul 00074.
  
  După cum scria “Gardianul” din 14 decembrie 2005, “evenimentele din decembrie 1989 l-au
  
  surprins pe Vasile Blaga în funcţia de director la Întreprinderea Mecanică Hyperion din
  
  Ştei. El a devenit atunci preşedinte al CFSN-ului local, apoi vicepreşedinte al CFSN Bihor
  
  şi, din 1991, preşedinte al FSN Bihor”. Şteiul este un orăşel din judeţul Bihor unde nu sînt
  
  foarte convins că a existat vreo revoluţie. Conform Legii 341/2004 luptător în revoluţie
  
  remarcat prin fapte deosebite este cel care a ocupat şi apărat obiective de importanţă
  
  vitală pentru rezistenţa regimului totalitar. Cum în Ştei regimul totalitar, după cîte
  
  cunosc (să mă corecteze cititorii dacă greşesc) n-a organizat nici o rezistenţă, n-au
  
  existat acolo obiective de importanţă deosebită pentru rezistenţa regimului totalitar.
  
  Legalitatea atribuirii titlului de luptător remarcat prin fapte deosebite domnului Vasile
  
  Blaga mi se pare îndoielnică. Cei care au luat parte la manifestaţia de bucurie declanşată
  
  în Ştei la aflarea veştii fugii lui Ceauşescu ar merita titlul pur onorific de “participant
  
  la revoluţie”, prevăzut de art. 3 alin. 1 pct. c din Legea 341/2004, o diplomă care s-o
  
  arate la nepoţi şi atît. “Remarcat prin fapte deosebite” înseamnă altceva, nu o spun eu, o
  
  spune legea.
  
  Interesant că pe vremea alegerilor pentru primăria Bucureştilor s-a făcut scandal în presă
  
  despre contracandidatul de atunci a lui Vasile Blaga, adică Sorin Oprescu, care îşi luase
  
  certificat de revoluţionar. Presa deontoloagă de pe malurile Dîmboviţei uitase să precizeze
  
  că Vasile Blaga se afla în exact aceeaşi situaţie. De asemenea, uitase să amintească că lui
  
  Sorin Oprescu i s-a respins preschimbarea certificatului de revoluţionar după verificările
  
  cerute de Legea 341/2004. O respingere justificată, căci faptele lui Oprescu se rezumau la
  
  acordarea de îngrijiri medicale răniţilor revoluţiei, conform meseriei sale de medic, şi la
  
  apărarea de “terorişti” a spitalului unde lucra, spital care pe bună dreptate nu a fost
  
  considerat “obiectiv de importanţă vitală pentru rezistenţa regimului totalitar”.
  
  Răzvan Theodorescu
  candidează din partea PSD la colegiul 2 Senat Bucureşti. Dînsul a fost director al
  
  Radioteleviziunii în 1990, perioadă în care aceasta avea monopolul informaţiei (nu apăruseră
  
  încă televiziuni particulare) şi în care s-a lansat lozinca “aţi minţit poporul cu
  
  televizorul”. Printre informaţiile difuzate de televiziunea română în acea perioadă se
  
  numără cea cu drogurile şi bancnotele false găsite în sediul partidelor de opoziţie. Din
  
  2004 Răzvan Theodorescu a fost numit de Ion Iliescu în colegiul naţional al Institutului
  
  Revoluţiei Române. După cum scrie saitul Victor Stănculescu, Răzvan Theodorescu este unul
  
  dintre cei care au iscălit cererea de graţiere a lui Victor Stănculescu.
  
  Dănuţ Ioan Fleacă
  candidează din partea PNL la colegiul 5 Senat Bucureşti. În revista “Totuşi Iubirea” nr.
  
  25/1991 (condusă de Adrian Păunescu) acesta a iscălit un apel în favoarea unei amnistii
  
  generale pentru crimele din decembrie 1989. Faptul l-am consemnat în articolul “Înteţirea
  
  propagandei pentru o amnistie” din ziarul “Renaşterea Bănăţeană” din 28 iunie 1991.
                                 tissue.hime@yahoo.com