Detinut minte


  • Credeti ca daca acum e 2012 lista asta nu mai e valabila?


    Dragii mei,Sunt un cetatean oarecare,si cu ocazia balamucului de care avem parte din plin pe

    eterna si fascinanta scena politica(circ fara paine)M-am hotarat sa va prezint o lista

    initiata de cei de la Academia Catavencu,si care la vremea respectiva(alegeri uninominale

    2008)a "disparut" de pe tarabe,mai dihai ca painea calda oferita cu sarg la o pomana

    electorala,mai exact,editia respectiva a fost cumparata cu baxurile,si nu de catre

    noi,muritorii de rand.Variantele online,au disparut si ele in mod dubios,in locul

    lor,aparand deja celebul "EROR 404".Motivul pentru care s-a incercat stergerea acestei liste

    il puteti afla,rasfoind-o ca sa vedeti si voi pe cine votati de fapt.Cei de rand,ca mine,vor

    citi,se vor minuna si vor casca bine ochii la vot,inteleptii vor sari sa prinda piatra

    aruncata de un nebun,iar prostii imi vor corecta greselile de punctuatie.Pe scurt,traim in

    Romania,iar asta ne ocupa 10 % din creier...
    Pentru detalii, sugestii, si injuraturi,ma gasiti la tissue.hime@yahoo.com




    Trei organizaţii neguvernamentale au pregătit pentru voi lista candidaţilor dubioşi. Este o

    iniţiativă inspirată din experienţa Coaliţiei pentru un Parlament Curat, de acum patru ani.

    Ele şi-au propus să valorifice ocazia pe care o oferă acum votul uninominal pentru a opri

    accesul în Parlament unor persoane pentru care calitatea de deputat sau senator este

    folosită ca scut faţă de aplicarea legii, ori ca platformă de trafic de influenţă sau este,

    pur şi simplu, produsul oportunismului politic.
    Lectura acestei liste va fi o palpitantă călătorie în lumea mătuşicilor/mamelor/soţiilor cu

    spectaculoase succese în afaceri în perioada în care ne­poţii/ soţii/fii au ocupat funcţii

    publice; veţi avea tovarăşi de drum neobosiţi călători prin partide şi oameni de afaceri

    care şi-au depăşit condiţia de interlopi care fură mărunţiş de la public, ca să se îmbogă­

    ţească din afaceri cu bani publici.

     


    Autorii listei candidaţilor dubioşi sunt, mai întâi, foarte mulţi ziarişti care, de-a lungul

    anilor, au investigat cazuri de corupţie şi faptele neortodoxe ale politicienilor;

    rapoartele lor au fost selec­tate de aproximativ 40 de jurnalişti de investigaţii, care au

    păstrat doar acele informaţii care erau con­sistent documentate; a existat câte un

    responsabil de listă pentru fiecare judeţ; documentaţia a fost expediată, apoi, către echipa

    de sinteză, de unde a fost retrimisă unor organizaţii neguvernamentale din aceleaşi judeţe,

    pentru o contravalidare; în final, echipa de sinteză a eliminat informaţiile insuficient de

    convingător documentate, a completat lacunele de informare şi a redactat forma finală a

    listei.

    Acest mecanism a fost organizat la iniţiativa Agenţiei de Monitorizare a Presei „Active

    Watch“ (AMP), Asociaţiei Pro Democraţia (APD) şi Centrului Român pentru Jurnalism de

    Investigaţii (CRJI). Cei 40 de jurnalişti responsabili de judeţe au fost selec­ţionaţi

    dintre colaboratorii cu experienţă ai organizaţiilor din coaliţie (mulţi sunt membri CRJI),

    fiind selecţionaţi după criteriul profesionalismului şi inte­grităţii. Ei au lucrat sub

    protecţia anonimatului. A fost nevoie de această precauţie pentru a-i feri de eventuale

    presiuni fie din partea candidaţilor, fie din partea instituţiei media la care sunt

    angajaţi, ştiut fiind faptul că independenţa instituţiilor media este pasăre tot mai rară.

    Instrumentul de monitorizare a informaţiilor despre candidaţi a fost o variantă adaptată a

    metodei cu care s-a operat în 2004, în acţiunea Coa­liţiei pentru un Parlament Curat. Fap­

    tele relatate în presă au fost „citite“ din perspectiva a patru parametri:
    1) migrator - un candidat care s-a mutat, la ini­ţiativa lui, în cel puţin trei partide. Nu

    au fost, aşa­dar, luate în calcul schimbările de culoare politică pro­duse de alianţe sau

    asimilarea unor partide;
    2) fost lucrător sau colaborator al Securităţii – nu am mai folosit sintagma „poliţie

    politică“ pentru că ea a creat o controversă soldată cu decizia de ne­constituţionalitate a

    legii CNSAS, ci definiţiile aflate acum în legea de funcţionare a instituţiei;
    3) conflictul de interese – acest parametru îşi pro­pune să surprindă fapte de corupţie; el

    se aplică numai funcţionarilor publici, dar l-am folosit cu succes şi în cazul candidaţilor

    care provin din me­diul privat dar care au făcut afaceri cu instituţii publice, valorificând

    conflictul de interese în care se aflau partenerii (complicii) lor din domeniul public.
    4) avere insuficient justificată – mulţi dintre can­didaţii care au ocupat deja funcţii

    publice au decla­raţiile de avere accesibile; am reamintit alegătorilor cam cât s-au

    îmbogăţit candidaţii în perioada în care au ocupat funcţii publice; stratagema „mătu­şica“

    ne-a obligat să publicăm, acolo unde a fost posibil, şi informaţii despre averea

    aparţinătorilor apropiaţi ai candidaţilor.

    În sfârşit, în cazul în care ne-am întâlnit cu cli­enţi pe care i-a tratat şi Coaliţia

    pentru un Parlament Curat, în urmă cu 4 ani, am preluat ca atare şi informaţia din listele

    de atunci.

    Riscurile coaliţiilor pentru parlamente curate sunt, îndeobşte, comparabile cu riscurile pe

    care le înfruntă, zi de zi, jurnalistul. În 2004, cele 12 orga­nizaţii (între care şi AMP şi

    APD) mobilizate la ini­ţiativa Alinei Mungiu, preşedinta Societăţii Academice Române, au

    fost acţionate în instanţă de mai mult de 15 dintre candidaţii care s-au conside­rat

    nedreptăţiţi de ceea ce se scria despre dânşii în liste. Atunci au fost câştigate toate

    procesele (avo­catul Dan Mihai, de la APADOR CH, a supervizat textele încă din etapa

    redactării). Îmi amintesc cu plăcere că fost nevoie ca, pentru achitarea cheltuielilor de

    judecată, să fie executat însuşi fostul mi­nistru al Justiţiei, Rodica Stănoiu.

    Cum se consumă lista
    Se recomandă doze judi­cioase. Pentru a vă feri de abuzuri, vom publica lista în trei

    reprize. În acest scop, am segmentat-o după două criterii: unul geo­grafic şi unul

    instituţional. Vom publica mai întâi candidaţii pentru Camera Deputa­ţilor din jumătatea de

    vest a României, apoi pe cei din jumătatea de est şi, în sfârşit, candidaţii pentru Senat

    din toată ţara. A fost nevoie de această eşa­lonare pentru că nu­mărul celor pe care

    ziariştii i-au identificat ca du­bioşi este mai mare decât acum patru ani. Ritmul de

    publicare va fi săptămânal. Şi acum vă invităm la felul întâi: 136 de micro-CV-uri care să

    vă ajute să înţelegeţi buletinul de vot.


    Candidati camera deputatilor:


    ALBA


    Teodor Atanasiu (PNL)
    Atît ca ministru al Apărării, dar şi ca preşedinte al AVAS, Atanasiu şi-a numit rudele şi

    partenerii de afaceri în funcţii de stat. Ca ministru, liberalul i-a oferit fostului său

    partener de afaceri Mihai Nicuşor conducerea Romtehnica, ca preşedinte al AVAS şi-a angajat

    cumnatul în instituţie. După patru ani de mandat la Putere şi un divorţ, averea lui Atanasiu

    este nejustificat de mare în raport cu veniturile sale de la stat. A fost implicat în

    dosarul „Consultan­ţa liberală“, alături de Cosmin Covaciu şi alţi libe­rali din Alba.


    Vasile Emilian Cutean (PSD)
    Trimis în judecată pentru abuz în serviciu şi deturnare de fonduri, după ce a făcut afaceri

    cu banii Secretariatului de Stat pe Problemele Revoluţionarilor, pe care-l conducea; mai

    exact, a folosit trei miliarde de lei vechi în interes personal.


    Nicolae Popa (PNL)
    Migrator politic, a trecut prin PDSR, ApR şi PUR înainte să ajungă în PNL


    Radu Eugeniu Coclici (PSD)
    Neclarităţi în declaraţia de avere de la Camera Deputaţilor, în care nu a precizat nici

    sursa unor venituri, nici valoarea dividendelor încasate de la cele trei firme deţinute,

    nici moneda în care are bani în conturi.


    Cosmin Covaciu (PNL)
    Imediat după cîştigarea alegerilor din 2004, Concept Consult, o firmă la care era acţionar

    Covaciu (foto), a oferit consultanţă primăriilor din judeţul Alba pentru accesarea de

    fonduri europene, iar cazul (numit de presă „Consultanţa liberală“) a fost anchetat de DNA

    şi finalizat cu trimiteri în judecată.



    ARAD



    Vasile Dănuţ Ungureanu (PSD)
    Iniţiatorul propunerilor de castrare a CNSAS, adică al amendamentelor prin care mai multe

    categorii de colaboratori ai Securităţii ar urma să fie exceptaţi de la verificare, iar

    numărul membrilor instituţiei restrîns.


    Ioan Biriş (PSD)
    A obţinut un doctorat la „Ştefan Gheorgiu“, acuzat de Grupul de Reformă Universitară de

    activism PCR şi colaborare cu Securitatea.


    Mihăiţă Calimente (PNL)
    Condamnat la zece luni de închisoare în 1989, pentru infracţiuni de operare cu mijloace de

    plată străine şi operaţiuni cu metale preţioase.


    Gheorghe Feies (PD-L)
    Fost membru UTC, fost în PRM, apoi în Partidul Popular.
    Ca primar al Sebeşului, între 1996 şi 2000, a acumulat datorii imense, lăsînd clădirea fără

    curent electric şi bugetul golit.


    Nicoară Creţ (PRM)
    Migrator alternativ: PDSR, PRM, PSD, acum iar PRM.


    Alexandru Tiberiu Dekany (PNL)
    Urmărit penal de DNA, pentru abuz în serviciu, împreună cu primarul Aradului, Gheorghe

    Falcă. Acesta din urmă e acuzat de luare de mită, după ce 5 hectare ale Primăriei au ajuns

    în proprietatea unei firme private. Dekany a fost delegatul lui Falcă în comisia de

    atribuire a terenului.




    ARGEŞ



    Georgiu Gingăraş (PSD)
    Fost ministru al Tineretului şi Sportului în pri­ma parte a mandatului de premier al lui

    Adrian Năstase, Gingăraş a primit o locuinţă de la RAAPPS. Pe care nu a eliberat-o nici

    acum, ba mai şi pre­tinde despăgubiri pentru mobila pe care a cum­părat-o (locuinţa fiind

    goală la primire). Gingăraş a decla­rat că va părăsi locuinţa numai după ce fiica lui îşi va

    termina studiile.


    Adrian Miuţescu (PNL)
    Soţia deputatului PNL a accidentat grav trei persoane, în 2007, intrînd pe contrasens în

    timp ce se afla la volanul ma­şinii personale. Cu toate că a trecut mai bine de un an de la

    accident, Poliţia încă face cercetări în acest caz.
    Iar victimele accidentului (în urma căruia un băieţel de 11 ani şi-a pierdut splina) au

    declarat că Miuţescu le-a promis 100.000 de euro ca să uite povestea, însă nu s-a ţinut de

    pro­misiune. Recent, numele deputatului PNL a fost men­ţionat în legă­tură cu un dosar DNA

    privitor la vînzarea IPEE (În­treprinderea de Piese şi Echipamente Electrice) din Curtea de

    Argeş, întreprindere la care Miuţescu a fost director.


    Dan Dumitru Zamfirescu (PRM)
    Conform CNSAS, deputatul PRM a făcut poliţie politică înainte de 1989, în perioada în care a

    lucrat pentru Ministerul de Interne (1980-1990). Din 1990 pînă în 2002 a fost ofiţer SRI pe

    probleme econo­mice.


    Gheorghe Banzea (PNL)
    Şef al Direcţiei de Finanţe Publice Argeş, calitate în care ar fi acoperit o returnare

    dubioasă de TVA, aşa cum a arătat presa locală. Conform presei piteştene, Banzea a impus un

    anume lichidator, apropiat lui, pentru lichidarea ARO, o afacere de milioane de euro.


    Cristian Boureanu (PD-L)
    Anchetat de DNA în afacerea „Loteria“ (conform procurorilor, în calitate de membru în

    Consiliul de Administraţie al Loteriei, Boureanu ar fi semnat acte care au dus la

    prejudicierea socie­tăţii de stat) şi suspectat că şi-ar folosi influenţa po­litică pentru a

    achiziţiona terenuri retrocedate foştilor proprietari la preţuri subevaluate.


    Gheorghe Davidescu (PD-L)
    Traseist politic: ApR, PNL, acum PD-L.


    Filip Georgescu (PSD)
    Actual deputat PSD şi fost director general al Romsilva între 2001 şi 2003, Georgescu a fost

    acu­zat de presa locală că a pus la punct schimburi ilegale de terenuri între Romsilva şi

    propria sa familie. Conform presei piteştene, soţia lui Georgescu a primit terenuri de

    aproape 20 de hectare în zona Piteşti, dar şi Vidraru şi Transfăgărăşan, terenuri ale

    Romsilva, deşi aceasta moştenise terenuri la cîmpie, nicidecum la munte. Schimburile de

    tere­nuri sînt şi în atenţia DNA.


    Bogdan Niculescu Duvăz (PSD)
    În 2002, după ce a părăsit PD pentru a intra în PSD, Duvăz a fost acuzat de presa naţională

    că a tras sfori ca o benzinărie obscură să fie vîndută către Petrom (pe atunci societate de

    stat) cu o su­mă de aproape 12 ori mai mare decît valoarea de piaţă. Duvăz a negat

    acuzaţiile, dar în 2004 s-a asociat, într-o firmă cu sediul în Constanţa, tocmai cu

    proprietarul acelei benzinării.




    BACĂU



    Viorel Hrebenciuc (PSD)
    Cînd Hrebenciuc era demnitar guvernamental (prefect de Bacău, apoi secretar general al

    Guvernului) a fost consacrat termenul de „suveică“, definind mai multe firme cu acelaşi

    profil care lucrau pentru acelaşi acţionariat la limite ce redu­ceau la maximum impozitul.

    Viorel Hrebenciuc apare, personal, într-o singură societate, dar coac­ţionarii de aici sînt

    nume grele şi controversate (cum ar fi Dan Matei Agathon), majoritatea din ceea ce a intrat

    în conştiinţa poporului cititor de presă sub numele de „grupul de la Bacău“. Unul dintre

    asociaţii băcăuani mai deţine şi alte firme, implicate în prejudicierea RAFO Oneşti. Din

    Bacăul al cărui prefect era au plecat, în primii ani de după 1989, mulţi dintre campionii

    naţionali ai afacerilor cu statul.

    Porecla „guzganul rozaliu“ i se trage de pe ur­ma scandalului Adevărul, care l-a plasat în

    aso­cieri comerciale alături de controversatul om de afaceri iordanian Fathi Taher.
    Şi deşi este acuzat că ar fi adus „mafia arăbească“ în Guvern, nu a făcut-o pe filiera

    Taher, ci prin Kemal Kader, Zaher Iskandarani şi Omar Hayssam.

    Nu face distincţie între politică şi afaceri, do­vadă că economicul este transpartinic stînd

    o anchetă a DNA pentru trafic de influenţă în care a fost cercetat alături de (între alţii)

    un presupus sponsor al liberalilor şi un fost ministru ţărănist.


    Cristian Vintilă (PSD)
    Fost consilier judeţean, membru PSD, asociat în firma Barter Group cu Viorel Hrebenciuc şi

    Dan Matei Agathon, înfiinţată în 1997 şi care se ocupă de „comerţul cu ridicata al

    combustibililor solizi, lichizi şi gazoşi şi produselor derivate“.


    Vlase Petru Gabriel (PSD)
    Fost subprefect, Vlase este beneficiarul concesiunii unui teren ultracentral în Bacău pe

    care administraţia PSD a refuzat să-l retrocedeze proprietarilor în drept. Pe vremea cînd

    era subprefect, prin fratele său, de afaceri om local, a deţinut multă vreme monopolul

    transportului pe calea ferată a cărbunelui pentru CET Bacău. A fost deseori identificat de

    presa băcăuană ca fiind mîna dreaptă a eminenţei cenuşii pesediste, Viorel Hrebenciuc.


    Endre Bereczki (PSD)
    Consilier local PSD în Oneşti, după ce a fost deputat în legislatura 2000-2004. În

    declaraţia de ave­re de pe pagina sa de parlamentar apare ca acţionar la TIAB SA; firma face

    parte din grupul celor zece companii care s-au plîns că au de recuperat datorii de la RAFO.

    Bereczki este, pe de altă parte, partener la firma AMC, unde acţionar majoritar este chiar

    RAFO.


    Constantin Avram (PSD)
    Fost vicepreşedinte al Consiliului Judeţean, fost subprefect de Bacău, Avram este unul

    dintre cei mai plimbăreţi politicieni băcăuani: şi-a început cariera ca liberal, a plecat la

    PD, de unde a migrat la PC. În calitate de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean, firma lui

    a beneficiat de cîteva contracte finanţate din bani publici.


    Iulian Iancu (PSD)
    Fost secretar de stat în Ministerul Economiei şi Comerţului în mandatul 2000-2004, în

    prezent deputat de Neamţ, a fost acuzat că a căpuşat companiile de stat din domeniul gazului

    prin interme­diul unei firmei româno-germane la care era asociată soacra deputatului PSD

    nemţean. În perioada acţionariatului soacrei, parlamentarul a deţinut funcţii influente:

    director general al Distrigaz Nord SA Tîrgu Mureş, preşedinte al Autorităţii Naţio­nale

    pentru Reglementare în domeniul Ga­zelor Naturale şi secretar de stat în Ministerul

    Industriilor.


    Constantin Drăgănuţă (PD-L)
    A profitat la maximum pe vremea cînd era director la FPS Bacău şi a intrat în posesia a

    numeroase spaţii şi chiar a două societăţi comerciale. Una dintre ele este fosta societate

    Ilba, care avea în proprietate toate morile din judeţul Bacău şi deţinea monopulul asupra

    fabricării capacelor de canal. Societatea a fost falimentată, iar proprietarii au rămas cu

    un teren de cîteva zeci de hectare într-una din lateralele proprietăţii lui Dumitru

    Sechelariu, în imediata vecinătate a lacului de acumulare din mu­nicipiul Bacău. Şi-a

    instalat soţia în fruntea Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate.


    Cristian Cucuian (PD-L)
    Acuzat de fals în completarea declaraţiei de avere, fapt care i-a atras plîngere penală.


    Liviu Miroşeanu (PD-L)
    A fost acuzat de presa locală că şi-a propulsat soţia şi cumnata în conducerea Direcţiei de

    Management a Instrumentelor Structurale din Agenţia Regională de Mediu (în traducere liberă,

    la dispecerul de fonduri UE pentru ecologizare, în perioada 2007-2013).


    Tudoriţa Lungu (PD-L)
    Consilier judeţean PD-L, fostul director al Direc­ţiei Apelor Siret, acuzată că a îndiguit

    cursuri de apă cu firmele colegilor de partid, după inundaţiile din 2004-2005. Mare parte

    dintre lucrările acestora au fost, însă, luate de următoarea viitură, apa du­cînd cu ea zeci

    de miliarde de lei vechi.


    Ionel Palăr (PNL)
    Ocupă poziţia de vicepreşedinte CJ, venit de la PUR/PC. Are contracte cu Primăria pentru

    furnizare de aparate de aer condiţionat. A obţinut un teren la 200 de metri de primăria

    Bacău, în centrul oraşului, unde construieşte o clinică medicală.


    Ioan Silviu Lefter (PNL)
    Fost prefect de Bacău, fost secretar de stat, unde a şi a devenit „băiat deştept“ conducînd

    Agenţia Ro­­mână de Conservare a Energiei, deputat şi membru al comisiei parlamentare de

    control a industriei energetice. În 2007 s-a asociat într-o firmă, specializată în

    transportul de gaze, cu fiii cunoscutului om de afaceri Costel Căşuneanu.


    Lucian Ciubotaru (PNL)
    Patron de tipografie, a avut contracte pentru tipă­rirea buletinelor de vot la toate

    alegerile organizate în mandatul 2004-2008, dar şi contracte prin care a furnizat

    serviciului public de salubritate mă­turi, suficiente pentru următorii zece ani. Foştii

    salariaţi de la Fabrica de Bere Mărgineni şi de la Vinalcool Bacău îl acuză că a devenit

    acţionar la firmă prin mijloace neortodoxe şi că urmăreşte distrugerea fabricii ca să poată

    intra în posesia celor cîteva zeci de hectare de teren pentru a construi în zo­nă, la

    marginea de sud a oraşului, un cartier de locuinţe rezidenţiale.


    Silvestru Dogaru (PNL)
    Venit tot din fostul PUR/PC pe filiera Stavarache. A obţinut contracte de la Primărie ca să

    -şi înfiinţeze un cotidian, a plantat gărduleţe pe marginea străzilor Bacăului şi a asfaltat

    drumuri din judeţ. Balastiera lui Dogaru a funcţionat fără o serie întreagă de avize.


    Tudor Chiuariu (PNL)
    Cercetat de DNA pentru că a promovat o hotărîre de guvern privind înstrăinarea la preţ

    subevaluat a unui teren al Poştei Române.


    Gabriel Stănică Lupu (PNL)
    Consilier local din partea Alianţei D.A. (PNL-PD), a trecut, în ultimii patru ani, pe la PC,

    PD-L şi a ajuns, în pragul alegerilor, în tabăra PNL.


    Botosani:

    Mircea Dănuţă (PSD)
    Mircea Dănuţă a fost mebru PDSR, s-a tranfe­rat la ApR, după care a revenit în PSD. A fost

    condamnat la un an de închisoare cu suspendare pentru evaziune fiscală, în urma unor afaceri

    cu alcool. Prejudiciul adus statului se ridică în prezent la peste 20 de miliarde de lei

    vechi. A fost acuzat în 2006 că a fugit de la locul săvîrşirii unui accident rutier, iar în

    1999 a pierdut un proces de calomnie iniţiat împotriva a doi jurnalişti de la Monitorul de

    Botoşani.


    Mihai Axinte (PNL)
    Director al Direcţiei Silvice Botoşani, vicepreşe­dinte al PNL Botoşani.


    Traseist politic: fost în PNŢCD, PD şi, în final, PNL. În anul 2001 a fost implicat în­tr-un

    incident la punctul de frontieră Fundu Herţii, cînd încerca să treacă fraudulos graniţa. În

    rapoar­tele întocmite de către controlorii silvici se relatează că a trecut de mai multe ori

    cu vederea defrişări masive în zona Ocolului Silvic Dorohoi, imputabile fratelui său.


    Florin Turcanu (PNL)
    Traseist financiar: a sponsorizat, pe rînd, partide precum PSD, PRM, PNL.


    Cristian Vasile Achiţei (PD-L)
    Fost consilier judeţean, Cristian Vasile a fost acuzat în repetate rînduri de conflict de

    interese. Firma Conproiect Aky, unde sînt asociaţi fratele şi soţia lui, a obţinut mai multe

    contracte publice de la Consiliul Judeţean. În cadrul unui proiect de reabilitare a

    infrastructurii judeţului, finanţat de Ban­ca Mondială, nu mai puţin de patru acţiuni de

    proiectare în valoare de 15.000 de dolari fiecare au fost executate de firma menţionată.


    Liviu Constantin Conţac (PSD)
    Fost director al Direcţiei Judeţene de Drumuri şi Poduri (DDP) şi devenit celebru datorită

    relaţiei de serviciu pe care a avut-o cu tatăl său, Constantin Conţac, preşedintele

    Consiliului Judeţean Boto­şani. În august 2004, cei doi au lucrat în familie la CJ: tatăl

    era şef, iar fiul era subordonat, conducînd DDP. Astfel, toate licitaţiile organizate de DDP

    Bo­toşani au fost cîştigate de o singură firmă, care sub­con­tracta lucrările către o altă

    firmă la care era acţionar chiar preşedintele CJ. Prejudiciul adus sta­tului de către cei

    doi se ridică, potrivit DNA, care anchetează acest caz, la 200 de miliarde de lei vechi.
    (Sunt din Botoşani, ştiu foarte bine ce-a făcut tatăl lui Liviu Conţac de la PSD, Constantin

    Conţac, un jeg penal care a rezistat incredibil de mult în fotoliul de preşedinte CJ. Taică

    -su' e un fost şef de autobază de pe vremea comunismului şi un mafiot semianalfabet, care

    şi-a vândut lui însuşi, prin nişte prieteni, chiar imediat după loviluţie, toată autobaza,

    la preţuri de nimic. După care şi-a tras firmă de transporturi şi una de utilaje de

    construcţii, după care a reuşit să-şi asigure exclusivitate pe lucrări publice o bună

    perioadă de timp, prin funcţia fiului lui.
    Fiu-su', candidatul, are o campanie publicitară în care apare îmbrăcat la costum, în fotoliu

    şi cu nişte mănuşi de box pe mâini, cu sloganul "Eu mă bat pentru tine !")




    BIHOR



    Lakatos Peter (UDMR)
    Ca deputat şi preşedinte al Fundaţiei Partium, a obţinut o vilă de sute de metri pătraţi, cu

    teren şi dependinţe aferente, de la Primăria Oradea, pe zece ani, pentru 150 de lei pe lună,

    în mod ilegal.


    Ştefan Seremi (PD-L)
    Menţionat în raportul „Corupţia descentralizată“ al Centrului de Resurse Juridice pentru că

    a fost incompatibil cu funcţia sa: ca preşedinte al Consiliului Judeţean, era şi

    administrator al complexului Crişana din Băile Felix, societate la care CJ deţinea

    participaţii.


    Mihai Bar (PSD)
    Are o relaţie lungă şi suspectată de conflict de interese cu fraţii Micula, proprietării

    European Drinks.
    Ca preşedinte ATCOM (Asociaţia Cooperativelor Meşteşugăreşti), a cumpărat de la firmele

    fraţilor TIR-uri de brelocuri, şepcuţe şi tricouri nevandabile. Apoi, ca preşedinte de

    Consiliu Judeţean, le-a facilitat achiziţionarea Hotelului Crişana din Băile Felix, în

    condiţii foarte avantajoase.


    Gheorghe Sârb (PD-L)
    Ca fost prefect şi fost deputat, averea sa este disproporţionat de mare: o vilă de lux, două

    apartamente şi două spaţii comerciale. De asemenea, declară că e absolvent de Drept, deşi nu

    are studii juridice, ci e frigotehnist.


    Mircea Matei (PD-L)
    Conflicte grave de interese: deşi e consilier local, e şi director la Luxten, firmă care are

    contracte cu Primăria Oradea. Soţia lui a fost angajată în primărie, de unde a primit şi o

    garsonieră, în ciuda listei lungi de aşteptare pentru cetăţenii fără rude în consiliul

    local. Matei e cercetat de DNA şi pentru deturnarea a mai multe sute de mii de euro din

    bugetul local, bani destinaţi echipei locale masculine de baschet.


    Octavian Bot (PD-L)
    Migrator: PAC, PL ’93, independent, acum PD-L.


    BISTRIŢA-NĂSĂUD


    Ioan Nelu Botiş (PD-L)
    În mandatul său de viceprimar, Botiş i-a concesionat fratelui său un teren al Primăriei,

    pentru numai un leu pe metru pătrat lunar. Botiş a recunoscut public că el a fost cel care

    şi-a chemat fratele, ca unic ofertant, la licitaţie, în faza a doua, pentru că nu s-ar fi

    înscris nimeni în prima fază.


    Ioan Turc (PNL)
    Nu şi-a declarat o societate comercială în declaraţia de avere de la Camera Deputaţilor, în

    ciuda numeroaselor semnalări din presă în legătură cu această lacună. Lipsa societăţii

    comerciale din declaraţia de avere a lui Turc fusese semnalată de presa locală încă de cînd

    liberalul era viceprimar la Bistriţa.
    Stratagema lui Turc a fost simplă: societatea comercială a fost înregistrată pe numele

    soţiei, care nu a apărut în nici o declaraţie de avere a primarului, respectiv deputatului

    PNL.


    Ioan Aurel Rus (PRM)
    Fost preot, nu a respectat interdicţia Bisericii Ortodoxe Române de a nu se implica în

    politică şi s-a înscris în Partidul Alianţa pentru Unitatea Românilor, apoi în PRM. CNSAS a

    decis că este colaborator al fostei Securităţi, dar Rus a contestat decizia, invocînd

    inclusiv neconstituţionalitatea ordonanţei CNSAS. A fost trimis în judecată de Parchetul

    General pentru constituire de grup infracţional; racolare, îndrumare sau călăuzire a uneia

    sau mai multor persoane în scopul trecerii frauduloase a frontierei, precum şi organizarea

    acestor activităţi; complicitate la fals privind identitatea şi fals material în înscrisuri

    oficiale, toate în formă continuată.


    Ioan Oltean (PD-L)
    Acuzat în mai multe rînduri de presă că ar ajuta afaceriştii loiali PD-L să obţină contracte

    de furnizare a energiei ieftine de la stat, Oltean a fost şi reclamat la DNA de către fostul

    ministru al Industriilor, Codruţ Şereş, pentru trafic de influenţă, pe aceeaşi temă. Mai

    exact, Şereş a dezvăluit că Oltean i-ar fi făcut o vizită, pe vremea cînd primul era

    ministru, pentru a face presiuni ca firma Beny Alex (apropiată de Oltean) să primească

    energie ieftină de la stat. Oltean a recunoscut întîlnirea cu Şereş, dar a nuanţat: l-a

    vizitat pe ministru nu ca să facă presiuni, ci „lobby“. Beny Alex a primit, totuşi,

    contracte. Numele pedelistului apare şi în scandalul chiriilor parlamentarilor: deşi deţine

    trei apartamente în Bucureşti, pe care le închiriază (numai într-un an a obţinut 30.000 de

    lei din chirii), Oltean ia bani de la Camera Deputaţilor pentru a locui cu chirie.



    BRAŞOV


    Cristian Stănescu (PRM)
    Migrator: ApR, PD, PRM. S-a aflat în incompatibilitate de funcţii în perioada 2000-2004,

    cînd era şi consilier judeţean, dar şi membru în Consiliul de Administraţie al Regiei

    Autonome Judeţene de Drumuri şi Poduri.


    Ioan Barbuti (PSD)
    Ca primar la Făgăraş, a concesionat ilegal Cetatea Făgăraşului firmei unui consilier local

    PD, Cornel Popa. Cu complicitatea primarului PSD Barbuti, consilierii locali PD Cornel Popa

    şi Virgil Mija au modificat caietul de sarcini, astfel încît firma lui Popa, Cogrirom, nu

    avea nici o obligaţie faţă de Consiliul Local Făgăraş, iar termenul de închiriere al cetăţii

    a fost extins de la 10 la 25 de ani.
    Din cauza acestui contract ilegal, cetatea nu a putut fi restaurată, deşi aparţine

    patrimoniului naţional.


    Constantin Niţă (PSD)
    Averea deputatului PSD a crescut în ultimul mandat cu un apartament şi un hectar de teren

    (pe lîngă o vilă în Braşov, o casă la ţară şi un teren de 3.000 mp, deţinute anterior), dar

    şi cu cîteva miliarde de lei vechi obţinute, ca dividende, din firma Nimpex SRL. Această

    companie a preferat ca, numai într-un an, să-i plătească lui Niţă şi soţiei lui dividende de

    1,2 miliarde de lei vechi, în timp ce datoriile la stat ale firmei erau de 4,5 miliarde de

    lei vechi.


    Ion Gonţea (PD-L)
    Deputatul este cercetat de Parchetul General în calitate de învinuit pentru infracţiunile de

    favorizare a infractorului şi fals intelectual. Acuzaţiile procurorilor se referă la

    perioada în care Gonţea era consilier local şi notar şi vizează înstrăinarea unor terenuri

    ale unei societăţi comerciale braşovene care fusese privatizată cu puţin timp înainte.


    Attila Kovacs (UDMR)
    Deputatul UDMR a intervenit pe lîngă decanul Facultăţii de Drept şi Sociologie din cadrul

    Universităţii „Transilvania“ din Braşov, Nicolae Bujdoiu, în favoarea soţiei lui, care urma

    să susţină un examen. Soţia lui Attila Kovacs este fiica lui Laszlo Borbely, ministrul

    Lucrărilor Publice.


    Ioan Adam (PSD)
    A refuzat să-şi declare banii deţinuţi în trei conturi bancare, conform declaraţiei de

    avere, motivînd că acele conturi au fost constituite înainte de a deveni deputat.


    Ioan Dumitru Puchianu (PNL)
    Migrator: FSN, PD, ApR, PD, acum PNL. Înainte de ’89 a fost condamnat penal pentru furt de

    brazi, iar ulterior cercetat penal pentru implicare în răpiri de persoane, înşelăciune,

    şantaj şi concesiuni ilegale. Între 1994 şi 1996, Puchianu a fost partener de afaceri cu cel

    mai periculos criminal postrevoluţionar al Braşovului, fostul lider al tineretului pedist,

    Valeriu Mareş. Acesta din urmă a fost condamnat la închisoare pe viaţă, în 2007, pentru omor

    deosebit de grav. Puchianu a făcut afaceri (prin firma sa, Dip & Gip) inclusiv cu mafiile

    ţigăneşti din Iaşi, care furau tablă de la Sidex şi ţeavă de la Tîrgovişte, dar şi cu mafia

    ucraineană care livra ţeavă în România, aşa cum au arătat cîteva anchete ale Poliţiei

    Zărneşti în 1995.



    BRĂILA



    Doru Damian (PSD)
    I-a fost subaltern, la Penitenciarul Brăila, în perioada septembrie 1989 – aprilie 1990, lui

    Mihai Avramides, luîndu-i apărarea atunci cînd Grupul de Investigaţii Politice şi Institutul

    de Investigare a Crimelor Comunismului l-au acuzat pe Avramides că ar fi fost torţionar,

    ofiţer de Securitate şi agent de legătură al actualului preşedinte al României, Traian

    Băsescu.


    Daniela Bartoş (PSD)
    Face parte din „lotul Beuran“ al falşilor autori ai unor ghiduri medicale traduse din limba

    fran­ceză; a solicitat să i se retragă titlul de conferen­ţiar universitar. Asociaţia

    Distribuitorilor de Me­dicamente a acuzat-o de „blaturi“ la licitaţiile pe programe na­ţio­

    nale.
    A aprobat, cu delegarea responsabilităţii, promovarea soţiei unui fost secretar de stat cu

    titlul de medic primar fără înde­plinirea criteriului ve­chimii. Un alt consilier, personal

    de data aceasta, şi responsabil pentru probleme de control, a fost trimis în judecată pentru

    afaceri cu contraceptive, achiziţionate la un preţ aproape triplu faţă de cel al pieţei, de

    la o firmă din Tîrgu Jiu. Daniela Bartoş a pus şi bazele unei fundaţii, alături de colega sa

    de partid şi guvern Ecaterina Andronescu, prin care se organizau „misiuni comerciale“ de

    care au be­neficiat tocmai reprezentanţi ai administraţiei locale gorjene; presa a scris că

    fundaţia era, de fapt, o portiţă pentru acte de corupţie.


    Viorel Balcan (PSD)
    Fostul senator pesedist a fost acuzat de legături cu mediul de afaceri de tip mafiot grupat

    în jurul unui dubios personaj italian, Rosario Raneri, unul dintre pionii ilegalităţilor din

    zona Brăila – Galaţi. Numele îi este asociat, prin firma la care este acţio­nar fratele lui,

    Viorel Balcan, afacerilor cu fier vechi de la societatea comercială CET, unde şi-a angajat

    fiica pe post de consilier juridic şi şi-a instalat propriul director de la care a primit

    şpagă de instalare 200 de milioane de lei vechi. A solicitat şi obţinut o derogare de la

    lege pentru a putea rămîne director la SC Drumuri şi Poduri SA în perioada manda­tului

    senatorial, explicînd că salariul de 1,2 mili­oane lei nu contează, ci e vorba despre o

    legătură sufletească; după ce a părăsit Parlamentul a preluat pachetul majoritar al

    societăţii cu drept de preempţiune pentru celelalte acţiuni. Miza finală: fondurile ISPA

    pentru reabilitarea străzilor brăilene şi viitorul pod peste Dunăre, un proiect de cel puţin

    300 de milioane de dolari. DNA îl anchetează, din 2006, pentru trafic de influenţă. În 2004

    a fost retras din lista posibililor candidaţi PSD în celebra opera­ţiune, ulterior eşuată,

    de eliminare a baronilor locali din partid.


    Mihai Tudose (PSD)
    Deputat PSD, membru în Comisia pentru Integrare Europeană, are mai multe afaceri. Printre

    acestea, şi una specializată în consultanţă pentru accesarea fondurilor europene. În 2006 a

    renunţat, conform declaraţiilor de avere succesive, la acţiu­nile sale în această poveste de

    succes – editarea de broşuri informative Phare şi SAPARD precum şi pro­iecte, întotdeauna

    cîştigătoare, de finanţări euro­pene. Societatea a rămas însă în familie, soţia şi părinţii

    deputatului deţinînd portofoliul de acţiuni.


    Cristian Rizea (PSD)
    A fost subiectul unei anchete în cazul unei deturnări de fonduri europene, demarată după o

    sesizare a Directoratului pentru Tineret al Comisiei Europene pentru justificarea unor

    cheltuieli din pe­rioada 2000-2001, în perioada în care Cristian Rizea era directorul ANSIT

    (agenţie guvernamentală pentru sprijinirea tineretului). Banii, peste 1,5 milioane de euro,

    au fost cheltuiţi pe deplasări în străinătate şi publicitate, deşi ei fuseseră puşi la

    dispoziţia agenţiei anume pentru derularea programului comunitar Youth.


    Tudorel Arbunea (PNG-CD)
    Mai mulţi dintre foştii angajaţi ai firmei de pază aparţinînd fostului voleibalist şi ex-

    candidat la Pri­mărie pe lista Uniunii Forţelor de Dreapta au luat cu asalt, în 2000, sediul

    societăţii lui Arbunea pentru a-şi recupera salariile neplătite de patron. Patru ani mai

    tîrziu, fosta secretară a pretendentului PNG, creştin şi democrat, la deputăţie, a

    mărturisit că a rupt relaţia amoroasă cu Arbunea după ce acesta a sechestrat-o şi maltratat

    -o.


    Gheorghe Puşcaşu (PNG-CD)
    Om de afaceri specializat în construcţii şi transport de persoane, a derulat numeroase

    contracte pentru lucrări de interes public în mai multe judeţe.


    Adrian Mihail Drăgan (PNG-CD)
    Acuzat de fals, participaţie improprie la fals şi complicitate la obţinerea unor subvenţii

    cu neres­pectarea condiţiilor legale din bugetul alocat producătorilor de grîu, în

    condiţiile în care, la vremea aceea, firma sa nu avea acest obiect de activitate. În

    context, falsul s-a bazat şi pe o imensă gogomă­nie: firma se angaja să producă recolta de

    grîu în interval de puţin mai mult de o lună – tranzacţia s-a în­cheiat în august, recolta

    fiind promisă pentru toamna aceluiaşi an.


    Diana Tuşa (PNL)
    Deşi statutul funcţionarului public parlamentar îi interzice, şefa de cabinet a

    preşedintelui Ca­merei Deputaţilor face parte din consiliile de administraţie ale mai multor

    societăţi comerciale, la care ar fi avut acces, scrie presa, graţie fidelităţii faţă de

    Bogdan Olteanu.


    Horia Văsioiu (PNL)
    Deputat PD în perioada 1996-2000 şi din 2004, candidează din partea PNL. A devenit liberal

    cu acte abia după ce conducerea centrală l-a desemnat candidat, în ciuda ostilităţii notorii

    dintre Văsioiu şi filiala locală PNL. Face parte din grupul deputaţilor care a votat legea

    ce interzice posibilitatea confis­cării averilor ilicite. Soţia acestuia, fost viceprimar,

    plecată şi ea din PD în PNL, a fost cercetată pentru fals în decla­raţii, ca urmare a

    omiterii din declaraţia de avere a veniturilor obţinute în perioada în care figura ca

    angajată a unei firme a fostului prefect PSD de Constanţa Mihai Manea, TCInd. Parchetul a

    dat sen­tinţa NUP pe motiv că viceprimarul a uitat să declare aceste venituri.


    Eugen Bădălan (PD-L)
    Generalul în rezervă, fost şef de stat major al Forţelor Terestre, face subiectul unui

    proces intentat în baza acuzaţiilor de abuz în serviciu şi prejudicierea Statului Major cu

    1,2 milioane de euro; procesul a fost suspendat pe motiv de excep­ţie de

    neconstituţionalitate, dar instanţa a dispus seches­tru asigurator pe bunurile mobile şi

    imobile. Acelaşi cap de acuzare se referă şi la prelungirea unui contract din 2004 într-unul

    multianual. Este în proces cu ex-ministrul Apărării Theo­dor Atanasiu, fiind reclamat pentru

    denunţ calomnios, după ce Bădălan a provocat deschiderea unui dosar penal care a dus la

    demiterea fostului şef politic al Armatei.


    Costel Turtoi (PRM)
    Urmărit penal în trei dosare de înşelăciune şi evaziune fiscală, două dosare fiind deja la

    Procura­tură. Un alt dosar de fraudă aflat în cercetare se re­feră la refuzul lui Turtoi de

    a pune la dispoziţia li­chi­­datorului judiciar informaţii despre cele trei societăţi ale

    sale aflate în procedură de faliment – infracţiune sancţionabilă cu închisoarea de la şase

    luni la trei ani. Candidatul a invocat că a ajuns la faliment în urma unui blocaj financiar

    generat, ca efect al crizei mondiale.


    Valeriu Popa (PRM)
    A fost adjunctul ministrului Energiei între 1985 şi revoluţie, perioada cea mai neagră din

    istoria re­centă a României, cînd furnizarea curentului electric fusese aspru raţionalizată.




    BUZĂU



    Adrian Mocanu (PSD)
    Este fiul preşedintelui Consiliului Judeţean Bu­zău şi prosper om de afaceri în domeniul

    betoanelor şi, în general, al produselor de balastieră. Firmele sale au contracte pe bani

    publici, obţinute cu ajutorul tatălui.


    Valeriu Alexandru Ungureanu (PSD)
    Deputat PSD de Buzău, fost subprefect al jude­ţului, a primit bani de la Camera Deputaţilor

    pentru chirie pe perioada mandatului de deputat, în condiţiile în care deţine două

    apartamente în Bucureşti. Numele lui Ungureanu este foarte des asociat cu afacerile

    controversatului om de afaceri sirian Omar Hayssam. Zvonurile sînt alimentate şi de faptul

    că unul dintre fii săi, Dragoş Paul, a fost angajat la una dintre firmele sirianului.



    George Ion Tomescu (PNG-CD)
    Medic anestezist la Spitalul Judeţean Buzău, a fost prins în flagrant, în anul 2004, de

    poliţişti şi procurori în timp ce lua mită în valoare de 10 mili­oane de lei vechi de la un

    taximetrist. În schimbul sumei, medicul ar fi urmat să externeze din spital o pacientă

    accidentată de taximetrist, care ar fi scă­pat, astfel, de un dosar penal. Pentru

    infracţiune a fost condamnat în 2007 la trei ani cu suspendare şi interzicerea pentru un an

    a drepturilor electorale. Acelaşi medic Tomescu a mai fost cercetat în anul 2003, tot pentru

    luare de mită, iar în 2001 pentru malpraxis.


    Marian Cătălin Predoiu (PNL)
    Ministru al Justiţiei, candidat PNL în Colegiul 5 Buzău, împotriva lui Predoiu există o

    plîngere pe­nală formulată de unul dintre acţionarii fostei Bănci Internaţionale a

    Religiilor. Capetele de acuzare sînt: abuz în serviciu, fals intelectual, uz de fals, trafic

    de influenţă, înşelăciune, conflict de interese. În acest dosar, numele lui Predoiu este

    asociat cu cel al so­crului său, Cătălin Zanfirescu, implicat în falimen­tarea BIR. Acesta

    din urmă a fost scos de sub urmă­rire penală imediat ce Predoiu a devenit ministrul

    Justiţiei.


    Marian Ghiveciu (PSD+PC)
    Cunoscut om de afaceri buzoian, Ghiveciu este în prezent cercetat de DNA cu privire la

    transferul dubios al unor terenuri din localitatea Merei la Drumul European E85. Citaţia

    trimisă de DNA pe numele său numără nu mai puţin de 10 capete de acuzare. În replică,

    Ghiveciu a cerut în mod expres DNA să-şi suspende cercetările pe perioada campaniei

    electorale, astfel încît să se bucure şi el de şanse egale cu ale celorlalţi candidaţi.


    Cezar Florin Preda (PD-L)
    Este şeful Comisiei parlamentare de control al SIE şi totodată „controlorul“ din umbră al

    grupului de firme RER România SRL, cel mai mare „gunoier“ din ţară, cu filiale în Bucureşti,

    Timişoara, Buzău, Oradea, Galaţi, Brăila, Tulcea şi Deva. Managementul gunoaielor este o

    afacere atît pentru familia Preda (soţia şi finul fiind implicaţi în conducerea RER), cît şi

    pentru PD-L (la Buzău, director gene­ral RER – Silvia Banu, secretar general al organizaţiei

    PD-L Buzău, la Ilfov – director REBU/RER este Mircea Raicu, lider PD-L şi candidat pentru

    Ca­meră în Bucureşti). Recent, impresionanta avere a deputatului Preda a intrat şi în

    atenţia ANI.



    BUCUREŞTI



    Emanuel Onoriu (PNG)
    Fiul cuplului Gabi Luncă şi Ion Onoriu a fost condamnat la doi ani şi şase luni de

    închisoare cu executare pentru că a accidentat cu maşina trei persoane, dintre care două au

    decedat, pe trecerea de pietoni.


    Virgil Viorel Tudorache (PNG)
    Finul lui George Becali este şi el implicat în afa­ceri dubioase cu terenuri, unele aflate

    în proprieta­tea institutelor de cercetări pomicole Băneasa. Presa semnalează faptul că

    Tudorache ar fi recurs la relaţii cu lumea interlopă pentru a obţine cîştig de cauză în

    dosare de retrocedări de terenuri; el a beneficiat şi de decizii favorabile de retrocedare

    din partea unor instituţii publice din subordinea Prefecturii Bucureşti.


    Horia Culcescu (PNG)
    Implicat în afaceri controversate cu terenuri, dar şi comerţ cu produse alimentare şi

    băuturi şi, res­pectiv, jocuri de noroc; a reuşit să obţină un contract de asociere în

    participaţiune între o firmă proprie şi Serele Pipera pentru a obţine proprietatea asupra 26

    de hectare de teren – teren evaluat la cîteva sute de milioane de euro; prin deciziile

    luate, la această afacere care pare să dezavantajeze statul, a contribuit şi RAAPPS, fostul

    proprietar al serelor.


    George Becali (PNG)
    A devenit unul dintre cei mai bogaţi oameni din România din afaceri imobiliare

    controversate; unul dintre cazurile cele mai notorii este schimbul de tere­nuri pe care l-a

    făcut cu Ministerul Apă­rării, în urma căruia a obţinut importante supra­feţe în zona de

    nord a capitalei; DNA a început urmărirea penală a lui Becali, în sarcina căruia, în

    calitatea lui de finanţator al Clubului de fotbal Steaua Bucureşti, s-au reţinut două

    infracţiuni de dare de mită.

    Mai nou, Becali este urmărit penal şi pentru alte in­fracţiuni, conexe calităţii sale de

    finanţator al echi­pei de fotbal Steaua.


    Alexandru Ciocîlteu (PD-L)
    A migrat spre PD-L plecînd de la PNŢ-CD cu un popas la PRM, după o scurtă oprire în PNL.


    Dănuţ Liga (PD-L)
    Migrează de la PD la PRM şi apoi la PC, înainte de a reveni la PD-L.


    Cătălin Croitoru (PD-L)
    Liderul Federaţiei Educaţiei Naţionale şi candidat din partea PD-L; flagrant conflict de

    interese: platforma sindicală devine campanie electorala pentru liderul devenit candidat şi

    pentru partidul care îl susţine, dar şi campanie contra partidului de la guvernare;

    candidatul îşi camuflează parte din ve­nituri, în declaraţia de avere, sub formula „conform

    declaraţiei fiscale“ – declaraţie care nu are caracter public.


    Elena Udrea (PD-L)
    Fostul consilier prezidenţial Elena Udrea şi, toto­dată soţia omului de afaceri Dorin Cocoş,

    s-a îmbo­găţit, anul trecut, cu peste 33 de miliarde de lei vechi; conform Evenimentului

    zilei, în declara­ţia de avere, Elena Udrea afirmă că şi-a rotunjit veniturile din dividende

    şi asistenţă juridică; din di­vidende a cîş­tigat 30 de miliarde de lei vechi, iar din

    activitatea de asistenţa juridică prestată prin ca­binetul de avocatură, 2,6 miliarde de

    lei; în plus, a mai obţinut 50.000 de euro din vînzarea unei case de locuit; în declaraţia

    de avere nu a declarat vreun cîştig obţinut ca urmare a prestaţiei de la Cotro­ceni; averea

    Ele­nei Udrea se compune şi din trei terenuri intravilane, dintre care două pe numele

    soţului; împreună cu acesta, Udrea mai are două apartamente şi două vile; Elena Udrea a

    declarat, totodată, două Mercedes (1998,2002), un Porsche din 2004 şi un Audi din 2001; ea

    mai este proprietară a două hoteluri şi a 15 spaţii comerciale; valoarea bijuteriilor achi­

    ziţionate în ultimii zece ani se ridică la două mili­arde de lei. Elena Udrea a avut

    contracte – cu onorarii dispropor­ţio­nate – de asistenţă juridică cu instituţii publice

    (RAAPPS).


    Silviu Prigoană (PD-L)
    Om de afaceri, proprietar al societăţii Rosal Grup; societatea are contracte de servicii cu

    pri­mă­riile de sector ale Bucureştiului; presa acuză contractele de conflict de interese,

    în special la Primă­ria sectorului 3, unde Prigoană a cîştigat mai multe licitaţii.


    Alina Gorghiu (PNL)
    Şi-a camuflat veniturile provenind din participarea la consilii de administraţie făcînd, în

    decla­raţia de avere, trimiterea „conform declaraţiei fiscale“ – o formă de a refuza

    transparenţa şi de a în­călca legea.


    Bogdan Olteanu (PNL)
    Preşedintele Camerei Deputaţilor; a încasat peste 1,4 miliarde de lei vechi din participarea

    la şe­dinţele comisiilor de privatizare ale BCR şi CEC. Con­form Academiei Caţavencu,

    Olteanu a concesio­nat în 2006 2.000 de metri pătraţi de la Parohia Ghermăneşti, Snagov, cu

    1,5 euro pe metru pătrat. Preţul terenului în zonă este 500 de euro/ me­tru pătrat. Dacă ar

    fi cumpărat terenul, Oltea­nu ar fi dat cel puţin un milion de euro, aşa plă­teşte 3.000 de

    euro pe an.


    Ludovic Orban (PNL)
    În perioada mandatului său la Ministerul Transporturilor, o societate de construcţii s-a de

    ­taşat ca marele beneficiar al contractelor cu instituţii dependente de minister; Romstrade

    a cumulat contracte de ordinul sutelor de milioane de euro, uneori în condiţiile unor

    licitaţii controversate; costurile pentru reparaţia pistei Aeroportului Băneasa au sărit de

    la 18 milioane de euro – la achiziţie – la 61 de mili­oane la finalul executării; contractul

    aparţine Romstrade; deşi situaţia a fost semnalată ministerului în subordinea căruia se află

    aeroportul, nu a existat nici o reacţie a mi­nis­trului Orban, ministru care, în urmă cu

    trei ani, a avut un accident de maşină – s-a tamponat cu un tramvai –; maşina pe care o

    conducea Orban a­tunci era proprietatea patronului Romstrade, Nelu Iordache, ceea ce poate

    vorbi despre relaţii mult mai apropiate decît cele formale; Orban are la dipoziţie trei

    maşini de lux de la minister, deşi prin lege are dreptul doar la una; anul trecut a comis un

    accident de circulaţie în le­gătură cu care presa a prezentat probe din care reiese că au

    fost muşamalizate consecinţele eve­nimentului.


    Marius Marinescu (PC)
    Averea senatorului a intrat în verificarea Agen­ţiei Naţionale de Integritate; Marinescu

    deţine bani şi proprietăţi a căror valoare totală depăşeşte un milion de euro.


    Alexandru Fărcaş (PSD+PC)
    A fost cercetat penal, alături de alţi membri marcanţi – pe atunci, în 1996-2000 – ai PNŢCD

    pentru atribuirea considerată ilegală a unor terenuri din apropiere de Cluj-Napoca; Fărcaş,

    fost prefect al ju­deţului, a fost ulterior scos de sub urmărire penală.


    Ovidiu Tiberiu Muşetescu (PSD)
    Fost şef a APAPS, a gestionat procesul privati­zării activelor statului într-un mod care i-a

    atras în presă numeroase acuzaţii de corupţie; unul dintre cazurile semnalate este legat de

    privatiza­rea SC Roman SA, al cărei beneficiar a fost omul de afa­ceri Ioan Neculaie; cazul

    a făcut obiectul unei anchete DNA Braşov; în urma anchetei, Mu­şetescu a fost scos de sub

    urmărire penală.


    Doru Giugula (PSD)
    Fost ofiţer de Securitate (ofiţer USLA) şi fost prim-vicepreşedinte al Comisiei pentru

    integritate a PSD; în calitate de consilier municipal al Capita­lei a fost activ în

    eforturile consilierilor PSD pentru blocarea implementării unui proiect de restructurare a

    traficului în perioada 2000-2004.


    Sergiu Andon (PC)
    Deputat PC, preşedinte al comisiei juridice din Camera Deputaţilor, îl apără pe Dan

    Voiculescu, pre­şedintele onorific al PC, în procesul contra CNSAS; el este acuzat, în

    presă, de incompatibilitate, pentru că legea nu ar permite parlamentarilor avocaţi să

    pledeze într-o asemenea circumstanţă; a atacat legea CNSAS la Curtea Constituţională,

    acţiune care a pus CNSAS în pericol de a-şi înceta activitatea.


    Corneliu Ciontu (PC)
    A migrat de la PRM la PC trecînd prin PNG.


    Aurelia Vasile (PSD)
    Deputat PSD cu două mandate în Camera Depu­taţilor, a beneficiat de o vilă construită de ANL

    pe care nu a declarat-o în declaraţia de avere decît în 2008, deşi a contractat-o din 2003;

    este discutabilă calitatea ei de beneficiar al unui contract ANL.


    Lukács Vilmos (UDMR)
    Preşedinte director general al Companiei Naţio­nale de Investiţii, proprietar al unei case,

    al unui apartament şi al unei cabane, a obţinut şi un contract ANL pentru un apartament.



    CĂLĂRAŞI



    Adela Alexe (PSD)
    Cercetată penal mai bine de trei ani pentru abuz în serviciu, după ce modernizarea

    Complexului Perla din Călăraşi (aflat în proprietatea Clubului Sportiv Municipal, condus în

    2005 de Alexe) s-a sfîr­­şit cu o clădire ruinată şi o gaură financiară de şap­te miliarde

    de lei vechi, candidata PSD la Camera Deputaţilor a primit NUP (neînceperea urmăririi

    penale) la începutul lunii noiembrie a acestui an.


    Dumitru Boabeş (PSD)
    În calitate de deputat în mandatul 2000-2004, Boabeş a cerut (şi primit) permisiunea

    conducerii Camerei Deputaţilor ca, în paralel cu funcţia de de­putat, să poată fi şi

    director al unei societăţi co­merciale (cumul de funcţii interzis expres de lege).


    Stelian Fuia (PD-L)
    Agenţia Naţională de Integritate a făcut o plîn­gere penală împotriva lui Fuia la Parchetul

    de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru fals în declaraţii. Conform dosarului

    ANI, Fuia a decla­rat în fals că ar deţine acţiuni la cîteva companii private. Care, de

    fapt, aparţin unor firme străine, suspectate de a-i aparţine lui Fuia, dar nerecunoscute de

    acesta din urmă. Deputatul PD-L mai este acuzat că, prin manevre contabile, şi-a transferat

    în patrimonial propriilor firme terenuri de sute de hectare ale unor societăţi de stat din

    Fundulea.


    Marian Dinulescu (PD-L)
    Platforma siderurgică Siderca din Călăraşi a fost tăiată la fier vechi de către firma

    privată a unui afacerist local, Constantin Bercaru, şi asta în dauna bugetului de stat, care

    nu a putut să recupereze datoriile istorice ale Siderca. În calitatea sa de vice­preşedinte

    al Consiliului Judeţean Călăraşi, Dinu­lescu l-a acoperit pe Bercaru şi chiar a profitat de

    pe urma afacerilor acestuia de la Siderca, avînd în vedere că soţia lui Dinulescu era

    asociată cu Ber­caru în unele firme.


    Constantin Tudor (PD-L)
    Traseist politic: PSD, PC, acum PD-L.


    Vasile Iliuţă (PD-L)
    Conform unui memoriu trimis mai multor instituţii ale statului (şi chiar la Cotroceni) de

    către un călărăşean, Iliuţă a putut cumpăra la preţuri derizorii mai multe active foste de

    stat (în special foste ferme zootehnice, avicole şi foste CAP-uri, cu tere­nurile aferente)

    cu preţuri derizorii. Ca urmare a acestor achiziţii, Iliuţă a intrat în conflict cu cîţiva

    foşti proprietari de terenuri agricole, pe care i-a ameninţat şi chiar agresat. Pe numele

    lui Iliuţă s-au făcut numeroase plîngeri penale, dar cercetă­rile continuă.


    Dan Motreanu (PNL)
    A fost implicat în scandalul „Chiriile parlamentarilor“: deşi deţinea o locuinţă proprietate

    personală în Bucureşti, încasa lunar de la Parlament o mie de dolari pentru cheltuieli de

    chirie. A renunţat la suma pentru chirie după ce situaţia a fost dez­văluită de presă.


    Eugen Nicolăescu (PNL)
    Ca ministru al Sănătăţii, Nicolăescu s-a înconjurat de (adică a angajat în minister)

    asociaţi din firmele sale personale, dar şi de rude ale acestor asociaţi. Asociaţii

    ministrului au cîştigat contracte de milioane de euro cu Ministerul Sănătăţii, pentru

    livrarea de medicamente, ceea ce îl pune pe Nicolăescu într-un major conflict de interese.

    Tot ca ministru, Nicolăescu a demarat programul de construire a spitalelor regionale. Numai

    pentru servi­ciile de proiectare, ministerul a plătit peste zece milioane de euro unei firme

    austriece, după o licitaţie „cu dedicaţie“. Liberalul este cercetat de DNA în dosarul

    „Loteria“, pentru că a semnat, în calitate de membru al Consiliului de Administraţie al

    acestei instituţii, acte care ar fi prejudiciat compania de stat.
    COMPLETARE:http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Actualitate/36718/Nicolaescu-a-vandut-

    armele-lui-Ceausescu.html

    Biografia ministrului sanatatii cuprinde un episod controversat. Timp de peste 14 ani, Eugen

    Nicolaescu a fost unul dintre personajele importante din Ratmil S.A, Regia de Armament

    creata de Ceausescu pentru vanzarea mai mult sau mai putin legala si traficul de armament

    spre lumea araba. Surse apropiate serviciilor secrete spun ca, inainte de 1990, Ratmil

    reprezenta un paravan al afacerilor fostei Securitati.

    Aceleasi surse dezvaluie ca si dupa 1990 compania a ramas sub umbrela serviciilor secrete.

    In mod oficial, Ratmil s-a aflat in subordinea Ministerului Economiei si Comertului, pana

    cand a fost comasata cu alte structuri, pierzandu-si urma. Absolvent de ASE in 1982,

    Nicolaescu a fost angajat imediat la Ministerul Turismului. In 1985, conform biografiei

    oficiale, a ajuns la Ministerul Comertului, fara a preciza insa in care structura, dar, de

    fapt fiind vorba de Ratmil. Din 1991, Nicolaescu urca spectaculos scara ierarhiei la Ratmil.

    Intre 1991 si 1994 este sef Serviciu buget si analize economice. Apoi, in 1994, devine

    director economic, iar in 1997 ajunge director general. Cariera sa la Ratmil se sfarseste in

    1999, cand ajunge secretar general adjunct la Ministerul de Finante.

    Sefii Ratmil, deplin conspirati la DIEDupa ce URSS a invadat Cehoslovacia, dictatorul

    Nicolae Ceausescu a decis sa creeze o industrie nationala de aparare independenta de

    Moscova. Fiecare minister important si-a creat departamente militare, coordonate de o Regie

    de Tehnica Militara, adica tocmai Ratmil. In 1972, dictatorul a decis sa transforme Romania

    in exportator major de tehnica militara si a creat departamente speciale in principalele

    ministere.

    Printre produsele de baza s-au numarat: un avion de vanatoare construit impreuna cu

    Iugoslavia; un tanc bazat pe proiectul Leopard (RFG) si Centurion (Anglia); un bombardier

    bazat pe avionul Fokker-614 (Germania de Vest); doua variante de arme semiautomate bazate pe

    AK-47 sovietic (calibru 6,72, pentru care se produceau cartuse la Cugir), pe care voia sa le

    exporte masiv statelor si organizatiilor teroriste din Lumea a Treia.





    Nicolae Şerbu (PNŢCD)
    Afacerist controversat, lui Şerbu i se poate reţine scandalul „vilei RAAPPS“(o clădire din

    centrul Bucureştiului) pe care a folosit-o ani la rînd fără a plăti chirie.


    Aurelian Pavelescu (PNŢCD)
    Traseist politic: PD, PIN, acum PNŢCD (dar candidează pe listele PNL, după ce a fost foarte

    aproape de o nominalizare din partea PNG-CD la candidatura de primar al Bucureştiului).




    CONSTANŢA




    Antoanela Marinescu (PSD)
    Este fiica Paraschivei Barbu, nume ce se regă­seşte constant în încrengătura de afaceri

    derulate prin parteneriate public-private cu Primăria Constanţa. Mama candidatei este

    intermediar al unor afaceri de anvergură care ajung în portofoliul apropiaţilor lui Radu

    Mazăre. Cea mai notorie este Aqualand-ul din Mamaia. Marinescu este acţionară în firmele

    mamei sale.


    Manuela Mitrea (PSD)
    Soţia-deputat a lui Miron Mitrea a devenit notar, deşi nu întrunea condiţiile prevăzute de

    lege. Cînd era ministru al Justiţiei, Monica Macovei a dat-o în judecată pentru a-i retrage

    calitatea de notar.


    Eduard Martin (PSD)
    Deputat. Fiu al fostului prefect de Constanţa şi piesă de bază în gruparea Mazăre, Martin

    junior a fost menţionat în raportul „ContraBanda Litorală“, realizat de Centrul Român pentru

    Jurnalism de Investigaţie. A fost filmat de jurnaliştii de la Academia Caţavencu, pe 9

    octombrie 2007, votînd la două mîini, de două ori în 20 minute. Ziariştii constăn­ţeni au

    găsit discrepanţe între declaraţiile succesive de avere ale deputatului.


    Zanfir Iorguş (PD-L)
    Fost, timp de 12 ani, primar al Mangaliei. Trase­ist: înainte de PD-L a trecut prin PNŢCD şi

    PSD, în funcţie de culoarea dominantă din Parlament. În timpul mandatelor sale de primar,

    pădurea Comorova a devenit cartier rezidenţial. Presa a scris că Iorguş a cumpărat zece

    suprafeţe de teren în pădu­rea Comorova, netrecute în declaraţia de avere. Cru­cea Roşie a

    făcut plîngere penală împotriva sa pentru abuz în serviciu, deoarece a permis, ca primar,

    vînzarea terenului din curtea Spitalului Municipal Mangalia, care era revendicat de Crucea

    Roşie.


    Laurenţiu Mironescu (PD-L)
    Deputat, fost director al Administraţiei Porturilor Maritime (APM) Constanţa, coacţionar,

    îm­pre­ună cu senatorul Banias, la o firmă beneficiară a unor contracte cu APM în perioada

    în care aceasta era condusă de Banias; unul dintre parlamentarii care au solicitat bani de

    chirie, deşi aveau locuinţe în Bucureşti.

    Gheorghe Dragomir (PNL)
    Deputatul se află pe lista CNSAS ca avînd dosar de reţea în Securitate. A omis din

    declaraţia de ave­re două firme. Presa locală a relatat că familia deputatului, parteneră de

    afaceri cu alt candidat liberal, Constantin Matei, dezvoltă afaceri „preferen­ţiale“ în zona

    de nord a litoralului, unde primarii provin din PNL.


    Gheorghe Albu (PNL)
    Secretarul de stat în Ministerul Agriculturii a fost acuzat că a intrat, prin inginerii

    funciare, în po­sesia a 560 de hectare de podgorie în zona Aliman din judeţul Constanţa, în

    detrimentul foştilor proprietari, ţăranii. Albu a sponsorizat, sub egida Ministerului

    Agriculturii, Ziua Recoltei în colegiul unde candidează, cu puţin timp înainte de începerea

    campaniei electorale.


    Constantin Matei (PNL)
    Director al Administraţiei Porturilor Maritime Constanţa, face parte dintr-un grup liberal

    implicat în afacerile turistice din zona Histria.


    Andrian Mihei (PNL)
    Deputat, face parte din grupul parlamentar al proprietarilor de reşedinţe în Bucureşti care

    au primit bani de chirie de la Camera Deputaţilor.


    Florentin Scaleţchi (PNG-CD)
    Preşedintele Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului, din conducerea căreia fac

    parte foşti colonei de Securitate, de Armată şi Poliţie, a fost sur­prins în flagrant de

    procurorii DNA, în noiembrie 2006, primind mită în schimbul unor intervenţii promise la

    autorităţi judiciare. Judecat şi condamnat pentru luare de mită, trafic de influ­enţă (în

    formă continuată) şi fals intelectual.


    Stelian Duţu (independent)
    Deputat traseist, fost lider al filialelor Constanţa ale PD, PNL, PUR, PD-L. Pe bunurile

    sale DNA a de­pus sechestru asigurator, după ce fostul preşedinte al Consiliului Judeţean a

    adus instituţiei, prin abuz în serviciu, prejudicii de peste trei milioane de euro. A fost

    acuzat că a decis, tot în acea perioadă, transformarea Costineştilor în comună, în schimbul

    titlu­lui de cetăţean de onoare al noii comune şi, mai ales, al unui teren de 5.000 mp lîngă

    faleză.


    CARAŞ-SEVERIN



    Ilie Mustăcilă (PSD)
    Vicepreşedintele PSD Caraş a fost fruntaş local PD pînă în 2003, după ce, iniţial, fusese

    membru fondator al Mişcării Ecologiste (absorbită în PD cu largul său concurs, în 1998).

    Mustăcilă admite că este acţionar la firmele Bocşa Min şi Wivexim Caransebeş, beneficiare a

    miliarde de lei din fonduri nerambursabile UE, obţinute în perioada în care candidatul era

    preşedinte al Consiliului Judeţean. A fost acţionat în judecată în calitate de pîrît pentru

    deraieri contabile înregistrate în perioada în care a condus Consiliul Judeţean: un raport

    întocmit de Camera Judeţeană de Conturi în anul 2004 se referă la ilegalităţile unor plăţi

    efectuate în 2003 şi la utilizarea sumei de 23,8 miliarde de lei din fondul de rezervă

    bugetară aflat la dispoziţia Guvernului pentru reabilitarea, modernizarea şi repararea unor

    drumuri comunale.
    A acordat preferenţial sume pentru derularea unor proiecte SAPARD şi a contractat un credit

    bancar pentru care s-au plătit nejustificat, din banul public, dobînzi de sute de milioane

    de lei. Numele lui Mustăcilă apare şi în contextul muşamalizării unor afaceri ilegale cu

    lemn. Alături de Dinel Staicu, a fost anchetat de PNA pentru fals intelectual, uz de fals,

    abuz în serviciu, înşelăciune şi gestiune frauduloasă în cazul unor transferuri de la CSM

    Reşiţa.


    Romulus Marius Damian (PSD)
    În anul 2006, primarul comunei Teregova a fost trimis în judecată pentru agresiune şi

    vătămare corporală a unui consătean.


    Ion Mocioalcă (PSD)
    Este liderul local al PSD şi deputat din 2001. A apărut în faţa CNSAS pentru a da explicaţii

    în legătură cu un dosar de reţea. În declaraţia de avere, Mocioalcă apare ca avînd, între

    altele, conturi de 20.000 de euro şi 10.500 dolari şi acţiuni la „Agromec“ Caransebeş, firmă

    pe care a cumpărat-o de la fostul FPS, după ce i-a fost preşedinte al CA.


    Ioan Tabugan (PNL)
    Fost coleg de facultate cu fostul ministru al Agriculturii Gheorghe Flutur, de care s-a

    despărţit politic, rămînînd în PNL, Tabugan, directorul Direcţiei Silvice Reşiţa, nu poate,

    conform declaraţiei sale de avere şi a celei a soţiei, să justifice costurile locuinţei din

    Băile Herculane. La aceasta se adaugă naveta zilnică de circa 200 de kilometri pe care o

    face de la Herculane la Reşiţa şi înapoi acasă; într-una din aceste curse a accidentat,

    într-o benzinărie, un cetăţean ceh, incident muşamalizat de Poliţia locală. În cadrul unei

    interpelări parlamentare, senatorul Ioan Talpeş (dar şi fostul director general al Romsilva,

    Gheorghe Cahniţă), l-au acuzat că a condus ilegal Direcţia Silvică şi că a obţinut atestatul

    managerial doar în urma unui al doilea concurs, după ce pe primul l-a ratat, deşi nu avea

    contracandidat. Acelaşi Talpeş vorbeşte despre desfacerea ilegală a unor contracte de muncă

    din ordinul lui Tabugan, dar şi despre o casă construită de acesta cu muncitori din

    subordinea sa, în vreme ce Cahniţă evocă relaţii de afaceri cu firme care beneficiază de

    lemnul aflat în administrarea Direcţiei Silvice Caraş Severin.


    Eremia Breşneni (PNG-CD)
    Suspendat pentru şase luni din PSD în urma unui conflict cu baronul local Ion Mocioalcă,

    Breşneni a fost, ulterior, exclus (ca recidivist), după care s-a înscris în PNG. Ex-director

    al Liceului de Artă din Reşiţa, a fost în mai multe rînduri acuzat de agresiuni verbale şi

    chiar fizice, atît împotriva unor colegi de partid, cît şi în relaţiile cu colegii

    profesori. Demis de la conducerea liceului după un control al Inspectoratului Şcolar

    Judeţean încheiat cu acordarea unui calificativ necorespunzător; Breşneni a luat, la

    plecare, o parte din mobilierul obţinut ca donaţie pentru liceu.


    Marius Iriza (PRM)
    Deputatul PRM Iriza a locuit ilegal, în anul 2005, într-un cămin din Regie al Facultăţii de

    Medicină, plătind pentru chirie două milioane de lei, deşi primea de la Camera Deputaţilor o

    sumă de aproape zece milioane de lei pe lună.


    Ilie Cristescu (PNG-CD)
    Cunoscut drept „groparul Herculanelor“, Cristescu a fost, în 2002, subiectul unui raport

    elaborat de Corpul de Control al premierului dedicat „ingineriei Herculane“. În anul 2005 a

    fost acuzat că prin furt şi uz de fals a constituit un consiliu de administraţie paralel

    pentru staţiune, din care făcea parte împreună cu Ilie Iocşa, patronul Facultăţii de Drept

    din Băile Herculane, arestat în 2003 pentru luare de mită, şi cu avocatul Ilie Lupulescu,

    cel care a continuat să pledeze în cele mai înalte instanţe, deşi fusese suspendat de Baroul

    Bucureşti. Poet, dramaturg, profesor universitar, fost director al staţiunii Herculane,

    înainte şi după 1989, şi, conform propriei biografii, doctor în ştiinţe economice şi membru

    în diverse alte comisii, Cristescu este şi un migrator remarcabil: a fost preşedintele

    filialei judeţene a PUNR, după care a cochetat, pe rînd, cu PRM şi PSD, pentru a se opri,

    deocamdată, la PNG-CD.


    Ioan Ion (PD-L)
    Fost secretar de stat în Ministerul Apărării, a fost şeful Departamentului pentru Armamente

    -Înzestrare a Armatei, în mandatul căruia a avut loc controversata licitaţie pentru

    avioanele militare de transport organizată de Romtehnica şi cîştigată de Alenia în

    detrimentul EADS-Casa, licitaţie ulterior blocată în urma unor multiple contestaţii.


    Valentin Rusu (PD-L)
    Fin al lui Sorin Frunzăverde, deputatul Rusu a fost directorul SC Drumuri şi Poduri SA într

    -un judeţ traversat de o mare parte a DN7, cea mai distrusă şosea europeană din România. A

    fost acuzat de angajaţi ca fiind responsabil pentru salariile neplătite cu lunile şi că

    foloseşte maşina instituţiei chiar şi după ce a părăsit funcţia pe care o deţinea, odată cu

    trecerea în Camera Deputaţilor Deşi ţine de Oţelul Roşu, a fost „paraşutat“ într-un colegiu

    (Oraviţa) în care, se presupune, ar avea mai multe şanse.



    CLUJ



    Adrian Gurzău (PD-L)
    Retras în 2004 de pe listele de candidaţi la Parlament pentru neplata unei datorii de 5,8

    miliarde de lei vechi către Primăria Cluj, condusă pe atunci tot de Emil Boc.


    Boros Janos (UDMR)
    Viceprimar al Clujului şi şef al Comisiei Locale de Fond Funciar pînă în 2008, acesta a fost

    implicat în scandaluri cu retrocedări de terenuri la Cluj. Pe numele lui Boros Janos există

    mai multe dosare penale, inclusiv la DNA Cluj.


    Vasile Filip Soporan (PSD)
    Soporan a fost recrutat de Securitate în 1971, cînd era elev de liceu. A colaborat pînă în

    1979, a arătat CNSAS.
    Cît timp a fost prefect (2001-2004), Soporan a luat un teren în concesiune (la Raşca), dar

    în 2006 Corpul de Control al Prefecturii Cluj a constatat că acea concesiune fusese făcută

    ilegal: preţ subevaluat, fără licitaţie, documentele încălcau unele prevederi legale.

    Contractul de concesiune a fost anulat.


    Daniel Buda (PD-L)
    În ultimii cîţiva ani, adică în mandatul de deputat, Buda a strîns o avere impresionantă (în

    special din imobiliare): 3,5 milioane de euro. În ultimii doi ani, deputatul PD-L a făcut

    agenda presei clujene şi naţionale. Mai întîi, prin implicarea în dosarul „Gazeta“ (trustul

    de presă ai cărui directori au fost acuzaţi de şantaj, trust pe care l-a reprezentat pînă la

    un moment dat). Cînd procurorii au găsit indicii că Buda ar fi fost implicat în acţiunile

    capilor „Gazetei“, Buda s-a retras. Al doilea scandal, pornit tot din dosarul „Gazeta“,

    vizează o posibilă evaziune fiscală de 50 de miliarde de lei vechi, la care complice ar fi

    fost Buda, prin propriile firme. Al treilea scandal poate explica chiar averea deputatului:

    acesta a vîndut terenuri foarte scump unei companii care, ulterior, a dezvoltat proiecte

    imobiliare cu sprijinul total al autorităţilor.


    Petru Călian (PD-L)
    Migrator: PRM, PC, PD-L.


    Avram-Marius Gal (PNL)
    Migrator: PSD, PNŢCD, Forţa Democrată, PNL.


    Minodora Luca (PD-L)
    Migratoare: PSD, PD, PSD, acum PD-L. Contestată, ca primar în Băişoara, Cluj, de membrii

    composesoratului Muntele Băişoara, care au acuzat-o (inclusiv la Parchet) de vînzări ilegale

    de terenuri din composesorat.


    Dan Brudaşcu (PRM)
    Fost secretar cu propaganda la Uzina Tractorul Braşov.


    Teodor Pop Puşcaş (PSD)
    Fost chestor al Poliţiei Cluj, Puşcaş s-a remarcat atît prin averea impresionantă pe care a

    adunat-o ca poliţist, cît şi prin scandalurile în care a fost implicat. Puşcaş deţine firme

    de construcţii, un hotel de patru stele în Cluj, o firmă de pază şi protecţie şi numai la

    ieşirea la pensie a încasat salarii compensatorii de circa 40.000 de euro. Despre averea lui

    Puşcaş, dar şi despre legăturile acestuia cu lumea interlopă şi unii afacerişti arabi a

    existat chiar şi o interpelare parlamentară. Cele mai răsunătoare scandaluri în care a fost

    implicat sînt cele privitoare la un spaţiu al Poliţiei închiriat unei firme private, şi cel

    al dosarului „Moonlight“. În acesta din urmă, mai mulţi poliţişti erau acuzaţi, cu probe, că

    cereau şi primeau servicii sexuale gratuite de la dansatoarele clubului clujean „Moonlight“,

    dar Puşcaş a închis dosarul, în ciuda dovezilor.



    DOLJ



    Mihai Lupoi (PNL)
    Fost senator PRM, Lupoi a făcut parte dintr-o delegaţie de parlamentari români care s-au

    deplasat în Irak, în 2001. Ceea ce a dus la un scandal diplomatic, după ce în presă au

    apărut declaraţii pro-Saddam ale parlamentarilor români. Este implicat în scandalul

    „Chiriile parlamentarilor“: deţine locuinţă în Bucureşti, dar cere şi primeşte lunar o mie

    de dolari de la Parlament pentru a-şi plăti chiria tot în Bucureşti.


    Stelian Voinea (PD-L)
    Migrator: PSD, PNL, PNL, PD-L.


    Maria Schütz (PSD)
    A fost trimisă în judecată de DNA la sfîrşitul lui 2007, alături de alte trei persoane,

    acuzată fiind că a fraudat Orser Oradea şi Sere Codlea cu peste cinci milioane de euro, prin

    societăţile pe care le controla.
    Printre metodele favorite de îmbogăţire ale Mariei Schütz se numără şi tăierea, apoi

    vinderea ca fier vechi, a activelor unor societăţi de stat nici măcar integral plătite.

    Companii ale Mariei Schütz au beneficiat în mai multe rînduri de subvenţii de stat, deşi

    firmele aveau datorii la stat.


    Gheorghe Daniliuc (PNG-CD)
    Migrator: PRM, PSD, PNG-CD.


    Victor Odolbaşa (PNG-CD)
    Migrator: PRM, PSD, PNG-CD. Potrivit lui Vadim Tudor, care l-a exclus din PRM, Odolbaşa

    deţine cinci vile (împricinatul susţine că numai trei) şi trei maşini de lux. Vadim: „În

    total, averea lui este evaluată la peste 30 de miliarde de lei vechi, bani pe care nu-i poţi

    face dintr-un salariu, fie el şi de consilier judeţean“.


    Constantin Dily Şerbănoiu (PRM)
    Migrator: PSD, PNG, PSD Constantin Titel Petrescu, PRM.


    Valeriu Zgonea (PSD)
    Implicat în scandalul „Chiriile parlamentarilor“: deţine o locuinţă personală în Bucureşti,

    dar încasează şi bani de chirie de la Parlament (o mie de dolari lunar).


    Ion Călin (PSD)
    Ca viceprimar al Craiovei, a avut un rol determinant în acordarea unui contract de cesionare

    a parcărilor către firma Cronos. Contractul a fost reziliat în 2006, după ce a adus pierderi

    de cîteva zeci de miliarde de lei vechi la bugetul oraşului.


    Mihai Voicu (PNL)
    S-a remarcat prin casa pe care o deţine, o vilă ANL, primită deşi nu îndeplineşte nici unul

    dintre criteriile de departajare ale ANL.


    Petre Petrescu (PSD)
    S-a aflat în mai multe rînduri în conflicte de interese. Ca vicepreşedinte al Consiliului

    Judeţean Dolj, de exemplu, a fost de acord cu atribuirea de către Direcţia de Protecţia

    Plantelor (instituţie subordonată CJ) a unor contracte către propria firmă. Într-un alt caz,

    Petrescu a aprobat cumpărarea de către Primăria Scăieşti (condusă de finul său) a unui

    imobil dărăpănat, dar de trei ori mai scump decît pe piaţă. Tranzacţia face obiectul unui

    dosar al Poliţiei Dolj.


    Viorel Lis (PRM)
    Migrator: PNŢCD (partid al cărui membru era cînd a devenit primar al Bucureştiului), PNG

    (partid pe care l-a înfiinţat, apoi i l-a vîndut lui Becali), PRM. Implicat în celebrul

    dosar de mită „Şpaga suedeză“, în care capii companiei suedeze ABB au declarat că ar fi

    mituit oficiali români pentru recuperarea unei datorii. Printre oficialii numiţi de suedezi

    era şi Lis, anchetat de Parchet. În mandatul lui Lis a fost semnat unul dintre cele mai

    controversate contracte ale Primăriei Bucureşti: concesionarea reţelei de apă şi canal

    francezilor de la Vivendi (acum Veolia), ceea ce a dus la înfiinţarea societăţii Apa Nova.

    Sumele de concesionare, pentru un contract pe 25 de ani, sînt ridicole. Tot de numele

    primarului Lis se leagă multe atribuiri de locuinţe din patrimoniul municipalităţii.




    DÂMBOVIŢA



    Aurel Cucu (PD-L)
    Ales deputat PDSR în 2000, renunţă la mandat, în ianuarie 2001, pentru a deveni preşedinte

    al Consiliului Judeţean, poziţie din care a reuşit să ofere firmelor pe care le deţinea sau

    administra o covîrşi­toare parte din contractele cu bani publici şi fonduri europene din

    judeţ. Corpul de Control al Guvernului a verificat şi confirmat, în 2004, modul partinic în

    care erau cheltuiţi banii publici. A fost exclus din partid la marea cosmetizare din 2004,

    dar a revenit, după două luni, în Consiliul Judeţean din partea PD, reuşind, astfel, să

    cîştige şi încrederea Justiţiei, PNA dîndu-i NUP în cazurile de utilizare dubioasă a

    fondurilor europene.


    Jean Popescu (PD-L)
    În ciuda faptului că, în 2005, judeţul al cărui prefect era fusese diagnosticat ca suspect

    de inundaţii, medicul Popescu şi-a lăsat pacientul în plata viiturilor şi a plecat într-o

    delegaţie a Crucii Roşii dîmboviţene în China.


    Bogdan Cantaragiu (PD-L)
    Traseist politic şi paraşutist electoral de profesie: deşi născut în Bucureşti, unde a şi

    lucrat ca director în Primăria sectorului 1, a fost ales, în 2004, deputat PRM în Arad, a

    părăsit formaţiunea cu grupul Ciontea, a intrat în PP şi a trecut, doi ani mai tîrziu, în PD

    (ulterior PD-L), din partea căruia candidează pentru un colegiu în Dîmboviţa, la Titu.


    Ion Dumitru (PSD)
    Deputatul PSD este primul parlamentar trimis în judecată de procurorii DNA pentru fapte de

    corupţie, fiind judecat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru prejudicii de sute de

    mii de euro adu­se Regiei Romsilva în perioada în care ocupa funcţia de director al

    instituţiei. Dumitru a fost deferit Justiţiei în mai multe dosare pentru corup­ţie, abuz în

    serviciu contra intereselor publice, atribuirea ilegală a unor achiziţii publice şi măs­

    luirea licitaţiilor. Cel mai mare tun al deputatului a fost dat cu tancul – primul cumpărat

    de o instituţie civilă din România (opt miliarde de lei), după un şir de vînzări între

    firme-fantomă şi fără declaraţie va­mală de import. Presa a scris că Dumitru ar fi

    sponsorizat construirea fermei de la Cornu a fostului premier Adrian Năstase, alături de

    care obişnuia să participe la partide de vînă­toare. Procesul lui Ion Dumitru a fost

    suspendat în luna iunie a anului 2008, după ce avocaţii parla­mentarului au invocat o serie

    de excepţii de neconstituţionalitate.


    Victor Sanda (PSD)
    Fostul prefect de Dîmboviţa şi deputat face parte din grupul (identificat de DNA)

    demnitarilor locali care au contribuit la retrocedarea, prin transferuri ilegale, a 1.000 de

    hectare de pădure, din care 366 hectare în platoul Bucegi, unele în zone exceptate de lege,

    altele în rezervaţii naturale, strict protejate, în perioada guvernării Adrian Năstase.

    Printre beneficiarii pădurilor împărţite, deveniţi proprietari prin cumpărare ulterioară

    (ceea ce le atrage calitatea de „cumpărători de bună-credinţă“) se nu­mără generalul Toma

    Zaharia şi omul de afaceri Ale­xandru Bittner, apropiaţi ai ex-premierului Adrian Năstase,

    originar din Dîmboviţa.


    Ion Stan (PSD)
    Fost preşedinte al comisiei parlamentare de control al SRI, ulterior secretar al acesteia,

    deputatul este „fericitul cîştigător“ al unei plîngeri penale depuse de un fost ofiţer SRI

    pentru trafic de influenţă, asociere în vederea comiterii de infrac­ţiuni şi transmiterea de

    informaţii cu caracter secret ori confidenţial în afara cadrului legal. A fost acuzat că,

    folosindu-se de poziţia parlamentară pe care o ocupă, a pus, printr-o scrisoare deschisă

    adresată structurilor de securitate, presiune politică asupra serviciilor secrete. A mai

    fost acuzat că a dat dispoziţie unor procurori să stopeze o anchetă derulată în baza unei

    acuzaţii de fals aduse unui lector de la Universitatea „Valahia“.


    Gheorghe Ana (PSD)
    Numele lui Ana apare în acţionariatul unei fir­me PSD implicată în diverse afaceri

    imobiliare şi beneficiară a unor lucrări cîştigate în licitaţii organizate de Consiliul

    Judeţean, condus pe atunci chiar de candidatul PSD. De semnătura lui a beneficiat şi

    controversatul Fathi Taher, cînd a fost aprobată mărirea de capital care i-a permis omului

    de afaceri iordanian să devină stăpînul parcului industrial din zona fostei fabrici de

    armament de la Mija.


    Sache Neculaescu (PSD)
    În anul 1991, avocatul pesedist (anterior activist PCR) a fost arestat pentru implicare în

    trafic şi vînzare de copii, ulterior revenind în atenţie cînd, aflat în poziţie de cadru

    universitar, a fost descoperit ca plagiator. A fost acuzat că ar fi cumpărat jude­cători

    dîmboviţeni cu titluri doctorale.


    Gabriel Plăiaşu (PNL)
    În declaraţia de interese a deputatului liberal fi­gurează, în perioada în care era

    consilier jude­ţean, beneficii obţinute în calitate de membru în CA al parcului industrial

    Mija, aparţinînd controversatului om de afaceri Fathi Taher în urma unei suspecte majorări

    de capital şi a unor presupuse tranzacţii cu terenuri.


    Maria Cristea (PNL)
    Site-ul de campanie al candidatei liberale a fost găzduit, o vreme, pe domeniul Casei

    Corpului Didac­tic Dîmboviţa (instituţie pe care a condus-o pînă la plecarea PD de la

    guvernare şi numirea ei în fruntea inspectoratului şcolar), iar în afişele electorale pe

    care le-a distribuit cu o lună înaintea începerii campaniei a folosit însemne interzise prin

    lege. Tot în campanie, ajunsă între timp inspector şcolar general, a organizat, în

    Tîrgovişte, o mică paradă a microbuzelor şcolare, pozînd alături de acestea în scop

    electoral.





    GALAŢI


    Florin Costin Pâslaru (PSD)
    Televiziunea locală la care Pâslaru, consilier local PSD, este acţionar majoritar, a

    beneficiat, în anii 2003 şi 2004, de contracte dubioase de publicitate din partea

    Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos şi a Zonei Libere Galaţi, unde era şi membru în CA.

    În calitate de director al TV Galaţi a oprit difuzarea a două emisiuni de dezbatere,

    sugerând că acestea prejudiciază aportul de publicitate. Fundaţia unui imobil, pe care a

    construit-o în vara aceasta la Galaţi a distrus o clădire veche de peste o sută de ani, din

    patrimoniul Primăriei, fără ca instanţele abilitate să ia măsuri.
    În anul 2004 a fost găsit ca fiind incompatibil cu funcţia de consilier.

    Dan Nica (PSD)
    În calitate de ministru al Comunicaţiilor, a luat decizii prin care a creat avantaje unor

    companii private în detrimentul intereselor statului şi, totodată, al liberei concurenţe.

    Ministerul condus de Nica a atribuit unei firme IT mai multe contracte pe bani publici,

    unele prin încredinţare directă, altele prin diverse artificii menite să evite organizarea

    de licitaţii. Fostul ministru, în prezent de­putat PSD, face parte şi din „lotul“

    chiriaşilor de lux ai RAAPPS.


    Viorel Ştefan (PSD)
    A deţinut, o vreme, concomitent funcţia de sena­tor şi cea de preşedinte al CA la compania

    NAVROM, fiind, în acelaşi timp, şi membru în CA al SIF Mun­tenia.


    Bogdan Ciucă (PC)
    Este unul dintre parlamentarii care au primit bani de chirie deşi aveau case în Bucureşti.

    Îna­inte de a intra în PUR, a fost membru ApR. Prin cabinetul său notarial au fost

    legalizate acte într-o tranzacţie imobiliară controversată, operată de consi­lierul judeţean

    PC Eugen Durbacă, „baronul local“ al Galaţilor.


    Doruleţ Resmeriţă (PD-L)
    Este administratorul unei firme patronate de fraţii Herăscu, acuzaţi de fraudarea unor

    fonduri europene, asocieri de tip mafiot şi devalizări. Res­me­­riţă a înregis­trat la OSIM

    peste o mie de mărci şi a devenit celebru confiscând denumirea „Divizia A“.


    Mihail Boldea (PD-L)
    Avocatul baronului local Durbacă în cîteva afa­ceri duioase cu terenuri, unele ajunse şi în

    vizorul DNA.


    Viorel Cristovici (PNL)
    Consilier judeţean şi acţionar majoritar la o fir­mă, SC Majestic Comexim SRL, care

    desfăşoară lucrări publice, în urma unui contract cu Primăria din Brăhăşeşti, finanţate de

    Consiliul Judeţean. Primarul şi viceprimarul au fost arestaţi de DNA, în decembrie 2007, sub

    acuzaţia de luare de mită. Firma liderului PNL Tecuci a derulat contracte pentru

    reabilitarea unor şcoli şi grădiniţe, ca şi pentru dotarea primăriei din Tecuci cu aparate

    de aer con­diţionat, la acest din urmă contract ajungînd în urma unei licitaţii la care a

    concurat singură. Majestic Comexim a cîştigat şi o licitaţie organizată în 2006 de UM02542

    din Focşani.


    Sandu Traian (PNL)
    Om de afaceri apropiat fostului ministru al Mun­cii Paul Păcuraru, antreprenor în turism,

    dar şi cu afaceri cu tablă derulate, sub semnul întrebării, cu SIDEX, Sandu Traian este

    fratele unui procuror gă­lăţean luat în colimator de DIICOT pentru dosirea, în schimbul unor

    şpăgi, dosarelor unor oameni de afaceri locali aflaţi sub supraveghere pe motiv de legături

    economice ilegale la scară naţională. Presa locală şi centrală a scris atunci că procurorul

    a ope­rat la umbra autorităţii politice a fratelui său. Doi ani mai tîrziu, nu cu mult timp

    înainte ca Sandu Traian să devină candidat PNL, fratele procuror avea să fie numit şef

    teritorial al DIICOT.


    Mihai Bucatanschi (PNL)
    În calitate de consilier local a votat o hotărîre de consiliu ce favoriza propria firmă.


    Mihai Manoliu (PNL)
    Numele consilierului local liberal apare într-o serie de acuzaţii de mită în jurul unei

    concesionări ilegale de teren în folosul uneia dintre firmele clanu­lui Durbacă. Manoliu a

    înotat contra curentului: a fost în PD, a continuat o vreme ca independent, acum este PNL.


    Vlad Vladimir Galin Corini (PRM)
    A fost consilier prezidenţial în echipa lui Ion Iliescu, în mandatul 1992-1996. Emil

    Constantinescu a cerut schimbarea lui, Corini a atacat decizia în instanţă şi a cîştigat

    daune în valoare de 400 de mili­oane de lei vechi. În schimbul acestei sume, a solicitat şi

    a primit, la întoarcerea PSD la putere, postul de ambasador în Senegal. Rechemat de la post

    de Traian Băsescu, în 20 aprilie 2006. Înainte de a deveni candidat PRM a făcut parte din

    PDSR (actual­mente PSD), fiind inclusiv deputat de Ialomiţa. A pu­blicat, în 1980, volumul

    Tînăra generaţie – prezenţă activă pe şantierele construcţiei socialiste.


    Dorin Meran (PRM)
    A făcut subiecul unor acuzaţii legate de afaceri dubioase finanţate de Consiliul Judeţean

    Galaţi şi bancrută frauduloasă. Pe rol se află, după doi ani de anchetă DNA, un dosar penal

    de 5.142 de pagini des­chis pe numele unei firme a lui Meran pentru deturnare de fonduri

    Phare şi fals în înscrisuri. În urma unor dispute cu şeful politic local direct, Dan Nica,

    genera­te de ocuparea unui post de consilier judeţean, a pă­răsit PSD pentru PRM. Înainte şi

    după aceste epi­soa­de a mai fost membru în PSM, PD-L, PIN şi PNŢCD. A revenit în PRM

    înaintea actualelor alegeri. Numele lui mai apare şi în contextul unor atribuiri ilegale de

    spaţii de activitate pentru o firmă la care este asociat cu unul dintre locotenenţii Miha­e

    ­lei Geoană la Cru­cea Roşie. În acelaşi context se vor­beşte şi despre afaceri necurate

    purtate sub paravanul unor fundaţii. Un fost angajat îl acuză de vio­lenţă verbală şi

    fizică.


    Marin Costel (PRM)
    A fost prim-secretar al Comitetului Judeţean UTC Galaţi (1984-1989) şi ziarist la oficiosul

    local de partid Viaţă Nouă – „Tovarăşul Nicolae Ceau­şescu, ctitor de ţară nouă, marele

    îndrumător al ti­nerei generaţii“ – dar a îmbrăţişat repede pluripartitismul, aplicîndu-l pe

    propria piele: a circulat pe traseul PRM-PNL (unde a trecut cu tot cu mandat de consilier

    judeţean în urma unei răfuieli cu preşedintele Corneliu Vadim Tudor pentru tema unor

    paraşutaţi de la centru înaintea alegerilor parlamentare din 2004) – independent – PC-PRM.


    Călin Nestor (PRM)
    Avocat, traseist: PSDR-PSD Constantin Titel Petrescu-PNŢ-PRM.




    GIURGIU


    Valentin Adrian Iliescu (PD-L)
    Traseist politic: PUNR, PSD, acum PD-L.


    Victor Boiangiu (PD-L)
    În calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean (CJ) Giurgiu, Boiangiu a finanţat

    (indirect) firme ale unor rude (care au avut contracte cu Direcţia de Asistenţă Socială

    Giurgiu, subordonată CJ), dar şi firme deţinute de familiile altor înalţi funcţionari

    giurgiuveni.


    Dan Pasat (PNL)
    Afacerist cunoscut pentru apucăturile sale violente. Reclamat pentru agresiuni asupra unor

    giur­giuveni cărora le-a încălcat proprietăţile, dar şi pentru că ar fi violentat nişte

    membri ai PD-L la o mani­festare politică.


    Daniel Chiţoiu (PNL)
    Este şef al Fiscului (ANAF), calitate în care s-a aflat în conflict de interese: a cerut

    modificarea Codului de Procedură Fiscală, astfel încît decla­raţiile fiscale anuale ale

    firmelor să fie certificate de către un consultant fiscal.
    Or, tocmai Chiţoiu este consul­tant fiscal. Deci, dacă modificările ar fi trecut, modi­

    ficarea cerută de Chiţoiu ar fi avut efect şi asupra lui (financiar şi pozitiv). Pe de altă

    parte, Chi­ţoiu a cumulat multe funcţii în comisii şi comitete de stat, reuşind să adune, pe

    lîngă salariul de la ANAF, peste 300.000 de lei noi.


    Dragoş Ujeniuc (PNL)
    În dubla sa calitate, de deputat şi avocat, Uje­niuc s-a aflat în mai multe rînduri în

    conflict de interese. Conform unei declaraţii a fostului procu­ror gene­ral al României,

    Ilie Botoş, Ujeniuc avea un dosar penal în lucru, despre care nu au mai apărut alte date.

    Avînd în vedere notorietatea şi importanţa date de statutul de deputat, avocatul Ujeniuc a

    pri­mit contracte fără licitaţie de la instituţii de stat, dar şi multe comenzi de reprezen

    ­tare a unor interlopi pe care i-a scăpat de dosare penale grele.


    Adică ungurii sînt cinstiţi. Sau, dacă nu sînt cinstiţi, sînt orbi (vorbim despre orbire

    faţă de fapte de corupţie) ziariştii – pentru că, repetăm, informaţile negative despre

    candidaţi au fost recoltate din presă. Dar cît de orbi pot fi ziariştii? Şi, mai ales, cîţi

    ziarişti pot suferi de cecitatea asta selectivă în două judeţe în care există vreo 15

    publicaţii, radiouri şi televiziuni? Pentru a încerca să răspundem acestor nedumeriri, am

    făcut o analiză a structurii proprietăţii mass media de limbă maghiară. Şi iată ce am găsit:



    GORJ



    Scarlat Iriza (PSD)
    Presut Jilt Mătăsari, firmă la care Iriza a fost asociat, a fost implicată într-un circuit

    de rambursări ilegale de TVA. Cît timp a fost deputat (2000-2004), Iriza a fost acţionar la

    nu mai puţin de 14 societăţi comerciale.


    Mugurel Surupăceanu (PSD)
    A făcut afaceri de zeci de miliarde de lei vechi cu instituţii publice din Gorj, iar cît a

    fost prefect al judeţului şi-a trecut firmele pe numele unor apropiaţi, astfel că în

    declaraţia de avere nu mai era decît proprietarul unui apartament. E urmărit penal de DNA

    pentru complicitate la abuz în serviciu. Pentru că, în mandatul lui Ion Dumitru la

    conducerea Romsilva, a vîndut societăţii de stat un tanc cu 300.000 de dolari.
    Tancul fusese importat de o firmă a lui Surupăceanu cu numai 6.250 de dolari.


    Severus Constantin Militaru (PD-L)
    Migrator: Partidul Alianţa Socialistă (PAS), PD, PAS, PD-L. E lider sindical şi consilier

    local la Motru, deţine şase imobile.


    Victor Ponta (PSD)
    Conform raportului Coaliţiei pentru un Parlament Curat (2004), „Victor Ponta este

    preşedintele Fundaţiei Secolul XXI, din al cărei consiliu director mai face parte şi

    ministrul Ioan Mircea Paşcu. În decembrie 2001, Fundaţia a achiziţionat în urma unei

    licitaţii organizate de Ministerul Finanţelor complexul Astoria din Mamaia (fostul hotel

    PCR), pentru suma de 10 miliarde lei, la numai un an hotelul fiind vîndut PSD pentru suma de

    7,5 miliarde lei. Fundaţia Secolul XXI este acţionar majoritar la Radio 21, beneficiară a

    multor programe cu bani din fonduri europene“. În mandatul parlamentar 2004-2008, Ponta a

    făcut afaceri cu statul: a reprezentat complexele energetice Turceni şi Rovinari, ca avocat,

    în asociere cu firma de avocatură Şova & Partners.


    Eugen Vîlceanu (PSD)
    A fost cercetat într-un dosar penal pentru vînzarea la fier vechi a unor macarale aparţinînd

    unei societăţi de reparat utilaje miniere pe care o conducea, dar a primit NUP (neînceperea

    urmăririi penale). Fiul său deţine o societate cu acelaşi obiect de activitate (reparaţii de

    utilaje miniere), care a primit, fără licitaţie, din partea Societăţii Naţionale a

    Lignitului Oltenia (companie de stat) un contract de 1,6 milioane de euro, pentru

    modernizarea unui excavator.


    Vasile Popeangă (PSD)
    Migrator: ApR, PD, PSD.


    Adrian Gorun (PD-L)
    În mandatul de rector al Universităţii „Constantin Brîncuşi“ din Tîrgu Jiu, Gorun a reuşit

    să-l transforme pe fiul său, din suplinitor la un liceu, conferenţiar. Acuzat de abuz în

    serviciu, fals material în înscrisuri oficiale şi uz de fals (comise la întocmirea unui

    studiu de fezabilitate pentru Universitatea „Constantin Brîncuşi“), Gorun este acum cercetat

    penal de Parchetul de pe lîngă Tribunalul Gorj.


    Mihai Cosmin Popescu (PD-L)
    A fost trimis în judecată de către procurorii DNA, sub acuzaţiile de fals intelectual şi

    favorizarea infractorului, după ce ar fi încercat să „acopere“ urmele lui Ionel Manţog în

    dosarul „strămutărilor de lux“ (Manţog, fost director al Societăţii Naţionale a Lignitului

    Oltenia, fost secretar de stat la Industrii, a pus la punct un sistem prin care terenuri

    ieftine erau cumpărate de SNLO la preţuri exorbitante, iar beneficiarii sumelor erau

    apropiaţi ai şefilor SNLO). Popescu a mai fost acuzat de înşelăciune de către o asociaţie a

    minerilor disponibilizaţi, dar Parchetul a decis doar amendarea lui administrativă. Popescu

    a contestat pînă şi amenda (procesul a fost judecat de naşa lui de cununie) şi a cîştigat.


    Marcu Tudor (PRM)
    Este fratele lui Vadim Tudor. Dovedit colaborator al fostei Securităţi. Înainte de trecerea

    în rezervă, generalul Marcu Tudor a cumpărat la un preţ mult sub cel al pieţei o locuinţă de

    serviciu în Bucureşti.


    Corneliu Vişoianu (PD-L)
    Este finul premierului Tăriceanu. A deţinut acţiuni la firma B & C Consulting, cea care a

    acordat consultanţă grupului Rompetrol la achiziţionarea CET Midia. Este asociat cu Bogdan

    Buzăianu, cel mai „deştept băiat“ din România.


    Pantelimon Manta (PNL)
    Migrator: PD, PC, PNL. A fost „turnat“ de fostul ministru al Muncii, Paul Păcuraru, că ar fi

    intervenit pe lîngă el pentru numirea unei anume persoane la Inspecţia Muncii Gorj. Manta a

    recunoscut, dar a adăugat că a făcut-o la rugămintea lui Morega.


    Gheorghe Mitescu (PD-L)
    Este urmărit penal într-un dosar în care e acuzat, ca inspector general adjunct al

    Inspectoratului Şcolar Gorj, că ar fi aranjat un concurs pentru ocuparea unei funcţii într-

    un liceu.


    Matei Nădrag (PNL)
    Migrator: PUNR, PRM, PNL.


    Dan Ilie Morega (PNL)
    Este preşedintele PNL Gorj. A ajuns la cel de-al şaselea partid politic din care face parte,

    după 1989. A fost în PDSR, ApR, PSD, PNL Câmpeanu, PRM, PNL. A fost, înainte de ’89,

    directorul Cooperaţiei de Consum Gorj. După, actualul preşedinte al PNL a fost directorul

    FPS (din anul 1992), prefectul judeţului Gorj (în anul 1996), inspector guvernamental pentru

    judeţul Mehedinţi (din anul 2000) şi subprefect al judeţului Gorj (din anul 2005). În anul

    1998, cînd directorul FPS Gorj era Dorin Vârjan, Morega a cumpărat societatea ALMA din

    Motru, care deţinea 21 de spaţii comerciale. În perioada în care ocupa funcţia de

    subprefect, societatea acestuia din Motru a produs cornul pentru elevii gorjeni, în cadrul

    programului guvernamental „Cornul şi laptele“. Ginerele lui Dan Ilie Morega deţine o firmă

    de proiectări, iar multe din lucrările pentru care se acordă fonduri de la Guvern sînt

    realizate, în ceea ce priveşte partea de proiectare, prin intermediul acestei societăţi. Dan

    Ilie Morega a fost trimis în judecată de DNA în dosarul denumit „Bani pentru partid“, în

    care este judecat pentru obţinerea de foloase necuvenite şi instigare la abuz în serviciu

    contra intereselor publice, în vederea obţinerii unui avantaj patrimonial pentru altul.

    Conform rechizitoriului, Morega a pretins mai multor şefi de instituţii să cotizeze pentru

    campania electorală a PNL. Morega mai este urmărit penal în alte două dosare: acesta este

    acuzat de DNA de dare de mită către ministrul Muncii, Paul Păcuraru, care este şi el pus sub

    acuzare. Pentru numirea unui inspector-şef preferat la Inspecţia Muncii Gorj, Morega ar fi

    oferit firmei fiului ministrului Păcuraru mai multe contracte în minerit şi energie. Dan

    Ilie Morega şi-a trecut averea pe numele fiicei, înainte ca procurorii să-i pună sechestru

    pe aceasta. Averea lui reală este imensă în raport cu veniturile declarate: numeroase spaţii

    comerciale în municipiile Motru şi Tîrgu Jiu, vilă în municipiul Tîrgu Jiu, conac în

    localitatea Baia de Aramă (fosta casă de oaspeţi a PCR), casă în localitatea natală Padeş.




    HARGHITA ŞI COVASNA



    Hodgyai Geza, deputat UDMR
    Este proprietar al ziarului Új Kelet, al televiziunilor Feny TV, K-TV şi al Extra Radio.


    Borbely Laszlo, deputat UDMR
    Este soţul Melindei Borbely, redactor-şef al redacţiei maghiare a radioului public Tg.

    Mureş.


    Kelemen Hunor, deputat UDMR
    Este asociat în societatea Medianet SRL. Medianet este proprietar al paginii

    www.transindex.ro – cea mai populară publicaţie web de limbă maghiară din Transilvania,

    Fundaţia Communitas, fundaţie a UDMR, este proprietarul radioului Erdely FM şi în Consiliul

    Local Miercurea Ciuc, este editorul cotidianului Hargita Nepe.


    Verestoy Attila, senator UDMR
    Este proprietarul Editurii Scripta care are în proprietate cotidianul naţional Új Magyar Szo

    şi săptămînalul Erdely Riport.


    Cu o asemenea concentrare a proprietăţii UDMR şi a administraţiei locale asupra mass media

    de limbă maghiară devine clar de ce nu răzbesc în presă informaţii critice despre candidaţii

    UDMR din cele două judeţe. Practic, Harghita şi Covasna sînt azi condamnate la monopolul

    informaţional UDMR. Un asemenea control al accesului la informaţia de interes public este

    precursor al unei societăţi totalitare. O societate închisă, de limbă maghiară. O societate

    care, totuşi, produce bunăstare.
    Pentru ilustrare, alegem un exemplu la întîmplare: Verestoy Attila, senator UDMR, este

    posesorul unei averi estimate la 53 milioane de euro – în conturi bancare, plasamente la

    bursă, terenuri, case, bijuterii etc. În ultimul an de mandat, conform declaraţiei de avere,

    a reuşit sa cumpere un teren, să construiască 4 (patru) apartamente în Bucureşti şi a primit

    moştenire un apartament.


    HUNEDOARA


    Tiberiu-Ioan Balint (PNL)
    S-a aflat în conflict de interese: consilier judeţean şi, totodată, director al Registrului

    Auto Român (RAR) din judeţul Hunedoara, a fost şi preşedinte al CA al Apaserv, societate

    aflată în subordinea Consiliului Local Deva; în aceste condiţii, firmele în care Balint este

    administrator sau acţionar au cîştigat contracte cu mai multe primării din judeţ. Balint

    putea cunoaşte bugetele primăriilor înainte de licitaţii şi putea, totodată, influenţa

    dirijarea fondurilor către comune, fonduri din care, o parte, s-a întors la firmele lui.


    Mihail Nicolae Rudeanu (PSD+PC)
    Fost subprefect al judeţului Hunedoara, fost preşedinte al CJ Hunedoara; a fost implicat

    într-un scandal de corupţie în legătură cu ajutorul dat la primirea finanţării pentru

    amenajarea unui drum judeţean; Consiliul Superior al Magistraturii a impus redeschiderea

    unui dosar penal de corupţie care fusese închis (abuziv) de un procuror local; în dosar a

    fost investigat ca făptaş şi M.N.Rudeanu.


    Ioan Timiş (PNL)
    Migrator: înainte de a deveni membru PNL, a trecut prin FSN, PD, ApR si PSD.


    Cornel Cristian Resmeriţă (PSD+PC)
    A contribuit la extinderea migraţiunii de la cea politică la cea geografică: Primăria

    Lupeni, în care el este consilier, iar tatăl – Cornel Resmeriţă – primar, a organizat un

    program de vizite din bani publici extrem de ambiţios: SUA, Austria, Portugalia, Spania,

    Andorra, Danemarca, Norvegia, Suedia, Ungaria, Germania, Franţa, Elveţia, Cehia.




    IALOMIŢA



    Tinel Gheorghe (PD-L)
    Fost şef al Corpului de Control al Ministrului Agriculturii în perioada Gheorghe Flutur. În

    2006 s-a opus instituirii prohibiţiei la sturioni. Declaraţiile de avere ale lui Tinel

    Gheorghe sunt cel putin interesante. Dacă pînă în 2008 singura sa avere era reprezentă de

    veniturile încasate în calitate de consilier la minister şi era proprietarul unui automobil

    Dacia 1310, în 2008 lucrurile se schimbă radical. În 2008, averea lui Tinel Gheorghe număra

    două terenuri, o casă de vacanţă, o casă de locuit şi două apartamente. Ca venituri declară

    leafa de la Ministerul Agriculturii în cuantum de 35.000 lei pe an şi venituri de 840.000 de

    lei realizate de soţia sa, Iulia­na Gheorghe.
    Aceasta a fost angajată la Inspectoratul pentru Siguranţa Construcţiilor, pentru ca apoi să

    ajungă subit notar public în comuna Tunari, judeţul Ilfov, activitate care i-a adus venituri

    de peste 8 miliarde declarate de soţ. Tinel Gheorghe declară credite totalizînd 127.382

    (contractat în 2005) de lei şi 400.000 de euro, luate în 2008.


    Dan Mircea Popescu (PSD)
    Pachetul de legi anticorupţie al premierului Năstase a debutat cu o excepţie: senatorului

    Dan Mircea Popescu i-a fost permis (în mod ilegal) să cumuleze funcţia de senator cu cea de

    preşedinte al Consiliului de Administraţie al Eximbank.



    IASI



    Petru Movilă (PD-L)
    Are o avere frumuşică, constituită imediat ce a devenit parlamentar, în 2004. În mandatul

    2004-2008, Movilă a achiziţionat nu mai puţin de şase te­renuri (toate agricole, dar unele

    în zone cu poten­ţial imobiliar ridicat), declară că deţine între 15.000 şi 26.000 de euro

    cash şi donează bani la partid (48.000 RON numai în 2007). Cu toate acestea, trăieşte numai

    din salariul de parlamentar, din care mai plăteşte şi ratele unui credit.


    Dan Cârlan (PD-L)
    Acuzat că a luat un credit de peste un milion de dolari de la Bancorex, pe care nu l-a mai

    returnat.


    Daniel Oajdea (PD-L)
    Ca fost lider studenţesc, Oajdea s-a aflat în conflict de interese, după ce a închiriat un

    teren ieftin de la Politehnica ieşeană şi şi-a construit un restaurant.
    Publicitate

    Deţine un cont de 145.000 de euro, bani a căror provenienţă nu poate fi justificată.


    Mugurel Cozmanciuc (PNL)
    În 2006, a fost nevoit să-şi dea demisia din Consiliul Local Iaşi, după ce s-a descoperit că

    una dintre firmele sale avea contract cu o regie subordonată Primăriei Iaşi.


    Cristian Adomniţei (PNL)
    Ca ministru al Educaţiei, a favorizat (din punct de vedere al investiţiilor în

    infrastructura şcolară) judeţul Iaşi, unde candidează pentru un nou mandat de deputat. S-a

    aflat, de asemenea, în conflict de interese cînd a folosit elicopterul Ministerului de

    Interne pentru a ajunge la propria nuntă.

    Relu Fenechiu (PNL)
    Cercetat de DNA în cel puţin două dosare (unul vizează vînzarea la suprapreţ de

    transformatoare electrice către Electrica Moldova, înainte ca aceasta să fie privatizată,

    celălalt priveşte mai multe contracte de lucrări obţinute de firme de-ale lui Fene­chiu de

    la instituţii publice din Iaşi). Fene­chiu s-a aflat în conflict de interese cînd a apelat

    la colegul său de partid, ministrul Culturii Adrian Iorgulescu, căruia i-a cerut eliberarea

    unui aviz necesar conti­nuării unui proiect imobiliar privat în centrul Ia­şiului. Ulterior,

    una dintre firmele constructoare ale proiectului imobiliar s-a regăsit pe lista de donatori

    la bugetul PNL. Fenechiu a uzat de funcţia lui poli­tică pentru a-şi angaja soţia pe post de

    consilieră personală a directoarei Inspectoratului de Stat în Construcţii, aceasta din urmă

    fiind membră a PNL Iaşi, filială condusă de Fenechiu. Tot un abuz de funcţie a fost şi

    obţine­rea unei finanţări de la Guvern pentru construcţia unei biserici într-un cartier de

    vile construit de una din firmele proprii ale lui Fenechiu.


    Camelia Gavrilă (PNL)
    A impus unor şcoli, în calitate de inspector şco­lar general, cumpărarea de computere de la

    o firmă a lui Relu Fenechiu, şeful ei pe linie de partid.


    Traian Dobre (PNL)
    Traseist politic: PNL, PSD, acum iar PNL. Are la activ un schimb inechitabil de terenuri cu

    Romsilva: a cedat Direcţiei Silvice Suceava 4,7 hectare în valoare de 60.000 RON, pentru a

    primi la schimb 1,2 hectare pe malul lacului Ciric, din Iaşi, un teren de cel puţin jumătate

    de milion de euro.


    Cristian Nechifor (PSD)
    A fost cercetat de Poliţie, în 2001, pe cînd era deputat PDSR, după ce o firmă pe care o

    deţinea vînduse lenjerie unui spital din Iaşi, fără licitaţie.


    Doru Tompea (PSD)
    A semnat un angajament cu Securitatea, iar ofiţerul care l-a racolat a primit verdict de la

    CNSAS că a făcut poliţie politică. Un raport al Prefecturii Iaşi din 2005 a arătat că o

    fundaţie a lui Tompea a deturnat banii primiţi de la Guvern pentru sprijinirea presei de

    limbă română din Republica Moldova înspre sprijinirea presei locale din Iaşi, căreia i-a

    virat banii pentru a plăti publicitatea electorală a PSD.


    Anghel Stanciu (PSD)
    A înfiinţat mai multe fundaţii, care au obţinut chirii foarte ieftine atît de la Primăria

    Iaşi, cît şi de la RAAPPS. S-a aflat în conflict de interese cînd a votat, în Camera

    Deputaţilor, ca chiriaşii RAAPPS să poată cumpăra spaţiile închiriate, în condiţiile în care

    Stanciu avea o fundaţie în aceeaşi situaţie. O parte din firmele sale are contracte cu

    diverse instituţii de stat, în multe cazuri presa relatînd că licitaţiile la care Stanciu a

    cîştigat contracte s-au desfăşurat după sistemul „mîinii moarte“.


    Neculai Răţoi (PSD)
    Fost primar aproape 20 de ani la Paşcani, Răţoi a condus oraşul după o agendă exclusiv

    personală. Cele mai recente scandaluri în care a fost implicat, ca primar, sînt cel al

    construirii primăriei Paşcani (o construcţie megalomanică, mult prea scumpă pentru

    necesităţile unui oraş mic, dotată cu duşuri cu hidromasaj şi candelabre aurite) şi cel al

    repartiţiilor ANL (apartamentele au ajuns la odraslele constructorilor locuinţelor, la cele

    ale unor angajaţi din Primărie sau din regii subordonate Primăriei, la un nepot al lui Răţoi

    etc).



    MARAMUREŞ


    Nicolae Bud (PD-L)
    Migrator politic: PUNR-PSD-PD-L. A trecut şi prin PNR, atunci cînd o aripă a PUNR a fuzionat

    cu partidul lui Virgil Măgureanu. Preşedintele echipei de handbal HCM Baia Mare, a activat

    ca deputat PUNR de Maramureş în perioada 1992-1999 şi independent pînă în 2000. A fost

    implicat în „Scandalul paşapoartelor diplomatice“. I s-a întocmit dosar, iar în 1997 i s-a

    ridicat imunitatea parlamentară (ancheta s-a încheiat cu NUP).


    Gheorghe Zoicaş (PSD)
    Migrator politic: Partidul Republican (1996)-PNL-PLD-PSD.


    Vasile Bodnar (PD-L)
    Fost liberal, s-a înscris în PD-L înaintea alegerilor locale, pentru a candida la primăria

    oraşului Sighet (unde a fost directorul Spitalulului Municipal).
    A fost acuzat de îndatorarea spitalului, de angajări de personal fără concursuri (fiind

    promovate, în general, rude sau persoane din Săpînţa, localitatea sa natală) şi de

    management defectuos: contracte preferenţiale cu furnizori de alimente, aprovizionări cu 800

    kg de ciuperci Champignon, care nu s-au regăsit în meniul bolnavilor. A mai fost acuzat că

    acorda concedii medicale localnicilor care lucrau în străinătate. A permis experimentarea în

    spital a unei metode neomologate de operare a varicelor, aplicată pe 13 pacienţi de o echipă

    de medici francezi, preşedintele Colegiului Naţional al Medicilor apreciind că cei 13 au

    fost folosiţi pe post de cobai. A fost schimbat din funcţie în 10 iulie 2008, dar şi-a

    recîştigat postul în instanţă.


    Alexandru Cosma (PSD)
    A fost preşedintele Consiliului Judeţean Maramureş în perioada 2000-2004, desemnat din

    partea PD dar a încheiat mandatul ca membru PSD. Firma CIMP Baia Mare, la care a fost

    acţionar înainte de a-şi transfera participaţiunile către fiica sa, a cîştigat marea

    majoritate a licitaţiilor pentru lucrări din bani publici (drumuri, poduri, consolidări de

    maluri, aducţiuni de apă, introducere de gaz metan), subcontractînd, ulterior, lucrările. În

    2000 CIMP a achiziţionat 87,82 ha luciu de apă la o pescărie din Ariniş în detrimentul

    moştenitorului legal. Figurează, în declaraţia de avere, ca cel mai bogat candidat

    maramureşean, cu importante posesiuni moştenite sau donate. Anul acesta a vîndut acţiunile

    pe care le deţinea soţia sa la CIMP, dar cumpărătorul a descoperit ulterior că are de plătit

    datorii nerelevate în momentul tranzacţiei.


    Cătălin Cherecheş (PSD)
    În ciuda veniturilor mici relevate în declaraţia de avere, conduce un Porsche Cayenne.

    Economist la Direcţia Silvică, fiu al fostului director al direcţiei, care i-a lăsat

    moştenire o avere considerabilă. Asistent universitar şi preşedintele unei fundaţii, este

    prezent în trei firme ca administrator şi într-una în calitate de cenzor, cu venituri totale

    din aceste activităţi de 571 RON (la fel cît obţine din chirii). Are aprobat un PUZ pentru

    un proiect imobiliar în centrul Băii Mari. Anul trecut a primit de la mama sa un credit de

    2.883.938 RON. În campania electorală a finanţat zugrăvirea a 70 de scări de bloc, a

    asfaltat o stradă dintr-un cartier mărginaş al oraşului şi a investit foarte mulţi bani în

    promovarea în media locală.


    Emil Ambruş (PNG-CD)
    Înainte de 1989 a fost condamnat pentru furt de la locul de muncă. Lucra la Avicola Baia

    Mare şi susţine că a furat pentru a pune carne pe masa familiei.


    Augustin Chira (PPPS)
    Prin anii ’50 a lucrat o vreme (mai puţin de doi ani) în Securitate, după ce absolvise o

    şcoală de profil. Deşi a fost suspectat că a colaborat şi după aceea cu Securitatea, CNSAS a

    certificat faptul că nu a făcut poliţie politică.


    Dumitru Morhan (independent)
    Dat afară din Uniunea Ucrainenilor din România (al cărei vicepreşedinte a fost), a devenit

    apoi preşedinte Uniunii Democrate a Ucrainenilor din România (UDUR). Deşi locuieşte şi are

    afaceri în judeţul Suceava, candidează într-un colegiu maramureşan cu electorat ucrainean.

    Este cercetat în mai multe dosare la Parchetul Suceava şi a fost trimis în judecată pentru

    înşelăciune, uz de fals, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, evaziune

    fiscală şi complicitate la evaziune fiscală.




    MEHEDINŢI



    Mihai Demian (PSD)
    Cercetat penal pentru că a aprobat, ca viceprimar la Drobeta Turnu Severin, vînzarea unui

    apartament al Primăriei cu 4.000 de lei, cînd, pe piaţă, un astfel de apartament costă

    100.000 de lei. Tot ca viceprimar, Demian a aprobat concesionarea serviciului de salubritate

    al oraşului către o firmă austriacă, deşi aceasta avea ofertă mai slabă decît a celorlalţi

    candidaţi, dar oferea bonus o excursie în Austria pentru consilierii Primăriei. Perdanţii

    licitaţiei au contestat atribuirea în instanţă.


    Tudor Paul (PNL)
    Afacerist care aproape a falimentat (după o privatizare nereuşită) fostul CUG (combinat de

    utilaj greu) Iaşi, actualul Fortus, pe care intenţiona să-l transforme într-o afacere

    imobiliară de succes.
    A avut sprijinul şefului AVAS, liberalul Teodor Atanasiu, care, în cele din urmă, a dres

    busuiocul renaţionalizînd Fortus, adică trecîndu-l din nou în portofoliul AVAS. În anii ’90,

    Paul Tudor a falimentat şi Suprem SA, singura fabrică din Europa de Est care fabrica bile şi

    blindaje pentru fabrici de ciment. Este asociat, într-o firmă de imobiliare, cu Fulger,

    soţul Noricăi Nicolai.


    Doiniţa Mariana Chircu (PD-L)
    Ca inspector general al Inspectoratului Şcolar Mehedinţi, Chircu este în concediu medical de

    doi ani, dar fără să aducă certificate medicale pentru toată perioada.


    Vasile Burcu (PRM)
    Fost şef al Penitenciarului Mehedinţi, funcţie din care a fost revocat după ce s-a constatat

    că l-a favorizat pe Gabriel Bivolaru în detenţie.


    Cristian Cazanacli (independent)
    Fost director al Hidrocentralei Porţile de Fier, Cazanacli e cel care „a tăiat factura“

    retehnologizărilor penale de la
    Porţile de Fier pentru Va Tech (primul partener al Energy Holding). Scos de la Porţile de

    Fier după guvernarea PSD, Cazanacli a devenit director la Buzzman Industries, o companie din

    „constelaţia“ lui Bogdan Buzăianu, şi consultant la Energy Holding. În acelaşi timp,

    Hidrocentrala Porţile de Fier cumpăra flori de sute de milioane de lei vechi de la firma

    soţiei lui Cazanacli.


    Eugen Nicolicea (PSD)
    O avere impresionantă: teren intravilan, o garsonieră, un apartament şi o casă în Bucureşti,

    o barcă cu motor, autoturism Chrysler C 300, un altul Audi TT, conturi de 80.000 de euro şi

    împrumuturi acordate de 12.000 de euro, dividende de 135.000 de lei. Totul din salariul de

    parlamentar şi un SRL (Galaxy).


    NEAMŢ


    Culiţă Tărîţă (PSD)
    Fost deputat PDSR între 2001 şi 2004, Culiţă Tărîţă a devenit celebru prin două afaceri:

    concesionarea Insulei Mari a Brăilei, în 2001, şi cumpă­rarea de lemn, la preţuri mici şi

    fără licitaţie de la Romsilva. Pentru ambele afaceri au existat do­sare la PNA/DNA, dar lui

    Tărîţă nu i s-a întîm­plat nimic rău în cele din urmă. Totuşi, între firma lui Culiţă Tărîţă

    (cea care a concesionat Insula Mare a Brăi­lei) şi ADS (Agenţia Domeniilor Statului –

    instituţia care administrează IMB) există mai multe procese, scopul ADS fiind rezilierea

    contractului de concesionare, profund dezavantajos pentru stat.


    Ioan Munteanu (PSD)
    Ca deputat PSD, Munteanu a folosit (şi a şi recu­noscut) Dacia Logan, proprietate a Camerei

    Deputaţilor, în campania electorală pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean

    Neamţ, pe care nu a cîştigat-o.


    Iulian Ţocu (PSD)
    Personaj cu notorietate, din tagma „baronilor“ locali. În 2007, împotriva lui Ţocu a început

    o anchetă penală pentru acuzaţii ca bancrută frauduloasă, evaziune fiscală şi utilizarea

    bunurilor socie­tăţii în scop contrar intereselor acesteia, sustragere de sub sechestru şi

    fals în înscrisuri sub semnătură privată. Mai grav, Ţocu a fost trimis în judecată de DNA în

    2006, acuzat fiind că ar fi cerut ajutorul unor capi ai lumii interlope ca să cumpere o

    firmă aflată în lichidare judiciară. Unul din cei la care a apelat atunci Ţocu este

    basarabeanul Vasile Rodideal, acum arestat pentru trafic şi contrabandă de ţigări, dar

    închis, înainte de această arestare, şi pentru tentativă de asasinat cu gloanţe KGB pe care

    le transportase în România din Republica Moldova.


    Dorinel Ursărescu (PNL)
    Ursărescu nu e numai deputat PNL, ci şi afacerist. Firmele sale au lucrări de construcţii la

    drumuri (25 de milioane de lei noi numai în judeţul Neamţ), dar şi contracte de exploatare

    de masă lemnoasă. Ursărescu a devenit cunoscut şi pe plan naţional după ce s-a aflat că una

    dintre firmele „băie­­ţilor deştepţi“ – adică o firmă care cumpără curent electric ieftin de

    la stat şi-l vinde scump mai departe –, Green Energy, este deţinută de fiul lui Gheorghe

    Ştefan „Pinalti“, de fiul lui Ursărescu (intrat în afa­cere la vîrsta de numai 16 ani) şi de

    nume din eşa­lonul doi al PNL.


    Şerban-Cezar Strătilă (PNL)
    A fost cercetat de procurorii Parchetului Gene­ral pentru complicitate la uzurpare de

    calităţi oficiale, după ce „nepoata“ (o cunoştinţă a) Noricăi Ni­colai a intrat în Senat şi

    s-a jucat cu cartelele de vot ale mai multor senatori (printre care şi Strătilă). Strătilă a

    primit NUP (neînceperea urmăririi penale) în condiţii neclare.


    Gheorghe Popescu (PNL)
    Fost viceprimar la Piatra Neamţ şi actual director al ANL (Agenţia Naţională pentru

    Locuinţe), Popescu şi-a favorizat un fost coleg de partid, trecut, între timp, la PD-L,

    căruia i-a încredinţat un contract de aproape 8 milioane RON pentru scîn­dură folosită la

    construcţia caselor cetăţenilor si­nistraţi după inundaţii. Iar preţul scîndurii era dublu

    faţă de cel la vînzare pe piaţă. După ce a ajuns şef al ANL, Popescu s-a îmbogăţit brusc şi

    a început să dea bani cu împrumut, dar nu şi-a pu­blicat niciodată declaraţia de avere, cum

    cere legea. În mandatul său în fruntea ANL, multe lo­cuinţe (în special din Bucureşti) s-au

    acordat, fără respec­tarea criteriilor legale, unor politicieni, foşti sau actuali la

    Putere.


    Stelian Ghiţă (PD-L)
    A fost suspendat din funcţia de director al Spitalului Judeţean Piatra Neamţ după ce i s-a

    deschis un dosar penal, în urma unei achiziţii considerate ilegale. În cele din urmă,

    dosarul penal nu a avut consecinţe în instanţă.





    OLT



    Renică Diaconescu (PSD+PC)
    Migrator politic: Alianţa pentru România, Partidul Umanist, PD, PNL şi iarăşi PUR (ulterior

    PC), fiind ales deputat de Olt pe listele PSD+PUR. În 11 iunie 2007 a demisionat din

    Partidul Conservator, trecînd iarăşi la PNL, unde a rămas pînă în august 2008, cînd şi-a

    anunţat candidatura la alegerile din 30 noiembrie din partea Alianţei PSD+PC. Şef al secţiei

    de Neurologie Recuperatorie a Spitalului Judeţean Slatina. Un audit intern a relevat că

    Diaconescu a încasat nejustificat sume de bani de la spital pentru zile în care figura

    prezent şi la Camera Deputaţilor. A beneficiat şi de 120 de bonuri de masă, justificînd că i

    se cuveneau pentru ca a lucrat în zile nelucrătoare. Auditorul a explicat că pentru zilele

    nelucrătoare nu se acordă bonuri de masă.


    Marin Bobeş (PSD)
    A încercat, în 2006, să obţină fonduri nerambursabile SAPARD pentru una dintre firmele pe

    care le controla, dar a folosit, pentru documentaţie, acte false, menite să ascundă faptul

    că ferma pentru care solicita împrumutul (50.000 de euro pentru un camion) nu îndeplinea

    condiţiile pentru obţinerea banilor. Direcţia Control şi Antifraudă a Agenţiei SAPARD a

    blocat plata.


    Valeriu Andrei Steriu (PSD+PC)
    Firma la care era vicepreşedinte, La Dorna, şi Steriu, personal, au făcut subiectul unor

    acuzaţii de înşelăciune din partea a 26 de fermieri cu care urma să se asocieze în cadrul

    unor proiecte privind construirea mai multor euroferme din fonduri SAPARD.


    Gigel Sorinel Ştirbu (PNL)
    Fost preot, fost subprefect. Din 2007 este secretar de stat în Ministerul Culturii şi

    Cultelor. Premierul Călin Popescu Tăriceanu i-a botezat unul dintre copii. Presa locală a

    scris despre nereguli în declaraţia de avere (nu şi-a trecut toate bunurile dobîndite, iar

    între declaraţiile actualizate anual există discrepanţe suspecte; în plus, înstrăinarea unor

    bunuri nu se reflectă în venituri). În toamna anului 2007, în depozitul închiriat de firma

    lui Ştirbu, SC George’s SRL (administrată în prezent de soţia răspopitului şi de mama

    acestuia), DIICOT şi angajaţii vamali au descoperit peste patru tone de alcool contrafăcut.

    Dosarul se află la Parchetul de pe lîngă Judecătoria Slatina.


    Mircea Dumitru Gheorghe Coşea (PD-L)
    Migrator politic: FSN/PDSR-ApR-PNL-PD-L. În 2006, CNSAS a anunţat că Mircea Coşea a fost

    ofiţer sub acoperire al fostei Securităţi. Contestă sentinţa de poliţie politică pronunţată

    în 2007, contestaţie admisă de Colegiul CNSAS.


    Marin Ionică (PD-L)
    Fost preşedinte al Consiliului Judeţean aproape trei mandate. În 2005 a fost cercetat modul

    în care firma fiului său, Mihai, a obţinut zeci de mii de euro din fonduri nerambursabile

    Phare de la ADR Sud-Vest Oltenia, în condiţiile în care Marin Ionică, preşedinte al

    Consiliului Judeţean, era şi membru în Consiliul de Administraţie al agenţiei, o vreme fiind

    chiar vicepreşedintele ei.


    Dumitru Dragomir (PRM)
    Trimis în judecată de procurorii DNA, în mai 2008, într-un dosar în care apar cazuri de

    luare de mită, fals, uz de fals, abuz în serviciu şi alte fapte de corupţie şi sînt

    implicaţi oameni din fotbal, parteneri de afaceri ai lui Dragomir şi fiul acestuia. Potrivit

    rechizitoriului, Dragomir ar fi primit un teren în Bucureşti pentru ca, în schimb, să fie de

    acord cu achiziţia de către Liga Profesionistă de Fotbal – cu încălcarea Statutului LPF – a

    unui teren cu un preţ supraevaluat. A demisionat din PRM la sfîrşitul acestei veri, se

    anunţase iminenta sa intrare în PD-L, dar a revenit în PRM şi a fost desemnat candidat în

    colegiul Caracal, nu departe de Scorniceşti, unde, în anii ’80, a condus echipa de fotbal

    din satul lui Nicolae Ceauşescu.





    PRAHOVA


    Marian Săniuţă (PSD)
    Numele i-a fost deseori pomenit în contextul controverselor iscate de negocierile

    contractului EADS. I s-au adus cîteva acuzaţii de trafic de influ­enţă şi de o apropiere

    prea vizibilă de personaje dubioase din judeţ, cum ar fi Mihail Sireţeanu, ur­mărit în

    dosarul „MFA Mizil“.


    Horaţiu Zăgan (PSD)
    Consilier local la Cîmpina, a parcurs o traiectorie inversă tradiţiei într-un circuit

    politic bătut de mulţi traseişti: a pornit de la liberali, a făcut escală în Alianţa pentru

    România şi s-a oprit la sociali-de­mocraţi.


    Mircea Grigore (PSD)
    De numele avocatului pesedist se leagă antecedentele politice ApR şi (prin absorbţie,

    desigur) PNL, dar şi cîteva scandaluri de culise din Justiţia prahoveană. Alte culise,

    citate de presa locală, ar fi interesate de părerea CNSAS despre candidatul PSD.


    Adrian Năstase (PSD)
    Nenumărate dosare de cercetare penală, în care fondul problemei stă în modul în care, susţin

    procurorii DNA, au fost ridicate cele două proprietăţi (cea de la Cornu şi cea din

    Zambaccian, Bucureşti): prin mită şi trafic de influenţă, iar prezenţa piscinei la etajul

    patru nu ar fi atras atenţia dacă în fond nu ar fi fost camuflată, în actele de construcţie

    a casei, printr-un fals. În acelaşi context, Năstase este acuzat de şantaj. La mijlocul

    acestui an, Camera Deputaţilor a respins cererea DNA de începere a urmă­ririi penale a lui

    Năstase.


    Emil Calotă (PSD)
    A plecat din Primăria Ploieşti cu tinichelele cî­torva scandaluri şi cu imaginea unui oraş

    în care dezvoltarea a bătut, opt ani, pasul pe loc. Averea familiei este în grija copiilor

    (fata şi ginerele), milionari în euro din afaceri cu mobilă, inclusiv (sau mai ales) mobilă

    pentru instituţii publice din judeţ.


    Radu Oprea (PSD)
    Fiu al ex-viceprimarului PSD al Ploieştiului, Nicolae Oprea, oferă consultanţă pe relaţia cu

    municipalitatea în domeniul investiţiilor şi dezvoltarea proiectelor imobiliare. Care,

    ulterior, ajungeau să fie executate de acelaşi grup de firme al tînărului om de afaceri.


    Ionuţ Ionescu (PSD)
    Din funcţia de şef al Administraţiei Domeniului Public a Primăriei Ploieşti a intermediat

    contracte pentru firma tatălui său.


    Gabriel Hornoiu (PD-L)
    Traseist politic: ApR-PSD-PD (între timp şi „-L“). Este cetăţean de onoare în cel puţin 25

    de localităţi prahovene, presa locală scriind că este
    ahtiat după astfel de titluri – sau, poate, după titlurile de proprietate pe care, uneori,

    astfel de recompense onorifice le atrag.


    Florin Anghel (PD-L)
    Face parte din rasa campioană la traseism: PNŢCD, PUR, PNL, PC, PNDC, ajungînd (după ce PNL

    n-a fost de acord să-i ofere un loc eligibil în colegiul de reşedinţă) acum la PD-L. Are

    hîrtie de la CNSAS că nu a colaborat cu Securitatea. În schimb are, conform actualei

    conduceri a judeţu­lui, nişte hîrtii contabile neortodoxe rămase în urmă după ce a părăsit

    funcţia de preşedinte al Consiliului Jude­ţean Prahova, deţinută între 2004 şi 2008. A ajuns

    unul dintre milionarii din Top 300 şi graţie concursu­lui statului, care a avut constant

    nevoie de grupul său de firme.


    Nicolae Alexandri (PNL)
    A fost prefectul judeţului, iar de numele său se leagă mai multe anchete pe care DNA le

    derulează în prezent, privind retrocedări de terenuri în afaceri de zeci de milioane de

    euro.


    Iulian Teodorescu (PNL)
    Avocat, fost preşedinte al PNL Ploieşti; nu a ripostat la acuzaţiile, apărute în presă,

    despre suspiciunea unui trecut de turnător la Securitate – nu a dezminţit şi nici n-a dat în

    judecată instituţia de presa care a publicat zvonul, nu a recurs nici la serviciile CNSAS.



    SATU MARE


    Gheorghe Ciocan (PSD+PC)
    Presa a făcut o legătură între faptul că Gheorghe Ciocan şi Ioan Mircea Paşcu – fost

    ministru al Apărării – împart aceeaşi casă de vacanţă, iar ginerele lui Ciocan a obţinut un

    contract de reamenajare a cazarmei de la Eforie Sud din fonduri ale MAp (un milion de euro).

    Pe durata mandatului lui I.M. Paşcu la conducerea ministerului (2000-2004), prin răspunsuri

    oficiale, MAp a negat existenţa vreunei relaţii cu firma fiului lui Ciocan. Conducerea

    ulterioară a MAp a admis însă existenţa unui contract cu respectiva firmă şi a precizat că a

    fost atribuit prin selecţionare din „baza de date a ministerului“.


    Rudolf Riedl (UDMR)
    Subprefect; a fost cercetat penal de DNA pentru abuz în serviciu – acuzat că a orientat

    sumele provenite de la rectificarea de buget spre comunele cu primari UDMR.


    Viorel Pop (PSD+PC)
    Migrator: PDSR, ApR, PD-L, a trecut înaintea alegerilor din acest an la PC; controversat om

    de afaceri, suspectat că ar fi obţinut, cu suport politic, lucrări în domeniul

    construcţiilor, unele prin atribuire directă.





    SĂLAJ




    Filonaş Chiş (PSD+PC)
    Fost secretar al UTC Sălaj, s-a pronunţat împotriva deconspirării preoţilor colaboratori ai

    Securităţii.


    Ionel Ciunt (PSD+PC)
    Fostul prefect al judeţului, în 2004, actual director adjunct al Direcţiei Sanitar

    Veterinare şi de Siguranţa Alimentelor, este cercetat de Poliţie pentru că s-a sustras de la

    recoltarea de probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei.


    Petru Buboi (PNG-CD)
    S-a deconspirat ca informator al Securităţii pentru a-l putea acuza pe preşedintele filialei

    Sălaj a Partidului Democrat, Viorel Stanca, că ar fi fost ofiţer de Securitate. Buboi afirma

    că el însuşi ar fi fost informator al lui Viorel Stanca.


    Gheorghe Mirel Talos (PNL)
    Fost consilier al premierului Tăriceanu, în prezent deputat, face parte din „lotul“

    demnitarilor care refuză să părăsească vilele de protocol RAAPPS.
    Conform propriei declaraţii de avere, în 2005 a obţinut o locuinţă ANL, pe numele soţiei.


    Stan Petru (PRM)
    A fost secretar judeţean al PCR pe probleme de agricultură. A părăsit PRM în timpul

    actualului mandat de senator (la începutul acestei veri), a fost batjocorit public de

    liderul partidului, Vadim Tudor, dar a revenit înainte de alegeri, provocînd certuri în

    filiala sălăjeană.





    SIBIU




    Ioan Cindrea (PSD+PC)
    Deputatul PSD a fost secretar de stat în Ministerul Muncii şi director al ANOFM, perioadă în

    care mama sa, în vîrstă de 70 de ani, a concesionat un teren de la Primăria din Cisnădie la

    un preţ simbolic (1 euro/m2). Tot mama liderului PSD a accesat, în 2001, fonduri PHARE

    (50.000 de euro) prin firma Confsib Internaţional, la care era acţionară. O altă

    participaţiune a venerabilei acţionare, alături de alţi politicieni locali, este Crama

    Apoldu; achiziţionată, conform presei, la un preţ subevaluat.


    Mircea Vasile Cazan (PNL)
    A „furat“ startul campaniei electorale, apărînd pe reclamele outdoor şi video ale Societăţii

    Naţionale de Radiocomunicaţii SA / Radiocom („Vă mărturisesc că la Radiocom punem suflet în

    comunicare“), al cărei preşedinte este. Din această calitate, este asociat unor afaceri

    controversate cu proprietăţ subevaluate din patrimoniul societăţii.


    Mircea Silvestru Lup (PSD+PC)
    Fost prefect PSD în perioada 2000-2004, de numele lui se leagă o serie de acuzaţii cu

    privire la eliberarea clientelară a unor titluri de proprietate, la Şelimbăr, în contextul

    controverselor legate de traseul centurii ocolitoare a Sibiului. După finalul mandatului său

    de prefect a izbucnit şi scandalul magazinelor de tip economat, deschise cu inaugurări

    festive, dar existente numai pe hîrtie.


    Ilie Stoica (PNL)
    Senatorul, ales ca membru PUR (PC) dar exclus din această formaţiune, a fost trimis în

    judecată pentru agresarea (lovire şi alte acte de violenţă cu circumstanţe agravante), la

    Agnita, a unui adversar politic în timpul campaniei pentru alegerile locale din 2004. La una

    dintre proprietăţile sale ţine în captivitate căprioare, deşi legea din România nu permite

    astfel de tratamente aplicate animalelor sălbatice; Stoica argumentează că „le-a cumpărat de

    la un crescător din Germania“.


    Eugen Mitea (PNL)
    Fostul viceprimar al Sibiului, a condus comisia Primăriei care a atribuit, prin licitaţie,

    la un preţ considerat ca fiind supraevaluat lucrările de reabilitare a Pieţei Gării din

    Sibiu. A plecat din Administraţia locală după ce a fost anunţat că va prelua conducerea

    Transgaz Mediaş. Ministerul Economiei a optat în ultimul moment, fără explicaţii, pentru un

    alt şef, Mitea devenind, ulterior, director general adjunct în Romgaz Mediaş.


    Alexandru Tomaşevschi (Partidul Verde)
    Migrator: plecat din PSD, a participat la mai multe acţiuni PD-L înainte de a deveni

    candidatul ecologiştilor.


    SUCEAVA


    Mircea Druc (PD-L)
    Fost premier al Republicii Moldova, fost diplomat de rangul doi trimis de PSD în Brazilia

    (2001-2004). Migrator politic de peste Prut: a trecut de la Partidul Reîntregirii Opţiunea

    Daco-Latină la PUNR, iar apoi la PRM şi, în final, la PD-L.


    Ioan Stan (PSD)
    Deputat PSD. În 2004 a fost trimis în judecată de DNA alături de Gavril Mîrza, preşedintele

    Consiliului Judeţean, într-un dosar legat de sponsorizări ilegale în campania electorală.

    Folosindu-se de funcţiile deţinute în cadrul judeţului, cei doi au reuşit să adune nu mai

    puţin de 100.000 de dolari de la diferiţi oameni de afaceri. Aceştia erau convocaţi şi

    presaţi să contribuie cu diferite sume de bani la sponsorizarea activităţii Fundaţiei

    „Armonia“ (controlată de PSD) în vederea încurajării activi­tăţilor culturale din judeţ.


    Mihai Frunză (PSD)
    Fost primar de Rădăuţi pe vremea comuniştilor, primar PSD trei mandate, pînă în 2008. Face

    obiectul mai multor plîngeri penale în legătură cu gestionarea fondurilor şi a spaţiilor de

    la Primărie. Frunză are o avere măricică: 0,38 ha teren intravilan în judeţul Botoşani şi în

    comuna Horodnic, 371 mp teren agricol la Rădăuţi, un apartament şi un spaţiu comercial în

    Rădăuţi, o casă de vacanţă în judeţul Botoşani, o Dacia 1410 din 1996 şi o Toyota Corola din

    2006, cupoane BCR în valoare de 10.000 de euro şi un împrumut scadent în 2010, de 10.000 de

    euro. Toate astea din veniturile de consilier local, din pensia de 12.000 de lei, din

    salariul soţiei şi din închirieri.


    Eugen Bejinariu (PSD)
    General în rezervă, fost ministru coordonator al Secretariatului General al Guvernului în

    guver­narea 2000-2004 şi premier interimar în decembrie 2004, de la alegerea lui Adrian

    Năstase în func­ţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor şi pînă la instalarea guvernului

    condus de Călin Popescu Tăriceanu. Bugetar convins: are o casă de 381 mp în Bucureşti,

    obiecte de artă şi cult în valoare de 3.000 de euro, o colecţie de artă (tablouri,

    litografii şi gravuri estimate la 75.000 de euro, statuete, bibelouri, vase etc. în valoare

    de 25.000 de euro, mobilier de 28.000 de euro şi bijuterii de 9.000 de euro). În conturi

    curente şi depozite bancare deputatul are 30.600 de dolari, 212.767 euro şi 74.963 de lei.

    Mai deţine acţiuni la ERSTE Bank, evaluate la 647.580 de euro.


    Titi Petre (PSD)
    Fost director al Oficiului de Cadastru în perioada 2000-2004. Cercetat de DNA pentru

    transferuri ilegale de terenuri. Deţine 246.100 mp de teren agricol, forestier şi păşune,

    două case şi un apartament în Iaşi, două autoturisme, un Tico şi un VW, bijuterii de aur în

    valoare de 36.000 de lei, iar în conturi 130.000 de lei, 35.000 de euro şi 35.000 de dolari.

    Veniturile le realizează din salariul său şi al soţiei, cumulate la 44.000 de lei, din

    pensia lui de 12.000 de lei, din agricultură 10.000 de lei şi din expertiză 85.000 de lei.


    Petru Tărniceru (PSD)
    Deputat. Este cercetat penal ca beneficiar de contracte preferenţiale în afacerea

    reabilitării gă­rilor din Moldova, în parteneriat cu Mihai Necolaiciuc.


    Philip Rozopol (PNL)
    Om de afaceri. A făcut stagiul militar de 9 luni la Securitate, după un stagiu de 3

    săptămîni după absolvirea facultăţii a primit grad de locotenent şi după o altă convocare de

    4 săptămîni a fost înaintat căpitan. A declarat că asta a fost singura legătură cu fosta

    Securitate şi că ulterior nu a fost convocat sau căutat vreodată, că nu a colaborat în nici

    un fel.


    Alexandru Băişanu (PNL)
    Profesor universitar, fost subprefect, fost prefect pînă în octombrie 2008. Migrator

    notoriu: PNŢCD, PSD, PUR- PC, PNL.


    Brînduşel Nichitean (PNL)
    Inginer. Traseist politic: ApR, PD, PNL, după ce fusese refuzat de PRM. În 2004 a pierdut

    mandatul de senator, după ce s-a dovedit că la alegerile parlamentare a votat de cinci ori!


    Cezar Ioja (PNL)
    Om de afaceri si migrator politic: ApR, PRM, PNL. În oraşul său, Vatra Dornei, la fel ca şi

    pe forumurile ziarelor şi posturilor de radio locale, se spune că a făcut bani din cămătărie

    şi proxenetism.




    TELEORMAN


    Ioan Codruţ Şereş (PC)
    Fost ministru al Industriilor, Şereş s-a ales cu două dosare penale, cele mai grave acuzaţii

    fiind de trădare de ţară şi spionaj în favoarea unor investitori străini. Are acţiuni la

    SIF-uri şi la Rom­petrol pe care nu şi le-a declarat.


    Nicolae Bănicioiu (PSD)
    Înainte să ajungă deputat PSD, Bănicioiu s-a plimbat – ca preşedinte al Uniunii Studenţilor

    din România (USR) – la Lisabona pe banii Agenţiei Naţionale pentru Sprijinirea Iniţiativei

    Tinerilor (ANSIT). De fapt, banii erau destinaţi unor copii cu dizabilităţi, aşa că ANSIT a

    cerut banii înapoi, iar sejurul lui Bănicioiu a fost plătit de USR. În 2008, în conturile

    lui Bănicioiu apar, brusc, 25.000 de euro, deşi deputatul nu cîştiga mai mult de 13.000 de

    euro pe an.


    Robert Sorin Negoiţă (PSD)
    Deţinător, împreună cu fratele său, al unei averi impresionante construite pe un imperiu

    imobiliar. Acuzat de implicare în scandalul „Pro­tan“ (firma de neutralizare a deşeurilor

    animale), căreia i-ar fi grăbit închiderea printr-o campanie de presă dusă prin intermediul

    cotidianului gratuit Ring, pe care-l deţine.




    TIMIŞ



    Horia Cristian (PNL)
    Este director al Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate; în 2006, înainte de a ocupa

    actuala func­ţie, a fost director adjunct al Spitalului Judeţean; în acea perioadă, spitalul

    a achiziţionat instalaţii de aer condiţionat de la Avant Garde Sisteme SRL, care îl avea ca

    acţionar pe Horia Cristian; achizţia s-a făcut prin selecţie de oferte.


    Gheorghe Ciobanu (PD-L)
    Fost membru PSD, a trecut la PD după 2004; a fost director al Direcţiei Vamale Timişoara şi

    subprefect de Timiş; a fost subiectul unei anchete a DNA în care s-a stabilit că au existat

    legături între el, finul său – Gabriel Moldovan, director al Direcţiei Regio­nale Vamale

    Timişoara – şi un grup de traficanţi aflaţi în urmărire; Grupul de Investigaţii Politice

    (GIP) a făcut publice înregistrările convorbirilor tele­fonice care dovedesc aceste

    legături; Ciobanu a fost promovat subprefect chiar în timpul scandalului. Conform Mediafax,

    DNA a dispus NUP pentru subprefectul Ciobanu, cazul fiind preluat de Parchetul de pe lîngă

    Judecătoria Timişoara.


    Petru Andea (PSD)
    Fost secretar PCR pe Centrul Universitar Timi­şoara, responsabil cu propaganda în

    universitate; a omis să treacă în CV funcţiile pe care le-a ocupat în anii ’80 în ierarhia

    PCR.


    Iosif Oncu (PSD)
    Fost primar al oraşului Sînnicolau Mare; anche­tat, împreună cu alţi angajaţi ai Primăriei,

    pentru concesionarea a 1.440 mp din parcul oraşului, teren pe care s-a construit o vilă

    achiziţionată de fiul lui.


    Ionel Patrichi (PNL)
    A fost consilier judeţean, director al Societăţii Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare (SNIF)

    şi, din 2007, acţionar al unei firme private cu obiect de acti­vitate asemănător, la care

    era director. A fost acuzat de incompatibilitate – consilier judeţean şi, totodată,

    administrator al unei societăţi; a fost acu­zat de conflict de interese şi pentru că firma

    la care este acţionar a făcut afaceri cu cea la care a fost director: un angajat al SNIF era

    administrator al fir­mei lui, a închiriat utilaje de la SNIF, a folosit se­diul SNIF pentru

    activităţi ale firmei şi şi-a anunţat public intenţia de a cumpăra SNIF, în condiţiile în

    care societatea publică are un patrimoniu mult subevaluat.


    TULCEA



    Paul Cononov (PNL)
    Guvernator al Deltei Dunării din 2005 pînă în 2008, funcţie de care a profitat din plin

    pentru a se strecura în miezul mai multor controverse, cum ar fi eliberarea, fără licitaţie,

    pentru o firmă administrată de un coleg liberal, a autorizaţiei de recoltare a stufului

    dintr-o zonă strict protejată din Delta Du­nării (încăl­cînd, astfel, decizia Consiliului

    Şti­inţific, cu excepţii agravante anticonstituţionale, ca excep­tarea de la redevenţe).

    Documentaţia acestui caz include şi semne ale – cel puţin – neglijenţei în exer­citarea

    responsabilităţilor administrative. A acordat autorizaţie de pescuit sturioni, în con­

    diţiile prohibiţiei de zece ani impusă pescuitului la sturion. Este cercetat penal împreună

    cu directorul executiv al Rezervaţiei Delta Dunării pentru că au permis intrarea în vigoare

    a acordului tacit, infrac­ţiune pedepsită de lege cu pedepse de pînă la cinci ani de

    închisoare.


    Horia Teodorescu (PSD)
    În 2004, era acţionar la nu mai puţin de şase societăţi, între care una, SC Condor SRL din

    Babadag, avea ca obiect principal de activitate construcţiile, în special pe cele

    contractate de la administraţia locală, condusă, la vremea respectivă, de membri ai

    aceluiaşi partid. În 2006, firma deţinea, în baza unei licitaţii niciodată ţinute, un

    contract de închiriere pentru un teren de 10.000 mp la kilometrul 54 al braţu­lui Sfîntu

    Gheorghe, teren pe care a fost construit, în prealabil, fără autorizaţii, un hotel luxos.


    Dumitru Enache (PD-L)
    Primarul comunei Stejaru şi preşedintele Asociaţiei Primarilor de Comune din România. Face

    parte din grupul de primari tulceni aflaţi în conflict cu ONG-urile care se opun instalării

    de eoliene în ariile protejate. În acelaşi context a fost acuzat, împreună cu alţi primari

    tulceni, că a sacrificat islazurile comunale, concesionînd unor firme din domeniul energetic

    10.000 de hectare folosite iniţial ca păşune, dezinformînd, în prealabil, populaţia cu

    privire la beneficiile comunităţilor locale.


    Marian Avram (PD-L)
    A fost şeful Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare, calitate în care şi-a pus semnătura

    pe un caiet de sarcini pentru o licitaţie, favorizînd două firme pe o piaţă de patru

    milioane de euro publici. A intrat în conflict cu firmele din industria alimentară, care l-

    au acuzat de abuz în funcţie. Are la activ şi cîteva decizii ridicole, la limita

    anticonstituţiona­lului, cum ar fi interdicţia impusă producătorilor agricoli de a mai vinde

    în afara judeţelor de reşe­dinţă.


    Mihai Stroe (PD-L)
    Inspectoratul Şcolar Judeţean s-a umplut de controverse în timpul mandatului său. Presa

    tulceană susţine că a distrus învăţămîntul local, iar adversarii politici îl acuză de

    politizare, pro PD-L, a şcolilor din judeţ. Evaluarea Ministerului i-a atras un

    „nesatisfăcător“ dar, după ce i s-a pus în vedere de­­­misia, a rămas în post în baza unui

    lung şir de contestaţii.


    Octavian Marius Popa (PNL)
    A fost, o vreme, comisar general al Gărzii Na­ţionale de Mediu. A fost acuzat de

    predecesorii săi că, în perioada în care a condus instituţia, a organi­zat un sistem de

    premiere care, de fapt, a urmă­rit constituirea unei puşculiţe pentru partid prin evaziune

    fiscală pe bani publici. În aceste condiţii, Popa le-a cerut comisarilor Gărzii să constate

    contravenţiile, dar să nu aplice sancţiuni, pentru ca instituţia să nu fie tîrîtă în

    procese. I s-a reproşat că do­reşte schimbarea organigramei şi structurii instituţiei pentru

    a putea instala şefi pe criterii politice.


    Gheorghe Turlică (PNG-CD)
    Traseist politic: ApR, apoi, după absorbţie, PNL, acum PNG-CD.




    VASLUI




    Victor Cristea (PSD)
    Primar al Vasluiului timp de 16 ani (pînă anul acesta), Cristea a devenit celebru prin

    şedinţele de Consiliu Local la care participa sub influenţa alcoo­lului, dar şi prin

    cheltuirea discreţionară a bugetului public. Cea mai recentă deturnare de fonduri se referă

    la suma de 27 de miliarde de lei vechi, fonduri guvernamentale, folosită pentru un nou sediu

    de primărie, deşi banii erau alocaţi pentru construirea altei clădiri.


    Dan Marian (PNL)
    Deputat PNL, implicat într-un episod ciudat în 2005. Cînd a reclamat că a fost sechestrat de

    mai multe persoane. Ulterior, însă, au apărut declaraţii care au arătat că, de fapt,

    „sechestrarea“era numai o discuţie lămuritoare, după ce deputatul ar fi cerut 100.000 de

    euro pentru a-l păstra pe şeful vămii Albiţa în funcţie.




    VÎLCEA



    Cătălin Harnagea (PNL)
    Fost şef al Serviciului Român de Informaţii, apare ca martor în anchetele Rompetrol lansate

    de DIICOT. Asociat în afaceri cu Dorin Marian, a consiliat afacerile EADS de securizare a

    frontierelor României, contract care a pus în conflict Guvernul cu Comisia UE; a intrat ”n

    relaţii de afaceri (Fly Taxi) cu unul dintre patronii restaurantului Golden Blitz, Dan

    Besciu, şi (prin aceeaşi firmă de taximetrie) cu Sergiu Vladimir Ionescu, fost consilier al

    ministrului PSD al Transporturilor, Miron Mitrea.


    Ion Nicolae (PNL)
    Migrator: fost consilier local (apoi viceprimar) pe listele PRM în 2000, apoi a trecut la

    PUR, iar în 2003 la PNL.

    O ziaristă de la o publicaţie locală a depus plîngere la Poliţie împotriva politicianului

    liberal pentru instigare la agresiune fizică, incident produs în august, la Costeşti, cu

    ocazia Sărbătorii Ţiganilor. Presa vîlceană a scris în mai multe rînduri despre modul

    controversat, dus pînă la limita abuzului de funcţie, în care a acţionat în calităţile sale

    de inspector-şef al Inspectoratului Judeţean de Stat pentru Construcţii sau de consilier

    municipal. În perioada în care a fost viceprimar a înfiinţat o fundaţie („Din suflet“),

    pentru care s-a găsit un sediu ultracentral (în condiţiile în care alte organizaţii nu au

    obţinut spaţii de la Primărie); sediul fundaţiei este, în prezent, sediu de campanie

    electorală. Cu toate că lucrează în domeniul bugetar, Nicolae se laudă, în declaraţia de

    avere, cu bunuri cumpărate şi moştenite – trei terenuri, un apartament, un BMW –, în vreme

    ce presa locală îl creditează cu o maşină Toyota nouă şi o casă recent achiziţionate.


    Svetlana Preoteasa (PNL)
    Acuzată că promite finanţări pentru reabilitările şcolilor ”n recompensă pentru voturi

    obţinute de PNL.


    Sorin Ghiţă (PSD)
    Ales primar al comunei Vlădeşti, numele lui Ghiţă este legat de funcţionarea unora dintre

    cele mai celebre parcări de pe Valea Oltului.


    Vasile Bleotu (PSD)
    Numele deputatului (primul mandat între 2000 şi 2004; a revenit în Cameră după alegera

    Rovanei Plumb în Parlamentul European, păstrîndu-şi şi funcţia de director economic al

    Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare, subordonat BNR) este asociat cu o serie de

    afaceri dubioase derulate în zona Drăgăşani, de la scutirea plăţii unor datorii către buget

    pînă la falimentarea Scand SA, firmă de la care Primăria Drăgăşani a cumpărat un imobil în

    condiţii dezavantajoase pentru bugetul local.


    Sorin Zamfirescu (PD-L)
    Migrator: PCR-PNŢCD-UFD-PUR-PNL-PLD-PD-L. A fost primar sub mandat ţărănist, în prezent este

    consilier judeţean. Numit de PNL director al regiei publice de apă Acvarim, a demisionat din

    funcţie imediat după ce a părăsit PNL pentru grupul PD-L, dar nu înainte de a-şi asigura un

    post de inginer pentru a se retrage, ulterior, în concediu de boală – în schimbul unei

    remuneraţii lunare de 800 de euro pe care o primeşte de doi ani.


    Dumitru Stancu (PD-L)
    Fost fruntaş al PSD Vîlcea (subprefect şi vicepreşedinte al Consiliului Judeţean, preşedinte

    al organizaţiei municipale de partid), a trecut în PD-L în 2007.


    George Brânzan (PD-L)
    Ginecolog, face parte dintr-o listă de 12 medici anchetaţi pentru moartea unei tinere, în

    2004. Trei ani mai tîrziu, Comisia de Disciplină a Colegiului Medicilor îl sancţionează pe

    Brînzan doar cu avertisment pentru probleme de deontologie medicală, deşi pacienta murise în

    urma neglijenţei medicului.


    Dumitru Avram (PRM)
    A activat între 1970 şi 1986 în cadrul agenţiei de presă Agerpress, unde a ajuns pînă în

    funcţia de redactor-şef adjunct. A devenit, în 1986, instructor la Secţia de presă a CC al

    PCR. A părăsit PCR în 1989. Membru şi deputat PRM din 2004.


    Tiberiu Vladislav (PRM)
    Înainte de a fi candidat pentru Cameră din partea PRM în Vîlcea, a circulat pe traseul

    politic PNŢCD (ales senator pe lista Convenţiei Democrate Române în 1992, în Hunedoara) –

    PNL (ales senator tot pe lista CDR, în 1996, în Bacău).


    Adrian Sandu (PNG-CD)
    Migrator: membru PNG-CD, dar nu înainte de a fi trecut prin ApR, PUR, PD, PRM.




    VRANCEA



    Nicolae Latcan (PNL)
    Consilier judeţean şi director al UDET Focşani (unitate de distribuţie a agentului termic

    care apar­ţine de Consiliul Local); în perioada în care a fost primar al municipiului

    Focşani a agresat o jurnalis­tă; în mandatul 2000-2004 a fost acuzat de incompatibilitate

    pentru funcţia de director pe care o de­ţine şi azi, în paralel cu cea de consilier.


    Răzvan Mustea-Şerban (PD-L)
    Tatăl său, Ionel Mustea-Şerban, vicepreşedinte al PD-L Vrancea şi finanţator al organizaţiei

    a reuşit în 2007 să-şi treacă în intravilan, cu ajutorul Consi­liului Local, peste 40 de

    hectare de teren agricol; prin firma sa, Vestiro SRL, este beneficiar al unui contract cu

    Armata – spală uniformele militarilor. Socrul său, Horia Vintilă Furtună, fost deputat în

    Marea Adunare Naţională, fost membru PDSR şi PSD, în prezent PC, este artizanul privatizării

    gospodăriei PCR din Focşani.


    Anghel Tîlvăr (PSD)
    Senator, a migrat de la FSN la PSD, trecînd prin ApR şi PD; vicepreşedinte şi purtător de

    cuvînt al PSD Vrancea; este fiul unui fost ofiţer de Securitate din Vrancea, fost şef al

    Contrainformaţiilor din Miliţie şi Securitate.


    Mugurel Cosmin Mălureanu (PD-L)
    Fiul lui Florentin Mălureanu, fost consilier ju­de­ţean PSD, exclus din partid după 2004;

    tatăl este acu­zat că ar fi privatizat într-o manieră discutabilă cele mai importante spaţii

    comerciale din Focşani, deţinute de firma Palcom SA, unde Florentin este director, iar tatăl

    său acţionar; în 2007 a fost acuzat de un alt acţionar al firmei că l-a ameninţat cu un

    pistol.


    Nini Săpunaru (PNL)
    Deputat, preşedintele PNL Vrancea; a fost, în pe­rioada 1996-2000, şeful vămilor; presa l-a

    acuzat că a protejat unele firme de duty free; potrivit ulti­mei sale declaraţii de avere,

    veniturile pe anul tre­cut s-au ridicat la peste 1,1 milioane lei, sumă gene­rată de

    profiturile firmei de proiectări la care deputatul deţine jumătate din acţiuni, care a înc­

    he­iat contracte de reabilitare a drumurilor distru­se de inundaţii.


    Eugen Ciorici (PNL)
    Secretar de stat, vicepreşedinte al Agenţiei Na­ţionale de Administrare Fiscală, fost şef al

    Finan­ţelor Publice Vrancea; figurează într-un top al celor mai bine plătiţi bugetari, ca

    membru în mai multe consilii de administraţie.


    Laurenţiu Dumitrache (PD-L)
    Traseist politic: PNŢCD, PNL, PLD.


    Alin Trăsculescu (PD-L)
    Nu a reuşit să lămurească modul în care, necă­sătorit fiind şi provenind dintr-o familie

    înstărită, a primit un apartament social ANL.


    Cătălin Vrabie (PSD)
    Fost prefect interimar (2004-2005), a fost acuzat, în presă, de braconaj, în 2006; a fost

    scos de sub urmărire penală după ce căprioara din frigider s-a transformat în capră.


    George Băeşu (PSD)
    A devenit membru PSD după ce preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea, Marian Oprişan, i-a

    botezat un copil; din poziţia de prefect – de­ţinută în perioada guvernării PSD – a încercat

    să intimi­deze presa de opoziţie din judeţ; în campania electorală 2004 a fost consemnată o

    amenin­ţare adre­sată unor ziarişti: „Ce omor o să vă dau după campanie!“. Aproximativ 8

    hectare de teren din imedia­ta vecinătate a Crîngului Vînători au fost cumpărate în mare

    grabă, în a doua parte a anului 2001, pe numele mamei lui Marian Opri­şan. Mulţi dintre cei

    care şi-au vîndut terenurile au declarat că „agent imobiliar“ a fost însuşi prefectul George

    Băeşu, la acea vreme subprefect al judeţului. Tranzacţiile au fost încheiate la acelaşi

    notariat, oamenii fiind transportaţi pentru legalizarea documentelor chiar cu maşina

    Prefecturii. Afacerea a fost investigată de Parchetul de pe lîngă Tribunalul Vrancea, care a

    dat NUP. Firma la care este acţionar a obţinut, în ultimii ani, în urma unor licitaţii

    controversate, con­tracte pentru dezvoltarea strategiilor tuturor oraşelor din Vrancea

    conduse de primari PSD.






    Lista candidaţilor pătaţi nu se linişteşte
    (http://alegeri.ablog.ro/categorie/10589/#axzz285AhWFTy)


    Am publicat, înainte de alegeri (alegerile alea mari, parlamentare), lista candidaţilor cu

    pete, aşa cum au produs-o Agenţia de Monitorizare a Presei-Active Watch, Asociaţia Pro

    Democraţia şi Centrul Român pentru Jurnalism de Investigaţii. Oameni care şi-au încercat

    norocul cu alegătorii – şi, culmea, mulţi cu succes –, deşi aveau ba o colaborare cu Secu,

    ba niscaiva avere greu de justificat, conflicte de interese ori au schimbat mai mult de două

    partide.
    Foştii activişti de partid – şi, când spun partid, mă refer la ăla unic, PCR –, acolo unde

    au fost găsiţi, au fost şi ei conside­raţi un soi de rude ale angajaţi­lor Securităţii.
    Asta a fost o so­luţie imperfectă pentru a-i defini pe activişti. De aceea, AMP-Active Watch

    a solicitat Institutului de Investigare a Cri­melor Comunismului în Ro­mâ­nia (IICCR) lista

    candidaţilor cu istorie de activişti în structurile de vârf ale PCR. IICCR a răspuns,

    precaut, după ce so­lem­nitatea votului s-a consu­mat. A expediat o listă cu 26 de

    candidaţi, dintre care nouă sunt azi în Parlament – şapte deputaţi. Ei au fost aleşi după

    criteriile propuse în proiectul de lege a lustraţiei, în forma în care a fost votată în

    Senat, pe 10 aprilie anul trecut.Vă oferim satisfacţia să nu regretaţi că i-aţi votat,

    pentru că, iată, abia acum le aflaţi pedigree-ul comunist (sanchi, fac pariu că cel puţin

    jumătate din cei de mai jos nu vă produc surprize):
    CAMERA DEPUTAŢILOR:

    HREBENCIUC, VIOREL,
     (n. 1953), deputat PSD de Bacău (2000-azi), vicepreşedinte al Adunării Parlamentare a

    Consiliului Europei (2001-2004), preşedinte al filialei judeţene PSD Bacău (2004); fost

    membru în CJ Bacău al PCR (1989).

    MOREGA, DAN-ILIE,
     (n. 1946), deputat PNL de Gorj (2008-azi), subprefect al judeţului Gorj şi preşedinte

    interimar al organizaţiei judeţene a PNL Gorj (2005); fost membru în CJ Gorj al PCR (1984-

    1989), preşedintele UJECOOP Gorj şi membru în Consiliul Uniunii Centrale a Cooperativelor de

    producţie, achiziţii şi desfacerea mărfurilor (1986), deputat în Consiliul popular al

    judeţului Gorj (1985-1989). SURDU,

    VICTOR RAUL,
     (n. 1947), deputat PSD+PC de Neamţ (2008-azi); ministru interimar al Agriculturii (22-28

    dec. 1989), ministru secretar de stat la Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare

    (22 ianuarie-28 iunie 1990), membru al CPUN (13 febr.-9 iunie 1990), deputat PDAR de

    Constanţa (1990-1992), preşedinte (1990-1997), director general al „Agroinvest” (1995),

    prim-vicepreşedinte al companiei Lukoil-Romania, firmă care avea în anul 2001 o cifră de

    afaceri de peste 544 miliarde de lei (1998-2001). Începand cu anul 2001, Victor Surdu a

    devenit proprietarul a numeroase firme de succes ale căror cifre de afaceri sunt de ordinul

    milioanelor de dolari. În 2003 a fost nominalizat alături de fratele său Gabriel Surdu, în

    Top 300 Capital , cu o avere estimată la 5-6 milioane de dolari. Din 1999 este căsătorit cu

    cântăreaţa de muzică uşoară Angela Similea ; fost membru în CJ Iaşi al PCR (1979-1989),

    secretar cu probleme agrare al CJ Iaşi al PCR (1985-1987), director general adjunct (1980)

    şi director general al DGAJ Iaşi (1982), şef de fermă la CAP Răducăneni, judeţul Iaşi

    (1970), inginer-şef şi preşedinte al CAP Grozeşti, judeţul Iaşi (1971), şef de fermă la CAP

    Schitu Duca, judeţul Iaşi (1987-1989).

    MOCANU, GH. VASILE,
     (n. 1946), senator PSD (2000-2004) şi deputat PSD (2004-azi) de Iaşi, vicepreşedinte al

    organizaţiei judeţene PSD Iaşi (2001-2004), director general IAS Agricola Târgu Frumos

    (1995-2000); fost director general al IAS Târgu Frumos – judeţul Iaşi (1984-1990), deputat

    în Consiliul popular al judeţului Iaşi (1985-1989).

    ANTOCHI, GH. GHEORGHE,
     (n. 1942), Director general al Direcţiei Generale pentru Agricultură şi Industrie

    Alimentară Bacău (1990-1991), secretar de stat la Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei

    (24 nov. 1991-23 aug. 1994), director al reprezentanţei la Bucureşti a SC Agricola SA (1994

    -1996), preşedinte al Agricola Internaţional Bacău (1996-azi), preşedinte al Organizaţiei

    Patronale a Societăţilor Comerciale pentru Producerea, Industrializarea şi Comercializarea

    Cărnii de Porc (2002-azi); fost şef de fermă (1967-1971), inginer şef (1971-1977) şi

    director al IAS Bacău (1977-1978), Director general al DGAJ Bacău (1978-1985), secretar cu

    probleme agricole al CJ Bacău al PCR (1985-1989), vicepreşedinte al Comitetului executiv al

    Consiliului popular Bacău (1980-1989), deputat în Consiliul popular al judeţului Bacău

    (1975-1989).

    RĂŢOI, GH. NECULAI,
     (n. 1939), deputat PSD+PC de Iaşi (2008-azi); primar PSD al municipiului Paşcani (2000-

    2008); fost instructor teritorial la CJ Iaşi al PCR (1978), preşedinte al Consiliului

    popular Tg. Frumos (1983), preşedinte al Consiliului popular orăşenesc Paşcani (1983),

    deputat în Consiliul popular al judeţului Iaşi (1985-1989), membru în CJ Iaşi al PCR (1973-

    1989), membru în Biroul CJ Iaşi al PCR şi şef al secţiei organizatorice a CJ Iaşi al PCR

    (1989).

    VLĂDOIU, C. AUREL,
     (n. 1948), prefect al judeţului Vâlcea (2003-2004), preşedinte executiv al filialei

    judeţene PSD Vâlcea (2004), deputat PSD de Vâlcea (2004-azi); fost secretar cu probleme de

    agricultură şi secretar cu probleme organizatorice la CJ Vâlcea al UTC (1970-1979), primar

    al oraşului Olăneşti (1979-1989), membru supleant în CJ Vâlcea al PCR (1984-1989), deputat

    în Consiliul popular al judeţului Vâlcea (1980-1989).

    SENAT

    MIHĂILESCU, PETRU ŞERBAN,
     (n. 1944), deputat PSD de Prahova (2000-2004), senator PSD de Teleorman (2004-azi),

    ministru coordonator al Secretariatului General al Guvernului (2000-2003), vicepreşedinte

    PSD (2004-2005); fost secretar al Comitetului UTC din Institutul de Cercetări şi Proiectări

    pentru Maşini Unelte şi Agregate din Bucureşti (1971), director general al întreprinderii

    „Steaua Roşie” din Bucureşti (1981-1983), deputat în Consiliul popular al sectorului 4

    (1982-1985), secretar general al Consiliului de Miniştri – funcţie asimilată cu cea de

    secretar de stat (1987).

    CIBU, CONSTANTIN SEVER,
     (n. 1943), primar PNL al municipiului Brăila (2004-2008), Director general şi Preşedinte al

    Consiliului de Administraţie al SC PHOENIX SA (1991-2004); fost membru supleant al CC al PCR

    (1989), director al Întreprinderii “Progresul” – Brăila (1988-1989).
    Conduc, la scor, pesediştii (şapte, contra doi penelei) şi moldovenii – opt contra un

    oltean.






    http://mariusmioc.wordpress.com/2008/11/25/candidati-la-alegerile-parlamentare-vazuti-din-

    punctul-de-vedere-al-revolutiei-din-1989
    Despre: Petre Roman (PNL), Ioan Talpeş (PD-L), Eugen Bădălan (PD-L), Constantin Dudu Ionescu

    (PD-L), Viorel Oancea (PD-L), Pompiliu Alămorean (Partidul Verde), Tudorin Burlacu (Partidul

    Verde), Nicu Mihoc (PD-L)


    Petre Roman,
    prim-ministrul FSN “emanat” de revoluţie, candidează din partea PNL în Colegiul 1 Senat

    pentru diasporă, care include statele din Europa şi Asia.
    Petre Roman este prim-ministrul care i-a avut în guvern pe generalii Chiţac şi Stănculescu,

    vinovaţi de crime în timpul revoluţiei de la Timişoara. Deşi informat asupra acestui fapt,

    i-a menţinut în continuare în guvern şi a desfiinţat comisia care cercetase evenimentele din

    decembrie 1989 de la Timişoara. În prima parte a guvernării sale au apărut acei “terorişti”

    care chipurile voiau să-l readucă pe Ceauşescu la putere, dar care au dispărut fără urmă, nu

    înainte de a convinge populaţia de eroismul noilor guvernanţi care înfruntă focul acestor

    terorişti. Tot în timpul guvernării Roman s-a încercat falsificarea adevărului despre

    revoluţie prin ascunderea implicării în represiune a armatei şi declararea generalului-

    criminal Vasile Milea drept erou naţional. Cînd au apărut demonstraţii de stradă care cereau

    adevărul, participanţii la ele au fost acuzaţi că “destabilizează” şi înfieraţi ca posibili

    duşmani ai statului. Sub influenţa acestei propagande, mineri şi alte grupuri de muncitori

    au acţionat violent împotriva opoziţiei, în 29 ianuarie, 19 februarie şi 14-15 iunie 1990.

    Ziarul “Azi”, oficios al partidului FSN condus de Petre Roman, a declanşat în acea perioadă

    o campanie virulentă de ponegrire a celor care se opuneau FSN-ului. Din punct de vedere

    economic, guvernarea Petre Roman a fost cea mai dezastruoasă guvernare post-decembristă a

    României, atunci fiind puse bazele procesului inflaţionist iar produsul intern brut pe

    locuitor a ajuns în 1991 (anul căderii guvernului Roman) la numai 82% din cel înregistrat în

    1989.

    Ioan Talpeş
    , fost consilier a lui Ion Iliescu, candidează din partea PD-L pentru Senat în Colegiul 7

    Bucureşti. Ioan Talpeş a fost şi continuă să fie un om de încredere al fostului preşedinte.

    În 2004 Ion Iliescu l-a numit pe Talpeş în conducerea Institutului Revoluţiei Române, dar

    acesta s-a retras de acolo. În prezent, Talpeş îşi exprimă admiraţia faţă de Ion Iliescu pe

    saitul său personal, la rubrica “Repere”: “Ion Iliescu – politicianul fundamental pentru

    România după 1989, personalitate care, într-o stare de graţie a cerului, a avut şansa să

    acţioneze, cu succes, pentru a asigura continuitatea conceptului naţional şi geografic

    statal românesc, într-un moment în care majoritatea românilor nu au înţeles despre ce era

    vorba”.

    Generalul Eugen Bădălan
     candidează din partea PD-L în Colegiul 2 Cameră Brăila. Conform “Jurnalului Naţional” din

    26-28 octombrie 2004, în timpul revoluţiei Bădălan, ofiţer M.Ap.N., aflat la Arad, a

    poruncit maiorului Diaconescu să-i împungă cu baioneta pe demonstranţi, dar acesta a

    refuzat. La Arad nu s-a tras pînă în 22 decembrie 1989. I-am consacrat domnului Bădălan un

    capitol din cartea mea “Revoluţia din Timişoara şi minciunile din Jurnalul Naţional”. În

    decembrie 2007 Eugen Bădălan a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie, pentru un

    prejudiciu de 1,3 milioane euro. În martie 2008, procesul a fost suspendat, datorită unor

    excepţii de neconstituţionalitate.

    Constantin Dudu Ionescu
    , care candidează din partea PD-L pentru Camera Deputaţilor, în sectorul 4 Bucureşti. Dudu

    Ionescu a fost ministru al apărării, şi apoi al internelor în guvernarea CDR, din partea

    PNŢCD. În perioada în care făcea parte din guvern a propus “amnistia evenimentelor, a unora

    dintre lucrurile care s-au întîmplat în 1989 – evident, cele în afara caracterului penal”. O

    aberaţie – pentru că amnistiile se dau exclusiv pentru fapte care au caracter penal. Dacă o

    faptă n-are caracter penal nu e nevoie să fie amnistiată. De fapt, omul încerca să-i scape

    pe criminalii din decembrie 1989 (a criticat hotărîrea instanţei în procesul generalilor

    Chiţac şi Stănculescu cînd aceasta era la primă instanţă – vezi “Jurnalul Naţional” din 17

    iulie 1999), dar pentru manipularea publicului a adăugat că propunerea nu se referă la fapte

    cu caracter penal. Dacă propunerea sa ar fi avut izbîndă, bineînţeles că în textul final s-

    ar fi eliminat fraza cu lipsa caracterului penal al faptelor amnistiate. După declinul PNŢCD

    Constantin Dudu Ionescu s-a înscris în Partidul Umanist (mai apoi Conservator) a lui Dan

    Voiculescu, dar acum văd că a ajuns la PD-L. Şi Dudu Ionescu a beneficiat de imensa onoare

    de a avea un capitol consacrat într-una din cărţile mele – “Revoluţia din Timişoara şi

    falsificatorii istoriei”. Mai jos puteţi vedea şi un protest al meu din 1997, la

    Televiziunea Timişoara, faţă de faptul că Dudu Ionescu participase la dezvelirea unui

    monument ridicat în cinstea generalului-criminal Ştefan Guşă. TVR Timişoara a cenzurat

    parţial protestul meu, anume nu a difuzat şi partea în care ceream explicit destituirea lui

    Dudu Ionescu.

    Viorel Oancea(PDL)
    , care candidează în Colegiul 2 Senat Timişoara Est. În 22 decembrie 1989 Oancea (pe atunci

    maior M.Ap.N.) a apărut în balconul Operei ca să informeze demonstranţii că este alături de

    ei. Era la ora 9, înainte de fuga lui Ceauşescu. Conform cărţii lui Miodrag Milin “Timişoara

    15-21 decembrie” (IPBT 1990, pag. 162) generalul Guşă l-a ameninţat pe Oancea cu tribunalul

    militar, iar procurorul militar Izdrescu s-a şi prezentat la unitatea militară a lui Oancea,

    pentru a face anchetă. Nu s-a mai făcut ancheta findcă a fugit Ceauşescu.
    De remarcat că generalul Guşă îl atacă pe Oancea în interviul dat lui Pavel Coruţ (cartea

    “Să te naşti sub steaua noastră”, Editura Gemenii 1993) pe motiv că el nu reprezenta armata.
    După revoluţie Oancea a ajuns colonel şi şef al poliţiei Timiş. A fost membru al Comisiei

    Guvernamentale de Anchetă despre evenimentele din Timişoara, poziţie din care a iscălit

    pentru trimiterea în judecată a generalilor Ştefan Guşă, Mihai Chiţac şi Victor Atanasie

    Stănculescu. După cum zice Rodica Giura, se pare însă că n-a participat efectiv la lucrările

    acelei comisii, ci doar a semnat pe materialul strîns de alţii. În 2007, Viorel Oancea a

    primit o diplomă de onoare din partea Institutului Revoluţiei Române condus de Ion Iliescu

    (“Caietele Revoluţiei” nr. 1/2008, pag. 29).

    Pompiliu Alămorean
    Alt revoluţionar timişorean care candidează ,
     la Colegiul 1 Senat Timişoara Vest, din partea Partidului Verde.
    Pompiliu Alămorean a fost în 1990 primarul Timişorii. În 22 decembrie 1989, după fuga lui

    Ceauşescu, a fost printre cei care au ocupat sediul Securităţii Timiş. Pentru alte oraşe

    asta ar fi o faptă revoluţionară remarcabilă, dar la standardele din Timişoara e cam puţin,

    motiv pentru care Alămorean a fost acuzat că ar fi impostor şi că a ajutat impostori să

    primească certificate de revoluţionar prin asociaţia de revoluţionari “Fundaţia Revoluţiei”,

    pe care o conduce. A mai candidat de cîteva ori, de obicei nu obţinea decît vreo 1% din

    voturi.

    Tudorin Burlacu
    Tot în judeţul Timiş, la colegiul 3 Senat, zona Sînnicolaul Mare, Jimbolia, Deta, candidează

    Tudorin Burlacu, din partea Partidului Verde.
    Tudorin Burlacu a fost membru în Frontul Democratic Român şi este preşedintele asociaţiei de

    revoluţionari “Egalitate, Frăţie, Cooperare, Colaborare”. A fost şi membru al comisiei care

    dădea certificate de revoluţionar, am scris în treacăt despre asta. Despre Tudorin Burlacu,

    am găsit un pasaj interesant în scrierile lui Lorin Fortuna: “Am solicitat, cu aceeaşi

    ocazie, includerea Biroului Permanent al FDR în cadrul Consiliului Naţional al Frontului

    Salvării Naţionale, constituit la Bucureşti. Din nefericire, unul dintre cei care au dus

    acest mesaj, a decupat partea de jos a documentului şi, în locul rămas liber, a lipit o

    listă cu aproximativ 60 de nume de membri fondatori ai FDR (probabil pentru a figura şi el

    în cadrul acestei componenţe false a Biroului Permanent al FDR), creînd astfel şi o situaţie

    specială, deoarece lista, astfel modificată, avea mai mulţi membri decît cei din componenţa,

    de atunci, ai Consiliului Naţional a FSN. Ştim cine este acest om, care ne-a creat şi

    ulterior multe prejudicii, nouă şi Revoluţiei române, şi menţionăm că, din motive pe care nu

    le-am înţeles, respectiva persoană (Tudorin Burlacu) s-a bucurat ulterior de o atenţie

    specială din partea unor conducători ai FSN, şi, în special, din partea lui Ion Iliescu şi a

    lui Iosif Dan. Cert este că acel Consiliul al FSN s-a format neţinînd cont de documentul

    respectiv”.

    Nicu Mihoc
    candidează la Colegiul 1 Tîrgu Mureş, pentru Camera Deputaţilor, din partea PD-L. În 1989

    era actor la Teatrul Naţional din Timişoara, prilej cu care a recitat o poezie din balconul

    Operei din Timişoara. Pe acest blog a fost prezentată înregistrarea respectivă. Nicu Mihoc a

    spus manifestanţilor din Piaţa Operei din Timişoara, în 21 decembrie 1989: Fraţi români!

    Sînteţi minunaţi! Laşul din mine a [fost] învins! Ţin să vă anunţ că de 4 zile am stat

    închis în casă, neputînd participa aici din frică! Dar am venit alături de voi! (urale) Mă

    numesc Nicu Mihoc şi sînt actor al Teatrului Naţional din Timişoara (urale). Sînt născut în

    comuna Hălmagiu unde Iancu a poposit! (urale) Şi-acum, pentru voi, cele mai frumoase versuri

    pe care le-am găsit la această oră: Învingătorii nu mai au măsură / Şi-n cartea de istorie

    se-aşează / Şi doar învinşii au simţirea trează / Şi doar învinşii scriu literatură / Ei nu

    suportă fără (neînţelegibil) / Acelor care-nvinşii mint şi peste / Învinşii se ascund într-o

    poveste / Şi de acolo murmură şi-ntreabă / Învingătorii sînt sătui de toate / Şi cartea de

    istorie răsfrînge / Întreagă ridicarea lor prin sînge / Şi că mai mult ca ei nici nu se

    poate / Albac, dar sîngerează-nvinşii / [neînţelegibil; apoi sfîrşit înregistrare]. Nicu

    Mihoc nu a cerut certificat de revoluţionar (nu figurează pe saitul SSPR).



    http://mariusmioc.wordpress.com/2008/11/25/candidati-la-alegerile-parlamentare-vazuti-din-

    punctul-de-vedere-al-revolutiei-din-1989-2/
    Despre Sergiu Nicolaescu (PSD), Vasile Blaga (PD-L), Răzvan Theodorescu (PSD) şi Dănuţ Ioan

    Fleacă (PNL)


    Sergiu Nicolaescu
    candidează din partea PSD la colegiul 1 Senat Bucureşti. În legislatura 1990-1992 a iniţiat

    Comisia Senatorială “Decembrie 1989″. În cartea mea “Revoluţia din Timişoara şi

    falsificatorii istoriei” l-am numit pe Sergiu Nicolaescu “apărătorul criminalilor din

    decembrie 1989″ (vezi aici). S-a manifestat pentru oprirea proceselor legate de revoluţie

    printr-o amnistie generală pe acest subiect, propunînd acest lucru cu prilejul audierii

    preşedintelui Ion Iliescu de către Comisia Senatorială “Decembrie 1989″ (intuiţia mea îmi

    spune că însăşi scopul înfiinţării acelei comisii a fost crearea unui cadru pentru

    propunerea de amnistie). La moartea generalului-criminal Ştefan Guşă a propus în Senat un

    moment de reculegere în memoria acestuia. A scris mai multe cărţi despre revoluţie, puteţi

    citi pe acest blog recenzia la una dintre aceste cărţi – “Revoluţia, începutul adevărului”.

    Tot pe acest blog puteţi vedea o emisiune TV din 1996 despre revoluţie cu Sergiu Nicolaescu

    nervos.


    Vasile Blaga
    este candidat PD-L la colegiul 5 Senat Bucureşti. Dînsul este posesor de certificat de

    luptător în revoluţie remarcat prin fapte deosebite, a dobîndit şi preschimbarea

    certificatului după noua Lege 341/2004, avînd acum certificatul seria LRM-B numărul 00074.

    După cum scria “Gardianul” din 14 decembrie 2005, “evenimentele din decembrie 1989 l-au

    surprins pe Vasile Blaga în funcţia de director la Întreprinderea Mecanică Hyperion din

    Ştei. El a devenit atunci preşedinte al CFSN-ului local, apoi vicepreşedinte al CFSN Bihor

    şi, din 1991, preşedinte al FSN Bihor”. Şteiul este un orăşel din judeţul Bihor unde nu sînt

    foarte convins că a existat vreo revoluţie. Conform Legii 341/2004 luptător în revoluţie

    remarcat prin fapte deosebite este cel care a ocupat şi apărat obiective de importanţă

    vitală pentru rezistenţa regimului totalitar. Cum în Ştei regimul totalitar, după cîte

    cunosc (să mă corecteze cititorii dacă greşesc) n-a organizat nici o rezistenţă, n-au

    existat acolo obiective de importanţă deosebită pentru rezistenţa regimului totalitar.

    Legalitatea atribuirii titlului de luptător remarcat prin fapte deosebite domnului Vasile

    Blaga mi se pare îndoielnică. Cei care au luat parte la manifestaţia de bucurie declanşată

    în Ştei la aflarea veştii fugii lui Ceauşescu ar merita titlul pur onorific de “participant

    la revoluţie”, prevăzut de art. 3 alin. 1 pct. c din Legea 341/2004, o diplomă care s-o

    arate la nepoţi şi atît. “Remarcat prin fapte deosebite” înseamnă altceva, nu o spun eu, o

    spune legea.

    Interesant că pe vremea alegerilor pentru primăria Bucureştilor s-a făcut scandal în presă

    despre contracandidatul de atunci a lui Vasile Blaga, adică Sorin Oprescu, care îşi luase

    certificat de revoluţionar. Presa deontoloagă de pe malurile Dîmboviţei uitase să precizeze

    că Vasile Blaga se afla în exact aceeaşi situaţie. De asemenea, uitase să amintească că lui

    Sorin Oprescu i s-a respins preschimbarea certificatului de revoluţionar după verificările

    cerute de Legea 341/2004. O respingere justificată, căci faptele lui Oprescu se rezumau la

    acordarea de îngrijiri medicale răniţilor revoluţiei, conform meseriei sale de medic, şi la

    apărarea de “terorişti” a spitalului unde lucra, spital care pe bună dreptate nu a fost

    considerat “obiectiv de importanţă vitală pentru rezistenţa regimului totalitar”.

    Răzvan Theodorescu
    candidează din partea PSD la colegiul 2 Senat Bucureşti. Dînsul a fost director al

    Radioteleviziunii în 1990, perioadă în care aceasta avea monopolul informaţiei (nu apăruseră

    încă televiziuni particulare) şi în care s-a lansat lozinca “aţi minţit poporul cu

    televizorul”. Printre informaţiile difuzate de televiziunea română în acea perioadă se

    numără cea cu drogurile şi bancnotele false găsite în sediul partidelor de opoziţie. Din

    2004 Răzvan Theodorescu a fost numit de Ion Iliescu în colegiul naţional al Institutului

    Revoluţiei Române. După cum scrie saitul Victor Stănculescu, Răzvan Theodorescu este unul

    dintre cei care au iscălit cererea de graţiere a lui Victor Stănculescu.

    Dănuţ Ioan Fleacă
    candidează din partea PNL la colegiul 5 Senat Bucureşti. În revista “Totuşi Iubirea” nr.

    25/1991 (condusă de Adrian Păunescu) acesta a iscălit un apel în favoarea unei amnistii

    generale pentru crimele din decembrie 1989. Faptul l-am consemnat în articolul “Înteţirea

    propagandei pentru o amnistie” din ziarul “Renaşterea Bănăţeană” din 28 iunie 1991.
                                   tissue.hime@yahoo.com

3 comentarii