Detinut minte 2

• Postat de Goticul 2 octombrie 2012 - #lista  - 1.685 vizionari

  
  
  Credeti ca daca acum e 2012 lista asta nu mai e valabila?
  
  
  Dragii mei,Sunt un cetatean oarecare,si cu ocazia balamucului de care avem parte din plin pe
  
  eterna si fascinanta scena politica(circ fara paine)M-am hotarat sa va prezint o lista
  
  initiata de cei de la Academia Catavencu,si care la vremea respectiva(alegeri uninominale
  
  2008)a "disparut" de pe tarabe,mai dihai ca painea calda oferita cu sarg la o pomana
  
  electorala,mai exact,editia respectiva a fost cumparata cu baxurile,si nu de catre
  
  noi,muritorii de rand.Variantele online,au disparut si ele in mod dubios,in locul
  
  lor,aparand deja celebul "EROR 404".Motivul pentru care s-a incercat stergerea acestei liste
  
  il puteti afla,rasfoind-o ca sa vedeti si voi pe cine votati de fapt.Cei de rand,ca mine,vor
  
  citi,se vor minuna si vor casca bine ochii la vot,inteleptii vor sari sa prinda piatra
  
  aruncata de un nebun,iar prostii imi vor corecta greselile de punctuatie.Pe scurt,traim in
  
  Romania,iar asta ne ocupa 10 % din creier...
  Pentru detalii, sugestii, si injuraturi,ma gasiti la tissue.hime@yahoo.com
  
  
  
  
  Ghidul alegatorului uninominal – partea III, lista candidatilor incompatibili
  ActiveWatch – Agenția de Monitorizare a Presei                                               
  
  Asociația Pro Democrația                                                                      
  
  Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație
  Acțiunea pentru un
  vot uninominal curat
  Noiembrie 2008
   
  
  LISTA CANDIDATILOR PATATI PENTRU SENAT 2008
  
  
  
  Candidați Senat – Județul Alba
   
   
  1) Partidul ?ațional Liberal  
   
  Mihai ?icușșor  
   
  Partener de afaceri (în patru firme din Cugir) cu Teodor Atanasiu, fost ministru al
  
  Apărării,
  actual președinte AVAS; cei doi au condus pe rând Uzina Mecanică Cugir, dar și filiala PNL
  Alba; cuplul de parteneri de afaceri a intrat în domeniul conflictului de interese:
  
  Atanasiu,
  devenit ministru, îl numește pe Mihai Nicușor președinte la Romtehnica; după ce Atanasiu
  ajunge șeful AVAS, îl numește pe Mihai Nicușor membru în CA al Electrica București, la
  conducerea Romarm București, membru în CA al Automobile Craiova, la conducerea
  Daewoo Automobile Craiova și administrator special la Uzina Mecanică Orăștie. La Orăștie,
  conducerea sindicatului îl acuză de decizii contrare intereselor societății, în particular
  
  de
  înstrăinarea activelor la prețuri mult subevaluate (un teren intravilan de 100.000 mp, dotat
  
  cu
  utilități, a fost vîndut cu 0,5 euro/mp); reclamațiile transmise către AVAS, unde șef este
  Atanasiu, au rămas fără efect. În declarația de avere, în loc să își expliciteze veniturile,
  recurge la trimiterea legală, dar profund netransparentă, „conform fișei fiscale“.
   
  2) Partidul Democrat-Liberal
   
  Alexandru Pereșș  
   
  Este senator, membru în Comisia pentru agricultură; presa îl acuză că, în perioada
  
  guvernării
  CDR, în 1999, împreună cu ministrul de atunci al Agriculturii (Ioan Avram Mureșan), a
  protejat trecerea în proprietate privată a complexului viticol Jidvei pe o cale care a
  
  ocolit
  competiția directă; azi, presa îi atribuie soției cramele Jidvei și un magazin de prezentare
  
  al
  companiei Jidvei, companie care beneficiază de finanțări nerambursabile în contul
  podgoriei.
   
  3) Partidul Social Democrat – Partidul Conservator
   
  Virgil ?arițța  
   
  A fost primar al Roșiei Montane, demis din funcție pentru incompatibilitate: în mandatul
  2000-2004 era administrator la o firmă; mai mult, firma avea relații de afaceri cu RMGC –
  compania care intenționează să dezvolte o controversată exploatare de aur la Roșia Montană;
  rude ale primarului erau angajate tot la RMGC; din 2003, o firmă la care unul dintre
  proprietari era soția primarului a câștigat mai multe contracte pentru lucrări publice
  
  finanțate
  de Primărie.
     
   
  
  Candidați Senat – Județul Arad
   
   
  1) Partidul Social Democrat – Partidul Conservator
   
  Florin Remețțan  
   
  Fost subprefect al județului; a fost suspendat din funcție pentru că a participat la campania
  electorală a unui coleg de partid (PSD).
   
   
  2) Partidul Democrat-Liberal
   
  Aurel Ardelean  
   
  În 2000 a trecut de la Mișcarea Ecologistă, prin platforma Coaliția pentru un Parlament
  
  Curat,
  la PRM și apoi la PD-L. Ca rector al Universității „Vasile Goldiș“ din Arad a fost acuzat de
  presă că a comis o serie de manevre suspecte: trecerea instituției de la statutul de SRL la
  
  cel
  de fundație, modificare urmată de acumularea de clădiri și spații de la municipalitate,
  dezvoltarea unei rețele de sucursale nelegalizate și neacreditate, altă sursă de mari
  
  câștiguri
  financiare.
   
  3) Partidul ?ațțional Liberal
   
  Albu George  
   
  A fost directorul societății Astra Vagoane în perioada privatizării acesteia; a fost
  
  cercetat
  penal și trimis în judecată pentru încheierea în fals a unor contracte de vânzare-cumpărare
  
  a
  unor spații comerciale din Arad; acuzat de abuz în serviciu și fals cu privire la vânzarea
  
  fără
  licitație, cu acte false, a trei apartamente.
   
   
  Candidați Senat – Județul Argeșș
   
   
   
  1) Partidul Social Democrat – Partidul Conservator
   
  Constantin Tămagă  
   
  Fostul prefect al județului Argeș este anchetat de DNA pentru că a validat unele schimburi de
  teren în avantajul unor membri marcanți ai PSD Argeș. Adică pentru el însuși, dar și pentru
  mama chestorului de Poliție Nicolae Berechet.  
  Presa din Argeș a mai semnalat și faptul că fiul deputatului Constantin Tămagă, Traian,
  beneficiază de pe urma influenței tatălui său pentru a-și promova afacerile.
   
  Octavian ȘȘtireanu  
   
  Candidează pentru Senat la Pitești, în locul lui Nicolae Văcăroiu. Numele său apare pe lista
  demnitarilor care au profitat de poziția lor în stat ca să obțină contracte pentru locuințe în
  cartierul de vile „Henri Coandă“, realizat cu fonduri de la ANL. Știreanu avea peste 35 de
  
  ani
  (vârsta maximă pentru ca un tânăr să poată beneficia de locuință de la ANL) când a fost
  făcută cererea. Conform presei, numele soției lui Știreanu a fost înregistrat pe o listă
  
  inițială
  cu o casă separată, dar a dispărut de pe a doua listă oficială făcută publică de ANL.
   
  2) Partidul Democrat-Liberal
   
  Gheorghe ?icuțț  
   
  Fost primar al orașului Curtea de Argeș. A plecat de la PNȚCD pentru a ajunge la PNL, dar a
  părăsit recent și această formațiune politică, pentru a candida din partea PD-L.  
   
  3) Partidul ?ațțional Liberal
   
  Florin Călinescu  
   
  Lansarea candidaturii sale pentru Senat în Argeș a fost însoțită de dezvăluiri ale presei
  centrale privind afacerile pe care una din firmele lui le are cu statul român. Este vorba de
  firma Pro Optica, care a obținut în perioada 2002-2008 contracte de 30 de milioane de euro
  de la Ministerul Apărării pentru furnizarea de echipamente optoelectronice. Ultimul contract
  (de 7 milioane de euro) a fost semnat cu puțin timp înainte ca Florin Călinescu să accepte
  
  să
  candideze pentru PNL în județul Argeș. Unul dintre administratorii firmei Pro Optica este
  angajat la Ministerul Apărării.
   
   
  
  Candidați Senat – Județul Bacău
   
   
  1) Partidul Democrat-Liberal
   
  Vasile ?istor  
   
  A avut proces de evacuare cu RAAPPS, deoarece a refuzat sa părăsească locuința de serviciu
  după ce mandatul de secretar de stat i-a expirat. Foștii membri ai PD-L Bacău l-au acuzat că
  nu a existat niciodată o evidență contabilă a cotizațiilor sau a donațiilor bănești primite la
  partid.
   
  2) Partidul Social Democrat – Partidul Conservator
   
  Radu Cătălin Mardare  
   
  Fost prefect de Bacău în legislatura 2000-2004, considerat un apropiat al lui Corneliu
  Iacubov, Radu Cătălin Mardare a fost cercetat de către procurorii de la Parchetul de pe
  
  lângă
  Tribunalul Bacău în cazul Doiniței Huțu, consilier în cadrul Primăriei, arestată pentru luare
  
  de
  mită. Mardare a fost acuzat că ar fi intervenit pentru o cunoștință, ca să-i faciliteze
  
  acordarea
  unei locuințe ANL.  
   
  3) Partidul ?ațțional Liberal
   
  Lucian Ciubotaru  
   
  Patron de tipografie, a avut contracte pentru tipărirea buletinelor de vot la toate
  
  alegerile
  organizate în mandatul 2004-2008, dar și contracte prin care a furnizat mături serviciului
  public de salubritate, mături suficiente pentru următorii zece ani.  
   
  Gabriel Stănică Lupu  
   
  Consilier local din partea Alianței D.A. (PNL-PD), a trecut, în ultimii patru ani, pe la PC,
  
  PD-
  L și a ajuns, în pragul alegerilor, în tabăra PNL.
   
   
  Candidați Senat – Județul Bihor
   
   
  1) Partidul Democrat-Liberal
   
  Gavrilă Ghilea  
   
  De profesie viceprimar la Oradea, vicepreședinte local PSD, vicepreședinte al Consiliului
  Județean. A trecut la PD în 2006, după ce perioada social-democrată i-a oferit șansa de a se
  pune la dispoziția partidului: firma la care este acționar a construit săli de sport și alte
  
  clădiri
  guvernamentale, proiecte finanțate deci de la buget. Trecerea la PD a fost premiată pe plan
  local: firma lui Ghilea a primit contractul de pavare a arterei pietonale (corso-ul) din
  
  Oradea,
  municipiu care, pe vremea aceea, avea primar democrat. Din portofoliul antreprenorului
  Ghilea mai fac parte cartiere ANL, asfaltări sau pietruiri de străzi. Presa a scris, apropo
  
  de
  pietruirile de străzi, despre nereguli în efectuarea lucrărilor, Prefectura dispunând
  
  declanșarea
  unor anchete în urma unor suspiciuni legate de fraudă.  
   
  Petru Filip  
   
  Fost primar al municipiului Oradea, ales, în 2007, membru al Parlamentului European. A fost
  acuzat de presa locală de o serie întreagă de nereguli, pornind de la avantaje pe care firma
  
  sa
  le-a obținut de pe urma funcției din administrația locală și mergînd până la inadvertențe în
  declarațiile succesive de avere.
   
  2) Partidul ?ațțional Liberal
   
  Gheorghe Carp  
   
  A fost membru PD, din 1996, înainte de a deveni liberal. Fostului director al Spitalului
  Municipal, în prezent viceprimar, i-au fost reproșate metodele neortodoxe de organizare a
  activității Consiliului Municipal, mergând până la acuzații de falsificare a unor procese-
  verbale ale ședințelor comisiei de urbanism.
   
  Smaranda Rozaura Maria Scridon  
   
  Directorul Finanțelor Publice Bihor – a fost acuzată de presa locală că promovează
  
  interesele
  de afaceri ale unor privați (mai exact, ale fraților Micula).
   
   
  3) Uniunea Democrată Maghiară din România
   
  Cseke Attila  
   
  Subsecretar de stat la Secretariatul General al Guvernului. DNA a început urmărirea penală
  împotriva acestuia pentru complicitate (cu „baronul“ penal sătmărean Ștefan Szabo) la abuz
  
  în
  serviciu prin îngrădirea unor drepturi – deturnarea unor sume de bani către comune din
  județul Satu Mare cu primari UDMR.
   
   
  
  Iulius Delorean  
   
  Consilier municipal la Oradea – este cercetat de DNA, alături de încă două persoane, sub
  acuzația de deturnare spre propriile buzunare a mai multor sute de mii de euro din banii
  publici destinați finanțării echipei de baschet masculin a orașului.
   
  4) Partidul Social Democrat – Partidul Conservator
   
  Ioan Mintașș  
   
  Prim-vicepreședinte al Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din
  România, prodecan al Facultății de Protecția Mediului și patron al unei firme de construcții
  cu numeroase lucrări executate pentru universitatea patroană a facultății în a cărui
  
  ierarhie
  Mintaș se află foarte sus. Rectoratul universității a decis însă că nu e caz de
  
  incompatibilitate,
  astfel că firma lui Mintaș lucrează mai departe pe banii publici din bugetul instituției al
  
  cărei
  angajat este. Presa orădeană a scris despre caiete de sarcini redactate de autoritățile
  
  locale
  pentru a corespunde ofertelor firmei lui Mintaș.  
   
  ?icu Silviu Odobasianu  
   
  Absolvent (1987, specializarea Economia și Organizarea Industriei) de „Ștefan Gheorghiu“, a
  fost până în 1989 membru în municipala și județeana de partid, continuând în
  FSN/PDSR/PSD. A fost primar la Beiuș, „primarul Miculeștilor“, cum scrie presa locală cu
  referire la proprietarii European Drinks; a rămas în memoria locală pentru favorizarea
  clientelei PSD.
   
  Ioan Mang  
   
  Numele fostului prorector apare pe lista lungă a profesorilor care și-au angajat familiile
  
  în
  diverse posturi din Universitatea orădeană. Presa locală a mai scris că firma de
  
  calculatoare a
  lui Mang a beneficiat de numeroase contracte pe bani publici, inclusiv pentru dotarea cu
  tehnică de calcul a Universității la care era prorector, motiv pentru care candidatul la
  
  Senat
  este unul dintre donatorii generoși ai PSD.  
   
  5) Partidul România Mare
   
  Pavel Platona  
   
  Diplomat de carieră, este suspectat că a continuat după 1989 anumite practici de
  
  supraveghere
  a exilului românesc din Australia. Numele lui Platona apare într-o carte despre relațiile
  româno-ungare în contextul tensiunilor diplomatice din 1986: candidatul PRM, la vremea
  aceea consilier politic la Budapesta, ar fi fost expulzat de autoritățile din Ungaria în
  
  replică la
  expulzarea unui angajat al Ambasadei Ungariei la București acuzat de regimul Ceaușescu de
  implicare într-un accident de circulație.
   
  6) Partidul ?oua Generațție – Creșștin Democrat
   
  Lazăr Cutușș  
   
  Fost membru PD, până în 2004, a trecut apoi la Forța Democrată (Petre Roman), ajungând în
  
  acest moment în partidul lui Gigi Becali.
   
   
   
   
   
   
  Candidați Senat – Județul Bistrițța ?ăsăud
   
   
  1) Partidul ?ațțional Liberal
   
  Valer Bindea  
   
  Fost prefect al județului, viceprimar la Năsăud; a fost secretar de stat în Ministerul
  
  Muncii,
  Familiei și Egalității de Șanse; presa semnalează faptul că în declarația de avere depusă în
  2006 ca secretar de stat, a omis să treacă o casă deținută în comun cu fosta soție. În timpul
  mandatului de prefect a semnat un controversat transfer a 800 ha de pădure din proprietatea
  unei comune în cea a unei asociații.  
   
  2) Partidul România Mare
   
  Viorel Cotuțțiu  
   
  Traseist politic: PUNR, PC, acum PRM.
   
  Constantin Pamfiloiu  
   
  Vicepreședinte al Consiliului Județean Bistrița Năsăud, a recunoscut că firma în care este
  acționar a derulat afaceri cu statul, dar nu în propriul județ.
   
   
  
  Candidați Senat – Județul Botoșșani
   
   
  1) Partidul ?ațțional Liberal
   
  Viorel Grigorașș  
   
  Vicepreședinte PNL Botoșani, om de afaceri (patron RVG Speed), a fost șef al Autorității de
  Reglementare Rutieră (ARR). Este acuzat că din această poziție și-a dezvoltat afacerea de
  transport de persoane, profitând de avantajele funcției publice pe care o deținea. Era numit
  „tartorul licențelor de transport“. A fost acuzat că i-a terorizat, prin amenințări și
  
  agresiuni, pe
  șoferii care luau călători în mașina personală, considerați o amenințare pentru profitul
  
  firmei
  de transport a lui Viorel Grigoraș.  
   
  Liviu Câmpanu  
   
  Este suspectat că a fost colaborator al Securității. Fostul director al Casei Județene a
  Asigurărilor de Sănătate, Rodica Huțuleac, a refuzat să achite solicitările de plată făcute
  
  de
  Liviu Câmpanu în calitate de doctor, pe motiv că acesta, parlamentar fiind, nu avea când să
  practice și meseria de medic, deci cosidera solicitarea un abuz.
   
   
  2) Partidul Social Democrat – Partidul Conservator
   
  Viorel Marian Pană  
   
  Traseist politic. A trecut prin următoarele partide: PD, PDSR, PSD, PC. A fost acuzat de
  
  foștii
  colegi din PD de nereguli în administrarea banilor partidului pe vremea când se afla la
  conducerea filialei Constanța, folosind resursele partidului în interes personal.  
   
   
  Candidațți Senat – Județțul Brăila
   
   
  1) Partidul ?ațțional Liberal
   
  Constantin Sever Cibu  
   
  A mărturisit că a transmis Securității, în anii ’80, rapoarte care, susține fostul primar,
  
  aveau
  caracter tehnic. Politicienii brăileni nu au fost mulțumiți de explicațiile lui Cibu,
  
  solicitând
  mai multe informații de la CNSAS, în condițiile în care liberalul de azi este fost membru al
  Comitetului Central al PCR. A reciclat foști milițieni repudiați atât în spațiul public, cât
  
  și în
  cel privat, unii aflați sub urmărire penală, angajându-i în instituții din subordinea
  
  Primăriei.
  În decembrie 1989, a părăsit funcția de director al fabricii de excavatoare Progresul cu tot
  
  cu
  instalația de preparare a sifonului din fabrică, dar și cu o mapă de contracte pentru export
  (Mannesmann), cea care, probabil, l-a ajutat să își deschidă o fabrică de utilaj industrial
  
  (pe
  lângă care mai are și una de patiserie și biscuiți, beneficiară, din 2005 – pe când era
  
  primar
  al urbei – a programului „Cornul și laptele“). Cibu s-a ales cu dosar penal după ce a
  
  încercat
  să concesioneze ilegal portul Brăila. În timpul mandatului său de primar, Uniunea Europeană
  a solicitat returnarea a milioane de euro, alocați prin programul Phare pentru dezvoltarea
  Zonei Libere, dar nefolosiți; există și suspiciuni de deturnare de fonduri.
   
  Ion Susanu  
   
  Fost candidat al PDSR (actualul PSD) la primăria Brăilei, ulterior consilier județean
  
  liberal,
  Susanu este directorul concernului Braigal în al cărui mandat, în guvernarea Văcăroiu, se
  produce o masivă decapitalizare a concernului ce trebuia să aducă maximum de profit dintr-o
  asociere ce includea Insula Mare a Brăilei și alte câteva companii de profil agrozootehnic
  
  din
  Galați și Brăila. Pe numele lui Susanu au fost deschise numeroase dosare penale pentru
  gestiune frauduloasă, fals în acte și sub semnătură privată, chiar subminarea economiei
  naționale. Unul dintre dosare a fost deschis în urma unui scandal cu exporturi de cereale în
  care a fost implicat și socrul lui Adrian Năstase, Angelo Miculescu. Braigal a fost pus în
  situația de a-l despăgubi pe Susanu (considerat curat de către Justiție) cu daune de victimă
  
  a
  regimului Ciorbea, cel care a decis închiderea Braigal, în 1997.  
   
   
  2) Partidul România Mare
   
  Ilie Lascu  
   
  Fost prefect, senator și lider local al PSD, a optat inițial pentru un mandat de independent,
  
  dar
  a trecut la PRM, după ce social-democrații i-au refuzat candidatura parlamentară atât în
  
  2004,
  cît și în 2008. A fost acuzat că a încercat să înscrie întregul personal al Zonei Libere
  
  Brăila
  (pentru a cărei înființare se implicase activ) în PDSR, actualul PSD.
   
  3) Partidul Democrat-Liberal
   
  ?icolae Mitroi  
   
  Fostul prefect din partea Alianței D.A. a blocat mai multe luni derularea proiectelor de
  
  investiții pentru zona metropolitană Brăila-Galați, solicitând prețuri exorbitante pentru
  exproprierea a o sută de hectare de teren pe care ar urma să treacă șoseaua care va lega
  
  cele
  două orașe. A fost acuzat că a obstrucționat retrocedarea proprietății moștenite de urmașii
  unui protestant german a cărui avere a fost confiscată de comuniști. A circulat pe traseul
  
  ApR-
  PNL-PLD-PD-L.
   
  Gheorghe Dragu  
   
  Senator PSD între 1996 și 2004, a pierdut sprijinul social-democraților cu puțin timp înainte
  de data-limită de depunere a candidaturilor, trecând în fieful PD-L, care l-a și propus
  
  pentru
  Senat.
   
   
  
  Candidațți Senat – Județțul Brașșov
   
   
  1) Partidul România Mare
   
  Adrian Sas  
   
  Avocat al unor personaje dubioase din zona Brașovului, fost procuror și director al
  Penitenciarului Codlea, revocat pe motiv de gestionare necorespunzătoare a fondurilor și
  întreținerea unui climat de tensiune în rândul angajaților. Transferul în condiții suspecte al
  stațiunii Băile Rotbav către Ministerul Justiției și administrarea acesteia ca o veritabilă
  
  moșie
  sunt alte două subiecte controversate în jurul cărora se învârte numele lui Sas.  
   
  ?icolae Iorga  
   
  Senator. Înainte de 1978, când a intrat în avocatură, a fost angajat al Miliției. Anul
  
  trecut, cei
  doi fii ai săi au fost audiați de Poliție și Parchet sub acuzația de răpire și tentativă de
  
  viol
  asupra a două eleve. Dosarul a fost închis.
   
   
  2) Uniunea Democrată Maghiară din România
   
  Iosif Kiss  
   
  Primar al comunei Tărlungeni, om de afaceri; a fost condamnat la închisoare pentru acte de
  corupție: fals și deturnarea unor credite obținute fraudulos. Camera de Conturi a mai
  descoperit țepe de sute de milioane de lei date, în 2005, bugetului local de primarul Kiss și
  colegii săi din Primărie.
   
  Gábor Imre  
   
  A fost chemat la DNA să dea explicații în legătură cu o tranzacție dubioasă între Primăria
  Brașov și omul de afaceri Ioan Neculaie, candidat acum, și el, pentru Senat.
   
   
  3) Partidul ?ațțional Liberal
   
  Ioan Ghișșe  
   
  Fostul primar al Brașovului, deputat PNL (după ce la începuturile parlamentarismului
  românesc postcomunist a fost legislator din partea PAC), a recunoscut că a semnat un
  angajament cu Securitatea. PNL i-a retras sprijinul politic, dar nu l-a lustrat pe motiv că
  Ghișe, cum reiese din certificatul CNSAS, nu a făcut poliție politică. A fost coinițiator al
  
  legii
  privind știrile pozitive; ulterior, în plen, a votat împotriva legii. Există suspiciuni
  
  privind
  neregului comise în timpul mandatelor sale de primar și cu aprobarea sa în procesele de
  compensare a foștilor proprietari pentru care nu s-au putut face retrocedări în natură.
   
   
   
  
  Denisa Lawrentzia Vasilescu  
   
  Soția „procurorului cu Rolex“ Nicolae Vasilescu, asociat al mafioților locali și demis în
  campania „Mâini curate“ lansată de procurorul general al României, Mircea Criste; ea însăși
  
  a
  fost implicată, în anii ’90, în afacerile necurate ale miliardarului de carton Dan Tartagă,
  condamnat la mulți ani de închisoare pentru o serie lungă de capete de acuzare, între care
  înșelăciune, instigare la fals sub semnătură privată sau uz de fals.  
   
  4) Partidul Democrat-Liberal
   
  Mihail Vestea  
   
  Fost primar al Predealului, vreme de patru mandate, consilier județean, este cercetat pentru
  afaceri imobiliare, inclusiv cu patrimoniul administrației locale; a recurs la o serie
  
  întreagă de
  inginerii financiare pentru a intra în posesia unor terenuri.
   
  Ioan ?eculaie  
   
  Unul dintre cei mai bogați oameni de afaceri din România, controversat proprietar al uzinei
  Roman, pe care a obținut-o în urma unui presupus tun imobiliar, pe marginea căruia
  candidatul brașovean a fost subiectul mai multor dosare în Justiție, inclusiv la nivelul DNA.
  Anchetele deschise împotriva lui Neculaie vizau capete de acuzații multiple: înșelăciune cu
  consecințe deosebit de grave, fals în înscrisuri și spălare de bani. Fiscul brașovean a pus
  sechestru pe bunurile omului de afaceri din cauza datoriilor clubului de fotbal pe care îl
  patronează.
   
  5) Partidul Social Democrat – Partidul Conservator
   
  Vlad Ciurea  
   
  Director al Spitalului „Bagdasar-Arseni“ din București, a fost acuzat de administrare
  
  dubioasă
  a instituției pe care o conduce, și demis chiar, pentru neglijențe grave în urma unor cazuri
  
  de
  deces înregistrate în spital. Parchetul a lansat, în 2004, investigații în urma unei
  
  plângeri
  împotriva lui Ciurea, acuzat de luare de mită. A fost și subiectul unei investigații pentru
  infracțiuni economice cu aparatură medicală.
   
  6) Partidul ?oua Generațție – Creșștin Democrat
   
  Bagiu Ovidiu Ilie  
   
  Controversat om de afaceri făgărășean, asociat unor acuzații de înșelăciune.
   
   
   
  Candidațți Senat – Municipiul Bucureșști
   
   
  1) Partidul Democrat-Liberal
   
  Vasile Blaga  
   
  Conform declarației de avere a lui Blaga, așa cum arăta aceasta la începutul lui 2008,
  politicianul luase cu împrumut peste un milion de lei noi de la două persoane fizice. Ambii
  creditori ai lui Blaga au legături de afaceri cu statul și cel puțin unul dintre acești
  
  creditori
  nu avea resurse financiare să acorde un împrumut masiv. Blaga nu a reușit să lămurească
  misterul surselor de venit ale creditorilor lui.
   
  Cornelia Cazacu  
   
  Fost consilier în Consiliul General al Municipiului București în mandatul de primar al lui
  Traian Băsescu, Cornelia Cazacu s-a aflat într-un grav conflict de interese: firma deținută
  
  de
  rude ale acesteia (și administrată de soțul ei), Euroavia International Construct SA, a
  
  primit
  contracte de zeci de milioane de euro de la Primăria București pentru lucrări de asfaltare.  
   
  Cristian Rădulescu  
   
  Cercetat de CNSAS pentru colaborare cu fosta Securitate, Rădulescu a primit „certificat de
  bună purtare“ de la Consiliu, dar a recunoscut că a dat informații, înainte de 1989,
  
  Securității.
  Conform lui Rădulescu, informațiile îl vizau pe un coleg de facultate arab, care ar fi fost
  
  șeful
  unei rețele teroriste din România.  
   
  Ioan Talpeșș  
   
  Traseist politic: FSN, PSD, o tentativă de a ajunge în PNȚCD, acum membru PD-L (după ce a
  înființat un partid propriu, Uniunea Populară Social-Creștină). Fost ofițer al Ministerului
  Apărării și fost șef al SIE, Talpeș a fost acuzat de generalul de Securitate Ion Mihai Pacepa
  
  că
  a folosit metode sovietice la conducerea SIE. Asupra averii lui Talpeș planează suspiciuni,
  
  din
  cauza nedeclarării numelui unui creditor.
   
  Gheorghe Udrișște  
   
  Fost șef al Direcției de Infrastructură și Servicii Publice din Primăria Capitalei, Udriște
  trebuia suspendat din funcție de primarul Adrian Videanu din cauza dosarelor penale
  întocmite pe numele său. Nu a fost suspendat, iar de numele lui se leagă afaceri foarte
  profitabile cu Primăria, inclusiv ale unor firme apropiate PD-L.
   
  2) Partidul ?ațțional Liberal
   
  Crin Antonescu
   
  În timpul mandatului său de ministru al Tineretului și Sportului, Antonescu a semnat
  documente care au permis ca hectare centrale ale Capitalei, pe care se aflau baze sportive
  aflate în proprietatea ministerului la acea vreme, să ajungă în patrimoniul privat al
  afaceriștilor imobiliari.  
   
  
   
  Mihai Toti  
   
  În calitatea sa de director al Administrației Fondului de Mediu, Toti a direcționat sume
  importante din programele de mediu pentru ONG-uri către organizații fără legătură cu mediul
  sau cu activitățile ecologiste.  
   
   
  3) Partidul România Mare
   
  Corneliu Vadim Tudor  
   
  A încurajat sentimente de ură interetnică printr-o propagandă de inspirație securist-
  naționalistă.
   
  4) Partidul Social Democrat – Partidul Conservator
   
  Emil Răzvan Theodorescu  
   
  A fost președintele TVR între 1990 și 1992, când televiziunea a fost folosită ca instrument
  
  de
  manipulare de tip securist în crizele mineriadelor. În 2003 a fost cercetat penal pentru
  
  abuz în
  serviciu, după ce regizorul Constantin Vaeni a fost demis de către Theodorescu din
  conducerea Consiliului Național al Cinematografiei. Ticu Dumitrescu l-a acuzat că ar fi fost
  colaborator al Securității, însă CNSAS i-a dat verdict de necolaborare.
   
  Dan Voiculescu  
   
  Catalogat de CNSAS drept colaborator al fostei Securități, Voiculescu a contestat decizia în
  instanță și la Curtea Constituțională, fiind la un pas de desființarea Consiliului (după ce
  Curtea Constituțională a decis că mai multe prevederi din legea de funcționare a CNSAS sînt
  neconstituționale). Ca politician și om de afaceri, Voiculescu s-a aflat în mai multe rânduri
  
  în
  conflict de interese: firma Grivco, la care fondatorul PC este acționar principal, a fost
  
  acuzată
  în repetate rânduri că a beneficiat de contracte preferențiale cu statul prin care a
  
  cumpărat
  energie cu preț mic (de la termocentralele Turceni și Rovinari), apoi a revândut-o statului
  (Electrica), dar la prețuri mult mai mari.  
   
  Cătălin Voicu  
   
  Personaj dubios, cu trecut neclar de ofițer de Armată și SPP, dar și cu legături cu interlopi
  celebri, printre care cei din clanul Cămătarilor. În particular, Voicu cere să i se spună
  „Nașule“.  
   
  Ionel Olteanu  
   
  Fost procuror și purtător de cuvânt al Parchetului General, Olteanu a dat un comunicat, în
  iunie 1990, prin care legitima violențele minerilor în Capitală. Ajuns deputat PSD, Olteanu
  
  a
  cumpărat, ilegal, o casă naționalizată pe care urmașii proprietarilor o câștigaseră deja în
  instanță.
   
   
   
  ȘȘerban ?icolae  
   
  În calitate de senator, a avut intervenții asupra legii de funcționare a CNSAS, încercând să
  limiteze procesul deconspirării Securității; a propus și votat eliminarea articolului din
  
  legea
  CNSAS care îi asimila colaboratorilor pe nomenclaturiștii și magistrații care au comandat sau
  au executat ordinele Securității și a susținut scoaterea preoților de sub incidența CNSAS.
   
  Viorel Duca  
   
  Candidat în Colegiul 2 pentru românii din afara țării; traseist politic. Pe pagina Camerei
  Deputaților, Viorel Duca figurează ca membru PRM până în februarie 2006, apoi membru
  PNL până în octombrie 2008, iar acum candidează pentru PSD la alegerile din noiembrie.
   
   
  
  Candidațți Senat – Județțul Buzău
   
   
  1) Partidul Social Democrat – Partidul Conservator
   
  Ion Vasile  
   
  Fost prefect al județului, actual senator PSD, are o avere consistentă: o vilă la Năvodari,
  
  o alta
  la Bisoca (Buzău), un conac și patru case la Săsenii Noi (Buzău), o altă casă în municipiul
  Buzău și circa 100 de hectare de teren, dintre care doar 24 pe numele său, restul fiind în
  proprietatea rudelor. În timpul mandatului său de prefect, 33 de hectare de teren
  
  revendicat,
  aflat la marginea Buzăului, au trecut din proprietatea unei stațiuni legumicole în
  
  proprietatea
  Consiliului Local, iar apoi au fost vândute sau oferite sub formă de asociere diverselor
  
  firme
  locale. Nici Omar Hayssam se pare că nu-i este necunoscut senatorului Ion. Pe vremea când
  Ion reprezenta Guvernul României în Buzău, Hayssam, un iubitor al pădurilor, a cumpărat SC
  Foresta Nehoiu, firma care deținea toate resursele de lemn din zonă.  
   
  2) Partidul ?ațțional Liberal
   
  ?icolae Mărăcine  
   
  Fost membru PNȚCD, actual candidat din partea PNL. A fost numit de Remeș directorul
  Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF), după ce a condus filiala din Buzău. A
  fost cercetat penal într-un dosar privind devalizarea sistemului de irigații din județul
  
  Vrancea.
  Dosarul a fost soluționat însă cu neînceperea urmăririi penale.
   
  Alexandru Lucian Sălcuțțan  
   
  Traseist politic: PNL, PLD, Forța Independentă Buzău, iar apoi revine în PNL.  
   
   
   
  Candidațți Senat – Județțul Călărașși
   
   
  1) Partidul ?ațțional Liberal
   
  ?orica ?icolai  
   
  A fost cap de afiș în scandalul „Nepoata“, după ce o cunoștință a Noricăi Nicolai a fost
  lăsată să intre în sala Senatului și să se joace cu cartelele de vot ale unor colegi
  
  liberali.
  Povestea a fost cercetată de Parchetul General, dar dosarul a fost închis din lipsă de
  
  probe.
  Soțul, Fulger Nicolai, este asociat într-o firmă de imobiliare cu un alt candidat PNL (Paul
  Tudor, de la Mehedinți), afacerist care a falimentat două companii privatizate. Norica
  Nicolai are probleme și cu declarația de avere, în care nu a menționat acțiunile deținute de
  soțul său la trei firme.
   
  2) Partidul Social Democrat – Partidul Conservator
   
  Doru Ioan Tărăcilă  
   
  Conform Coaliției pentru un Parlament Curat (2004), Tărăcilă a „fost ministru de Interne
  
  până
  în 1996. Acționar în mai multe firme, este unul dintre cei mai bogați parlamentari ai PSD,
  figurând în topul revistei Capital cu o avere estimată la 12-14 milioane de dolari. Cu toate
  acestea, Agrozootehnica Pietroiu, una din firmele la care este acționar, a avut datorii mari
  
  la
  bugetul de stat și este actualmente în executare silită. Fiul lui Doru Ioan Tărăcilă, Mihai
  Costin, a încasat sume importante din tranzacția prin care Siderca SA Călărași a fost vândută
  către Donasid, el fiind consultant juridic în această afacere. Firma 2T SRL, la care fiul
  
  său
  este acționar, are contracte cu majoritatea instituțiilor publice din Călărași, cărora le
  
  plasează
  servicii de informatică. A fost cercetat în dosarul «Jimbolia», deschis de Parchetul General
  
  în
  2000“.
   
  3) Partidul Democrat-Liberal
   
  Constantin Dumitru  
   
  Asociat (prin intermediul familiei) cu Constantin Bercaru, afaceristul care a pus pe butuci
  Siderca Călărași.  
   
   
  Candidațți Senat – Județțul Carașș Severin
   
   
  1) Partidul Social Democrat – Partidul Conservator
   
  Matei Lupu
   
  Unul dintre semnatarii „Păcii de la Cozia“, în calitate de (fost) lider sindical al
  
  minerilor; fost
  primar al orașului Moldova Nouă; a fost scos de sub urmărire penală de polițiștii doljeni
  
  după
  ce, pe 3 aprilie 2003, a ucis, din culpă, doi oameni – un pieton aflat pe trecere și
  
  persoana
  aflată pe scaunul din dreapta al mașinii pe care o conducea. În timpul mandatului de primar
  
  a
  facilitat unei firme a soției sale, SC Alin Alma SRL, afaceri cu administrația locală. O altă
  firmă la care soția primarului era acționar a avut conturile blocate pentru neplata unor
  
  datorii
  către bugetul local. În paralel, primarul a fost acuzat pentru eliberarea unor acte ilegale
  
  de
  construcții în Parcul Național Porțile de Fier, în interiorul unei arii de protecție specială
  acvafaunistică.
   
  Gheorghe Pavel Bălan  
   
  A fost deputat, președinte al Consiliului Județean, prefect și președinte al PSD Caraș-
  
  Severin,
  fiind îndepărtat de conducerea centrală a partidului în perioada „executării publice“ a
  baronilor locali, înaintea alegerilor din 2004. A fost acuzat de implicare în trafic cu lemn
  
  și
  fier vechi, în vreme ce soția sa, Marinela Ionela Bălan, a obținut exclusivitate pentru
  imprimarea tipizatelor speciale în tot județul. Despre Bălan s-a mai scris că a beneficiat
  
  de
  concedii plătite de Ioan Stepanescu, administratorul unei firme anchetate pentru nereguli
  fiscale și partener de afaceri al unui personaj reșițean reținut, în 2005, la Timișoara, de
  Direcția de Combatere a Crimei Organizate, DCCOA. Stepanescu l-a acuzat, ulterior, pe
  Bălan că a făcut presiuni pentru a prelua o parte din afacere.
   
   
  2) Partidul ?oua Generațție – Creșștin Democrat
   
  Ion Vela  
   
  Senator. Traseist politic: PD, PSD, Uniunea Democratică a Croaților, PNG.
   
   
  3) Partidul Democrat-Liberal
   
  Iosif Secășșan  
   
  Fost președinte al Consiliului Județean, între 2006 și 2008, prim vicepreședinte al PD-L
  Caraș-Severin, fost director al Spitalului Județean Reșita și președinte al Casei Județene de
  Asigurări de Sănătate, acționar la mai multe societăți comerciale cu profil medical. Soția a
  fost acționar la una din farmaciile beneficiare ale celor mai profitabile contracte cu Casa
  Județeană de Asigurări de Sănătate. Ulterior, aceasta s-a retras din acționariat,
  
  transferându-și
  părțile către fiu.
   
   
   
  Candidațți Senat – Județțul Cluj
   
   
   
  1) Partidul ?oua Generațție – Creșștin Democrat
   
  Ioan Mihai Tălpeanu  
   
  Director, înainte de 1989, al Combinatului de Utilaj Greu, a încercat să-i împiedice pe
  demonstranții de pe platforma industrială să se îndrepte spre centrul Clujului în timpul
  evenimentelor din decembrie 1989, dând ordin să se încuie porțile. O descriere a
  evenimentelor se află și în Raportul SRI; fost primar al Clujului imediat după decembrie
  1989.
   
  2) Partidul Democrat-Liberal
   
  ȘȘerban Rădulescu  
   
  Traseist politic: PNȚCD, PLD, PD-L.
   
  Gheorghe Benea  
   
  Fost membru PSD; fost administrator judiciar al Combinatului de Celuloză din Dej; a primit,
  din partea societății austriece care a fost proprietarul combinatului, comisioane
  
  confidențiale,
  în Austria; faptele au ieșit la iveală la schimbarea proprietarului austriac; a fost
  
  cercetat penal
  pentru acest motiv.
   
  Tudor ȘȘtefanie  
   
  Primar al municipiului Turda; presa relatează că, în iunie 2006, ar fi ordonat Poliției să
  intervină în favoarea unei firme care intenționa să-și croiască un drum de acces peste
  proprietatea unor cetățeni care s-au împotrivit și au încercat să blocheze utilajele de
  construcție; în 2006 a fost acuzat de incompatibilitate pentru că ar fi deținut în același
  
  timp
  pozițiile de primar și, respectiv, administrator al SC Salina Turda SA; a fost acuzat,
  
  împreună
  cu câțiva consilieri municipali, că a votat subvenționarea de la bugetul public a echipei de
  fotbal FC Arieșul, în condițiile în care clubul este constituit ca asociație de persoane
  
  private,
  între care și primarul și cei câțiva consilieri.
   
  3) Partidul ?ațțional Liberal
   
  Marius Petre ?icoară  
   
  Fost președinte al Consiliului Județean Cluj, este acuzat de presă că ar fi contribuit, în
  
  această
  calitate, la decizii de atribuire directă a unor contracte de care a beneficiat un mic număr
  
  de
  companii favorizate. Cercetat în mai multe dosare penale ca urmare a acestor afaceri.
   
   
   
  
  4) Partidul România Mare
   
  Gheorghe Funar  
   
  Primar al Clujului între 1992 și 2004; a încurajat sentimente de ură interetnică printr-o
  propagandă de inspirație securist-naționalistă; a fost suspendat din funcție pentru abuz în
  serviciu în 2001, apoi în 2003 a fost amendat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj și
  
  de
  Judecătoria Suceava cu amendă penală; în 2003, Curtea de Conturi a pus sechestru pe casa lui
  Gheorghe Funar pentru a recupera primele și indemnizațiile necuvenite încasate de acesta în
  anii anteriori; în perioada în care a fost primar, i-a acordat sprijin logistic lui Ioan
  
  Stoica,
  fondatorul jocului piramidal Caritas; a încercat să aplice o lege de sorginte comunistă,
  neabrogată, aceea a „spațiului execedentar“, pentru a evacua cetățenii din centrul Clujului,
  lege ce a trebuit să fie abrogată de către Parlament pentru a nu se pune în mișcare
  
  intențiile lui
  Funar; a inițiat o hotărâre de consiliu local prin care s-a atribuit unei firme (VA TECH) un
  contract pentru gestiunea iluminatului public în valoare de 7 milioane de euro; contractul a
  fost subiect de litigiu după schimbarea primarului; presa acuză atribuirea ilegală de
  
  terenuri,
  autorizații de construcție, spații comerciale, contracte de lucrări publice unor firme și
  persoane favorizate, între care și firme ale fiului său, Sabin Funar.
   
   
   
  Candidațți Senat – Județțul Constanțța
   
   
  1) Partidul Social Democrat – Partidul Conservator
   
  Alexandru Mazăre  
   
  Fratele primarului Constanței, deputat; presa l-a inclus între parlamentarii care au
  
  solicitat și
  primit bani pentru chirie, deși dețineau proprietăți în București; în ultima declarație de
  
  avere
  nu mai figurează nici o locuință; este acționar la două firme, deși în declarația de interese
  
  nu
  figurează decât una; ca parlamentar a influențat procesul legislativ pentru a favoriza
  
  inițiative
  controversate (șosea în zona de protecție a plajei, transferarea administrației plajelor la
  autoritatea locală etc.) ale fratelui său, primarul.
   
  ?icolae Moga  
   
  Fost subprefect, consilier local, aparține grupării Radu Mazăre în politică, administrație,
  afaceri; este partener de afaceri cu Radu Mazăre (coacționari în trei firme, împreună cu
  Nicușor Constantinescu, președintele Consiliului Județean Constanța); declarația de avere
  este lacunară – lipsesc veniturile din firme, lipsesc bunuri cu care se afișează în public –
  mașină decapotabilă, avion ușor etc.; în plus, Consiliul Local Constanța nu afișează
  declarațiile de interese; presa acuză una dintre firmele în care Moga este acționar că a
  
  încasat
  ilegal bani de la Primăria Năvodari, oraș de salubrizarea căruia se ocupă; autoritatea
  
  fiscală a
  obligat Primăria să plătească prejudiciul.
   
  2) Partidul Democrat-Liberal
   
  Dorel Onaca  
   
  Parlamentar din 1996, a migrat spre PD-L trecând prin PDSR, PRM și PC; proprietar al mai
  multor firme, a fost acuzat de Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor
  de spălare de bani; și-a folosit firmele pentru a extrage sume de ordinul sutelor de mii de
  euro, sume pe care le circula în conturi personale, lăsând firmele cu datorii neonorate față
  
  de
  stat; concluzia raportului este că Onaca a săvârșit infracțiunea de evaziune fiscală: „s-a
  folosit de aceste societăți pentru sustragerea de la plata către buget a datoriilor fiscale
  rezultate în urma activităților portuare“.
   
  Tudorel Calapod  
   
  A fost consilier local și primar al Năvodariului; acuzat în presă că, în timpul mandatului
  
  de
  primar, a facilitat încheierea de contracte pe bani publici cu firme ale membrilor de
  
  familie
  (socrul, cumnatul); deține mai multe case, un lanț de magazine, un teren de tenis – avere pe
  care a ocultat-o timp de doi ani în timpul mandatului, prin nepublicarea pe site-ul
  
  Primăriei a
  declarației de avere, așa cum îl obliga legea.
   
  Daniel Florea  
   
  Fost președinte al Curții de Arbitraj pentru Fotbal, demis după ce l-a absolvit de vină pe
  George Becali în scandalul „valiza“ și a anulat sancțiunile împotriva Stelei, încălcând
  
  flagrant
  regulamentele interioare ale Curții.  
   
  
   
  3) Partidul România Mare
   
  Radu Comănici  
   
  Ambele sale fiice sunt angajate ale Consiliului Județean Constanța, al cărui vicepreședinte a
  fost până de curând.
   
   
  
  Candidațți Senat – Județțul Dâmbovițța
   
   
  1) Partidul Democrat-Liberal
   
  Valentin Calcan  
   
  A fost deputat din partea PSD, candidează acum, pentru Senat, din partea PD-L.
   
  Andrei Mircea  
   
  Ca avocat, a reprezentat și reprezintă personaje controversate din serviciile secrete. Ca
  
  fost
  asociat cu fiul primarului din Snagov, a reușit să obțină pentru sine și pentru ceilalți
  
  asociați
  terenuri în condiții suspecte la Snagov.
   
   
  2) Partidul ?ațțional Liberal
   
  Ion Mihai Dumitrescu  
   
  Senator PNL. Conform declarației de avere, are nu mai puțin de 12 imobile (apartamente și
  case, inclusiv de vacanță). În ciuda faptului că deține două apartamente în Capitală,
  
  încasează
  de la Parlament bani pentru a plăti chirie.
   
  Alexandru Alexandrescu  
   
  Traseist politic: până în anul 2002 a făcut parte din PNȚ-CD Dâmbovița, îndeplinind pentru o
  perioadă chiar funcția de vicepreședinte al organizației locale. Din 2002 a făcut parte din
  PUR. În 2008, după alegerile locale, a demisionat din PC, împreună cu majoritatea
  conducerii, și s-a înscris în PNL.  
   
   
   
  Candidațți Senat – Județțul Dolj
   
   
  1) Partidul Democrat-Liberal
   
  Eugen Georgescu  
   
  A făcut parte din personalul societății de stat de drumuri și poduri subordonată Consiliului
  Județean, fiind la un moment dat directorul instituției, deși avea, personal, o firmă
  concurentă. A părăsit PSD pentru PD. Au circulat și controverse legate de legalitatea sumei
  
  de
  5.600 de euro pe care o încasa lunar ca director, CJ anunțând că îi va cere lui Georgescu
  restituirea premiilor de 30.000 RON încasate pentru „merite deosebite“.
   
  Radu Berceanu  
   
  Colecționar de NUP-uri, Radu Berceanu este unul dintre cei mai activi, dar și controversați
  politicieni români. Fost ministru al Industriilor și Comerțului, mai târziu al Construcțiilor
  
  și
  Turismului, Berceanu a avut, în fiecare portofoliu, parte de momente care au stârnit semne
  
  de
  întrebare. Pe linie parlamentară a ajuns până la vârful Senatului, al cărui vicepreședinte a
  
  fost,
  fără să renunțe, o perioadă, la statutul de administrator al uneia dintre firmele sale,
  
  situație
  care l-a plasat în postura de incompatibilitate; pierdut prin păienjenișul de firme și
  
  domenii de
  activitate ale familiei, Berceanu a ratat și declarațiile de avere, discrepanțele dintre
  
  acestea
  aducîndu-l în atenția comisiei de cercetare a averilor demnitarilor. Printre instanțele care
  
  s-au
  preocupat de-a lungul vremii de soarta bunăstării lui Berceanu s-au numărat DNA, ANI și
  Comisia parlamentară de abuzuri. Pe lista acuzațiilor aduse de-a lungul anilor în care
  
  averea i-
  a prins dimensiuni consistente se regăsește o paletă aproape completă de fraude economice,
  de la conflict de interese până la trafic cu mașini, de la datorii la stat și reeșalonări
  
  până la
  rambursări de TVA, de la fals și uz de fals până la spălare de bani, de la afaceri cu statul
  
  și,
  implicit, conflicte de interese, până la privatizări dubioase și contracte suspecte în
  
  preajma
  „băieților deștepți“ din sectorul energetic, toate beneficiind de aferentele comisioane.
  Acuzațiile merg până la trafic cu diamante și trafic cu armament rusesc vândut, în plin
  embargou, Iranului.
   
  Constantin Iancu  
   
  Latifundiar, a fost implicat în tranzacții suspecte intrate în atenția instituțiilor de
  
  control ale
  statului. Pe numele lui Iancu s-a mai derulat și o investigație pentru lipsire de libertate.  
   
   
  2) Partidul Social Democrat – Partidul Conservator
   
  Mircea Geoană  
   
  Nu a putut să justifice veniturile din declarația de avere, invocând surse prea puțin
  
  credibile.
  De numele lui se leagă afaceri imobiliare cu RAAPPS, prin intermediul unor inginerii la care
  a contribuit și Primăria București. Afacerile familiei Geoană se întind pe multe domenii (la
  
  o
  primă vedere, lemn, mobilă, imobiliare), bunăstarea recentă venind, conform declarațiilor de
  avere, din reușitele economice ale actualului șef al Crucii Roșii românești, Mihaela, soția
  președintelui PSD și președintele unei fundații foarte vizibile în preajma bogatei piețe
  
  farmaceutice. Lui Mircea Geoană i se reproșează relații de afaceri neortodoxe și sabotarea
  unor concurenți; a fost, între altele, asociat cu privatizarea unor active ale
  
  Uzinexportimport,
  afacerea strategică a Securității, dar și cu principalul partener extern al fostei Gospodării
  
  de
  Partid.
   
  Lia Olguțța Vasilescu  
   
  Fosta peremistă face parte din lotul parlamentarilor găzduiți de RAAPPS. Președintă a
  Comisiei de învățământ a Camerei și fostă karatistă, a propus introducerea în școli a
  recursului la „forța moderată“. Presa de la București a făcut o asociere între funcția
  parlamentară și doctoratul în sociologie recent obținut la Universitatea din București.
   
  Maria Antoaneta Dobrescu  
   
  Senator în perioada 2000-2004, a devenit inspector general școlar, prima măsură fiind
  înlăturarea funcționarilor neafiliați PSD, pe fondul instaurării unui climat de tensiune în
  instituție.
   
   
  3) Partidul ?ațțional Liberal
   
  Călin Viorel  
   
  Presa locală a scris despre contractele controversate de modernizare a Pieței Gării din
  
  Craiova
  obținute de firma la care candidatul liberal este administrator.
   
   
   
  Candidațți Senat – Județțul Galațți
   
   
  1) Partidul Democrat-Liberal
   
  Petru Lificiu  
   
  A intrat în politică prin Partidul Social Democrat Român (continuatorul declarat al social-
  democrației interbelice neconvertite la comunism); în 2000-2001, PSDR a format o uniune și,
  apoi, a fuzionat cu PDSR, devenind PSD; a fost ales deputat pe listele PSD în 2004, a
  
  devenit
  independent în iunie 2005 și a preluat conducerea Partidului Ecologist Român în urma unui
  congres contestat de o mare parte a organizației; după ce eșuează în tentativa de fuziune cu
  partidul lui Gigi Becali, se înscrie, în noiembrie 2007, în PD. A fost acuzat că, în
  
  perioada
  ministerială, a concesionat peste 100 de hectare în zona lacului Văcărești din București,
  ignorând peste 100 de notificări ale proprietarilor de drept. În acest caz este acuzat și de
  
  fostul
  său coleg de partid și guvernare, Mihai Tănăsescu. În calitate de ministru a inclus pe lista
  zonelor amenajabile din fondurile de inundații lacul Snagov, unde se află vilele unui mare
  număr de demnitari. A mărturisit că a scris notificări la Securitate, specificând că au fost
  rapoarte ale călătoriilor sale în străinătate în calitate de specialist. Înainte de 1989 a
  
  fost
  activist de partid la Primăria Sectorului 3.  
   
  Constantin Petrea  
   
  I se spune „deputatul asfaltator“, firmele sale acaparând lucrările publice de construcții
  
  din
  nordul județului, la Tecuci și în împrejurimi: este vorba de 43 de contracte fără licitații
  
  în
  valoare totală de peste 8,5 milioane RON. Dacă politic nu a fost prea activ, la nivel de
  
  Camera
  Deputaților, în schimb a atras mulțumirea șefilor filialei județene pentru aportul la campania
  dinaintea alegerilor locale. Curiozitatea presei față de afacerile lui Petrea l-au
  
  determinat pe
  primarul Tecuciului, Eduard Finkelstain, să inițieze un proiect de hotărîre locală care să
  selecteze jurnaliștii acreditabili pe lângă municipalitate și să specifice exact tipul de
  informații ce pot fi solicitate Primăriei. Stația de bitum a deputatului funcționează fără
  
  aviz
  de mediu, autorizația fiindu-i retrasă în 2003 din cauza norilor de fum ce acoperă mai multe
  cartiere din oraș. Firmele deputatului mai apar și în licitațiile „cu mână moartă“ și cu
  participare transpartinică.
   
  Marius Gerard ?ecula  
   
  Fostul prefect de Galați a părăsit PSD pentru a face parte dintr-o obscură grupare numită
  Mișcarea Independentă și este membru PD-L de anul acesta. A fost luat în colimator pentru
  evaziune fiscală (inclusiv într-o afacere în care e asociat cu baronul PSD Ilie Plătică
  Vidovici), a fost acuzat că a profitat de pe urma poziției pe care a avut-o la nivel județean
  pentru a oferi propriilor firme contracte pe bani publici și că a instalat apropiați în
  
  poziții de
  control al fondurilor pentru lucrări contractate de administrația locală. Deși este apropiat
  
  al lui
  Plătică Vidovici, a fost văzut și ca un posibil „locotenent“ al Mihaelei Geoană la
  
  conducerea
  Crucii Roșii. De altfel, familia lui Necula are și propria organizație caritabilă, la umbra
  
  căreia
  s-au derulat activități aducătoare de profit, multe dintre ele din bani publici. Sediul în
  
  care se
  află această fundație a fost obținut de la Primărie în urma unor suspecte combinații
  imobiliare.
   
   
   
  2) Partidul Social Democrat – Partidul Conservator
   
  Gheorghe Saghian  
   
  Numele lui Saghian apare în contextul unor subvenții acordate de Direcția Agricolă unei
  firme aparținînd „elitei“ PSD Galați și în umbra căreia s-ar afla unul dintre baronii locali,
  
  Ilie
  Plătică Vidovici.  
   
  Laurențțiu Chirvăsuțță  
   
  A demisionat, în 2006, din Consiliul Județean, după ce presa locală a dezvăluit că soția
  acestuia era acționarul majoritar al unei firme care obținuse, în urma unei cereri de ofertă,
  
  o
  lucrare oferită chiar de CJ Galați. Pe de altă parte, o firmă la care figurase ca acționar (a
  concesionat acțiunile când a intrat în administrația județeană), a beneficiat de lucrări de
  reabilitare a sediilor unor primării din județul Galați.
   
   
  3) Partidul ?ațțional Liberal
   
  Paul Păcuraru  
   
  A demisionat recent de la șefia Ministerului Muncii și Egalității Șanselor, după ce a fost
  suspendat de președintele Traian Băsescu din cauza unor scandaluri de corupție. Unul dintre
  acestea se referă la o convorbire telefonică prin care ministrul ar fi solicitat liderului
  
  PNL
  Gorj, Ilie Morega (filat de SRI într-un scandal legat de finanțarea partidelor cu bani de la
  serviciile descentralizate), să intervină pe lângă directorii Societății Naționale a
  
  Lignitului
  Oltenia în vederea favorizării obținerii de contracte de către firma de consultanță a fiului
  
  lui
  Păcuraru. DNA susține că deține, în acest caz, o înregistrare audio ca probă. Prin urmare,
  instanța anticorupție a solicitat Președinției aviz de începere a urmăririi penale pentru
  acuzația de luare de mită. Una dintre societățile comerciale la care este acționar Păcuraru a
  obținut din partea Parlamentului, ca urmare a unor subterfugii, prin atribuire directă, un
  contract de aprovizionare și, apoi, de upgradare a unor copiatoare – în acest din urmă caz
  achiziționarea unora noi ar fi costat doar jumătate din prețul plătit pentru modernizarea
  
  celor
  vechi. Printre clienții firmei lui Păcuraru figurează majoritatea instituțiilor considerate
  
  vitale
  ale statului. Ulterior renunțării la portofoliul liberal, Păcuraru a devenit președintele
  Comisiei pentru buget, finanțe și bănci din Senat.  
   
  Paul Ichim  
   
  Fost membru PNȚ-CD, apoi PD, iar acum PNL.
   
  4) Partidul România Mare
   
  Carol Dina  
   
  Fost ministru în guvernul Dăscălescu; decembrie 1989 l-a prins prim-secretar la Galați, unde
  a și fost arestat, pentru puțin timp. Un fost secretar de stat din Ministerul de Interne,
  
  deputatul
  PD-L Mircea Toader, susține că a fost turnat la Securitate de candidatul PRM (Toader a și
  câștigat procesul pe care l-a intentat statului român și în care a punctat faptul că Dina
  
  făcea
  rapoarte). De două mandate senator, președinte al Comisiei pentru privatizare, Dina și-a
  
  instalat fiul într-una din pozițiile de conducere la Autoritatea de Valorificare a Activelor
  Statului. Pe pagina de internet a Senatului îi lipsește CV-ul, senatorul limitându-se la a
  
  povesti
  despre ce a făcut după 2000, de când este în Parlament.  
   
   
   
  
  Candidațți Senat – Județțul Giurgiu
   
   
  1) Partidul Social Democrat – Partidul Conservator
   
  Ion Rădoi  
   
  Conform Coaliției pentru un Parlament Curat 2004, „Ion Rădoi a fost lider al sindicatului
  «Unirea» și al Convenției Naționale a Trasportatorilor, ambele din Blocul Național Sindical,
  funcții pe care le-a păstrat și în timpul mandatului de senator PSD. Sindicatul pe care l-a
  condus a fost acționar la societatea Sindomet, care, în urma unui contract încheiat în 1994
  
  cu
  Regia Autonomă Metrorex, era beneficiara a 75% din volumul chiriilor plătite de proprietarii
  spațiilor comerciale din stațiile de metrou. Cu ocazia unui control efectuat în 2003 de
  
  Corpul
  de control al Ministerului Lucrărilor Publice, s-a descoperit că Metrorex a încheiat un
  
  contract
  de asociere dezavantajos cu Sindomet pentru achiziționarea unor boghiuri. S-a constatat că
  prețul Sindomet era superior pieței, în condițiile în care banii pentru producerea boghiurilor
  proveneau dintr-un credit acordat de guvernul elvețian.“
  Ovidiu Cristian Dan Marciu (PSD)
  Fost prefect al județului, Marciu a direcționat contracte de lucrări pe bani publici spre
  
  firmele
  deținute de familia sa, dar și spre cele aflate în proprietatea fostului subprefect, Nicolae
  Bădălău, actual deputat PSD.
   
   
  2) Partidul Democrat-Liberal
   
  Dan Mocănescu  
   
  Traseist politic: PRM, USC, PD-L. Aflat în conflict de interese (ca și colegul de
  
  candidatură
  Ioan Rădoi), întrucât este lider sindical și deputat.  
   
   
  3) Partidul ?ațțional Liberal
   
  Vasile Mustățțea  
   
  Implicat într-un scandal la alegerile locale din acest an, când rivali politici au fost
  
  bătuți în
  campania electorală, la care Mustățea, „apolitic“ - ca prefect, participa. Pentru ca membrii
  PNL implicați în încăierare să nu fie cercetați, Mustățea ar fi intervenit direct la șeful
  
  Poliției
  Giurgiu.  
   
   
   
  Candidațți Senat – Județțul Gorj
   
  1) Partidul Social Democrat – Partidul Conservator
   
  Toni Mihail Greblă  
   
  Fost prefect al județului, director al Asociației patronilor din minerit, Patromin; este
  
  asociat
  într-o firmă cu controversatul om de afaceri Alin Șimota din Hunedoara; este nașul fiicei
  
  altui
  om de afaceri controversat, Dan Bărcină din Tîrgu Jiu; presa apreciază că rolul lui Greblă
  
  în
  aceste relații este de a-și folosi influența pentru facilitarea contractelor sau pentru
  
  protecție;
  una dintre firmele lui Bărcină este în anchetă pentru un contract prin care a achiziționat
  energie electrică de la Complexul Enegetic Rovinari și nu a achitat parte din contravaloarea
  energiei achiziționate, producând un prejudiciu de peste 3 milioane de euro. Energia a fost
  revândută tot unor firme ale statului, la un preț mai mare; s-a încercat achitarea datoriei
  
  prin
  compensare cu un apartament și un teren de valoare mult mai mică, dar crescută artificial
  
  prin
  vânzări și cumpărări între firmele aceluiași în sistem suveică; aceste fapte sunt anchetate
  
  într-
  un dosar DNA.
   
  2) Partidul ?ațțional Liberal
   
  Vasile Crețțan  
   
  Directorul Exploatării Miniere Motru este acuzat în presă că firma fiului său a câștigat
  contracte de servicii cu compania de minerit; el însuși este acționar într-una dintre firmele
  înființate și conduse de lideri de sindicat din minerit care încheie contracte de servicii
  (camuflate în subcontractări) cu compania de minerit; DNA a efectuat o cercetare, dar s-a
  limitat la constatarea lipsei de prejudiciu, fără a se pronunța cu privire la existența unui
  conflict de interese.
   
  ?icolae Bercea  
   
  A fost director adjunct al Societății Naționale a Lignitului Oltenia; el este unul dintre
  directorii din minerit care au încasat sume importante pentru invenții pe care presa le
  consideră a fi mai degrabă sarcini de serviciu; Bercea este acuzat că, în ultimii cinci ani,
  
  a
  încasat 2,2 miliarde de lei vechi pentru invenții ca „soluția tehnică de reducere a lungimii
  
  de
  transport a sterilului rezultat din treptele inferioare ale Carierei Jilț Nord“ și „soluția
  
  tehnică
  privind reducerea vitezelor de transport pentru corelarea capacităților de transport
  
  haldare, cu
  capacitățile de excavare“ etc. Numele lui Bercea a fost asociat cu cel al lui Clement
  
  Mocanu,
  un controversat om de afaceri care a construit, prin firma sa, vile pentru mai mulți șefi din
  minerit și din instituțiile publice, pentru a beneficia de anumite avantaje la acordarea de
  contracte. Printre cei cărora Mocanu spune că le-a construit vile se numără și Nicolae
  
  Bercea.
   
   
   
  
  Candidațți Senat – Județțul Hunedoara
   
  1) Partidul ?ațțional Liberal
   
  Dan Radu Rușșanu  
   
  Fost director adjunct al Centrocoop înainte de 1989; inspector guvernamental în 1991; deține
  numeroase funcții în administrație; a fost președinte Eximbank și secretar de stat în
  Ministerul Finanțelor. Împreună cu soția sa, este deținătorul unei averi estimate la 50
  milioane de euro, avere care este în cercetarea Agenției Naționale de Integritate. A fost
  subiectul multor acuzații în mass media, însă nu a fost niciodată subiectul unui dosar de
  corupție care să ajungă în instanță. Perioada de înflorire materială a familiei Rușanu este
  
  cea
  în care Dan Radu Rușanu a fost director Eximbank și secretar de stat (1996-2000). Multe
  dintre dintre acuzațiile care i se aduc fac legătura dintre funcția publică a lui Rușanu și
  beneficii suspecte ale unor oameni de afaceri, urmate de succese financiare ale firmelor
  soției demnitarului. Un beneficiar al unui important credit din partea băncii la care
  președinte era Rușanu – omul de afaceri Dan Grițac – este asociat cu soția lui Rușanu, ale
  cărei firme beneficiază, de exemplu, de concesionarea la un preț mult subevaluat a unor hale
  – și a unei importante suprafețe de teren – în centrul municipiului Constanța; de
  administrarea companiei care a cedat halele se ocupă una dintre firmele lui Grițac. Presa
  consemnează multiple asemenea situații suspecte de a fi încadrate la crimă organizată.  
   
  Alin ȘȘimota  
   
  Om de afaceri și proprietar al echipei de fotbal Jiul Petroșani; imagine controversată în
  
  mass
  me-dia; avere estimată de 100 de milioane de euro, locul 94 în topul Adevărul; a fost
  
  subiectul
  mai multor anchete penale: ANAF a făcut șase plângeri penale contra lui pentru neplata unor
  datorii la stat, evaziune fiscală; Parchetul de pe lîngă Judecătoria Hunedoara a decis
  neînceperea urmăririi penale și aplicarea unei amenzi fiscale; a câștigat în condiții
  controversate licitația pentru amenajarea centrului civic Petroșani.
   
  2) Partidul România Mare
   
  Racoțțea Florin  
   
  A migrat de două ori: de la PRM la PSD și înapoi la PRM.
   
  3) Partidul Social Democrat – Partidul Conservator
   
  Adrian Păunescu  
   
  Propagandist al Partidului Comunist și al regimului lui Nicolae Ceaușescu prin intermediul
  revistei Flacăra și al cenaclului „Flacăra“, fondat de el. După 1989 a înființat Partidul
  Socialist al Muncii, alături de Ilie Verdeț, partid pe listele căruia a candidat la
  
  președinție în
  1996. A trecut la PDSR în 1998. Este, de două legislaturi, președintele Comisiei pentru
  cultură și media. Are o avere considerabilă. Pe numele senatorului figurează o casă la Bârca
  
  și
  o vilă în București, mașini, terenuri. Pe numele fiicei Ana-Maria (14 ani) figurează o altă
  casă, un teren intravilan, un teren agricol la Tâncăbești, două apartamente (unul în
  
  București,
  celălalt la Craiova).  
   
  
  4) Partidul Democrat-Liberal
   
  Cristian Marius Vladu  
   
  Fost prefect al județului în perioada 2005-2006, subprefect în anul 2007, suspectat și
  
  anchetat
  pentru corupție în anul 2007. Până în 2005 a fost membru în CA al Societății Reva Simeria
  (acum deține acțiuni, 20%), care se ocupă cu reparațiile de material rulant, în principal la
  vagoanele de la SNCFR. În paralel, Cristian Vladu a deținut și funcția de director comercial
  al Regionalei CFR Marfă Timișoara. Presa afirmă că între CFR-Marfă, firmă cu capital de
  stat, și Reva Simeria, cu capital privat, au existat relații comerciale – care au defavorizat
  compania de stat – în perioada în care prefectul de Hunedoara se afla la conducerea ambelor
  societăți.  
   
   
   
  Candidațți Senat – Județțul Ialomițța
   
   
  1) Partidul Democrat-Liberal
   
  Marinică Cazacu  
   
  Fost prefect al județului Ialomița până în august 2007, Cazacu a fost cercetat de DNA și
  ulterior trimis în judecată pentru un prejudiciu estimat la circa 7 milioane de euro.
  
  Potrivit
  rechizitoriului, în anul 2006, Cazacu și șefa Oficiului Județean de Cadastru au
  
  împroprietărit,
  ilegal, cinci persoane apropiate și rude, cu 225,35 ha de teren în zona Urziceni și Manasia,
  județul Ialomița, terenuri ale Agenției Domeniilor Statului. Ca urmare, au fost păgubite 53 de
  persoane, proprietare de drept. Prejudiciile cauzate acestora și ADS se ridică la peste 7
  milioane de euro. În 2005, când a devenit prefect, Cazacu a fost acuzat de presa locală că,
  înaintea numirii în funcție, a fost incompatibil în calitate de primar al comunei Ion Roată,
  fiind în același timp și administrator la patru firme ale familiei. Sesizarea penală depusă
  
  în
  2005 nu a fost soluționată nici până astăzi.
   
  Tudor Panțțuru  
   
  Cât timp a fost consilier județean, Panțuru a refuzat să iasă din incompatibilitate și și-a
  
  păstrat
  și funcția de director al Spitalului Județean Slobozia. A renunțat la funcție abia după ce a
  devenit senator, dar și-a stabilit sediul biroului său parlamentar în secția de chirurgie a
  spitalului.  
   
  2) Partidul Social Democrat – Partidul Conservator
   
  Alecsandru ȘȘtiucă  
   
  A fost, conform „Coaliției pentru un parlament curat“ din 2004, „vicepreședintele
  Comitetului Județean de Cultură al PCR. Subprefect în perioada 2000-2004. Sub mandatul
  său, firma Ionda SRL, la care patron este nepotul – Știucă Ionuț –, a beneficiat de lucrări
  
  de
  confecționare mobilier și uși pentru școli și locuințe construite prin programul ANL“.
   
  3) Partidul România Mare
   
  Gheorghe Savu  
   
  Fost lider al PSD Ialomița, exclus de pe listele de candidatură din cauza problemelor de
  imagine, Savu s-a refugiat la PRM. Fost președinte al Consiliului Județean, Savu a fost
  cercetat penal de DNA. Într-unul dintre dosare era vorba de vânzarea de către Consiliul
  Județean Ialomița, condus de Savu, a două spații comerciale și a cabanei Misleanu către
  Fundația „Ialomița 2000“ (condusă tot de Savu), precum și de sponsorizarea acestei fundații
  de către firme care, în schimb, aveau să primească contracte de lucrări publice în județ.
   
   
   
   
  
  Candidațți Senat – Județțul Iașși
   
   
  1) Partidul Democrat-Liberal
   
  Leonard Rusu  
   
  Traseist politic: Partidul Moldovenilor, PSD (prin absorbție a Partidului Moldovenilor),
  Partidul România Mare, Partidul Democrat, devenit Democrat-Liberal. Cercetat de mai multe
  ori de Poliție, pentru distrugere și furt în cazul unui stadion de rugby din Pașcani, pentru
  
  fals
  în declarații (ambele în 2007).  
   
  Lucian Flaișșer  
   
  Asupra sa a planat suspiciunea că ar fi colaborat cu Securitatea pe vremea când lucra la
  Combinatul de Fibre Sintetice, devenit Terom. A negat, afirmând că a scris doar rapoarte
  inofensive. „Erai obligat prin lege, la vremea aia, să faci rapoarte cînd plecai în
  
  străinătate și
  când participai la discuții cu persoane străine. În 48 de ore trebuia să dai un raport“, a
  
  afirmat
  într-un interviu din 2006. Numele său apare într-un caiet descoperit în 1989 în biroul
  
  fostului
  prim-secretar de Iași, caiet care conținea persoane de sprijin ale Securității. Înainte de
  
  1989, a
  scris materiale propagandistice pe prima pagină a ziarului PCR de Iași, Flacăra Iașului.  
   
  Dumitru Oprea  
   
  A refuzat cu obstinație să-și declare veniturile, inclusiv înainte de alegerile locale din
  
  iunie
  2008, când a candidat la Primăria Iași. A fost unul dintre „liderii“ luptei împotriva
  
  declarării
  averilor de către demnitari. Refuzul declarării veniturilor i-a atras și o reclamație din
  
  partea
  PSD Iași la Biroul Electoral Municipal, reclamație admisă.  
  La sfîrșitul lui 2007, în calitate de rector al Universității „Al. I. Cuza“, a semnat ilegal
  
  acte
  adiționale în vederea continuării lucrărilor de renovare a instituției, ulterior
  
  universitatea fiind
  amendată de Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor
  Publice.  
   
   
  2) Partidul ?ațțional Liberal
   
  Radu Terinte  
   
  Devenit senator ca membru PC, Terinte a trecut la PNL înainte de alegeri. CNSAS a decis că
  nu a făcut poliție politică, deși la dosarul lui Terinte se află documente care arată că
  
  acesta s-a
  întâlnit de cel puțin două ori cu un ofițer de Securitate și a dat informații despre studenții
  străini.
   
  Dorina ?icolina Isopescu  
   
  Protejata baronului de Iași Relu Fenechiu, deputat PNL, Isopescu a fost numită șefă la
  Inspectoratul de Stat în Construcții. S-a remarcat prin scandaluri în presă: achiziționarea a
  660 de laptop-uri pentru „scrierea proceselor verbale“ de către inspectori și angajări după
  concursuri trucate. Isopescu este, în prezent, cercetată de DNA.
   
   
  3) Partidul Social Democrat – Partidul Conservator
   
  Marian Enache  
   
  Traseist politic: PDSR, ApR, Partidul Noua Democrație, Partidul Conservator.  
   
  ?eculau Constantin  
   
  Viceprimar al Iașiului, fost membru PRM, fost în tratative cu PC, acum membru PSD.
  Cercetat de DNA (împreună cu primarul Gheorghe Nichita și cu funcționari din Primărie)
  pentru atribuirea unui teren din centrul Iașiului unui om de afaceri (Iulian Dascălu) care
  construiește acolo un important proiect imobiliar.
   
   
   
  Candidațți Senat – Județțul Ilfov
   
   
  1) Partidul ?oua Generațție – Creșștin Democrat
   
  Constantin Bucur  
   
  Fost căpitan SRI, actual deputat ex-PRM, Constantin Bucur a fost condamnat, definitiv, la 2
  ani de închisoare cu suspendare, pentru încălcarea Legii privind siguranța națională.
  Magistrații militari l-au condamnat pe fostul căpitan SRI la închisoare cu suspendarea
  executării pedepsei pentru că, în cadrul unei conferințe de presă a PRM, a făcut publice
  înregistrări ale unor convorbiri telefonice efectuate de către SRI.
   
   
  2) Partidul ?ațțional Liberal
   
  Gabriel-Sorin Zamfir  
   
  Este parlamentar de Ilfov și președinte al Uniunii Naționale a Agențiilor Imobiliare. Deține
  locuință proprietate personală în București, dar și locuințe în Otopeni. Cu toate acestea,
  încasează lunar o mie de dolari de la Parlament, pentru a plăti chirie. Pe care bani, a
  
  declarat
  în direct la un post de televiziune, nu-i folosește pentru chirie, ci îi dă unor tineri din
  
  staff-ul
  lui de campanie.  
   
   
  3) Partidul Democrat-Liberal
   
  Valentin Delcea  
   
  Subprefect de Ilfov, Valentin Delcea este acuzat că a înșelat cu peste 34.000 de euro o
  societate imobiliară care i-a intermediat vânzarea unui teren. Delcea a încasat (în acte)
  380.000 de euro de pe urma acestei tranzacții, dar „a uitat“ să plătească intermediarului
  
  banii
  și nici nu a declarat suprafața reală a terenului, „umflată“ cu 1.000 de metri pă-trați,
  
  datorită
  Primăriei Glina. De asemenea, mai multe terenuri pe care urmează să fie extins Aeroportul
  Internațional „Henri Coandă“ au ajuns, în mod cu totul dubios, în proprietatea unor apropiați
  ai primarului localității Otopeni, Silviu Constantin Gheorghe. Afacerea a fost pusă la cale
  
  cu
  complicitatea celor doi subprefecți ai județului Ilfov, Caterina Popa (fostă secretară a
  Primăriei Otopeni până în 1989) și Valentin Delcea.  
   
   
   
  Candidațți Senat – Județțul Maramureșș
   
   
   
  1) Partidul Democrat-Liberal
   
  Mircea Radu Munteanu  
   
  Migrator politic: inițial, s-a înscris în PNL. Au urmat PNȚ-CD și din nou PNL. Înaintea
  campaniei electorale de la alegerile locale, s-a înscris în PD-L, dar s-a răzgândit după
  
  câteva
  ore. A obținut un mandat de consilier județean pe lista PNL. Ulterior, a demisionat din PNL
  (și din funcția de consilier județean) pentru a se înscrie în PD-L. În perioada 1996-2000, pe
  când activa în PNȚ-CD, a fost directorul FPS Maramureș. În mandatul său au avut loc
  numeroase privatizări discutabile. Cea mai „cunoscută“ e vânzarea Combinatului de Metale
  Neferoase „Phoenix“ din Baia Mare (actualmente Cuprom), către indienii de la Allied Deals,
  pentru suma de doar 110.000 dolari.
   
  Gheorghe Mihai Bârlea  
   
  Migrator politic: PNȚ-CD-PNL-PD-L. În perioada 1997-2000 a fost prefect țărănist al
  județului, timp în care firma de construcții a fratelui său a obținut mai multe contracte cu
  Consiliul Județean.
   
  2) Partidul România Mare
   
  Pavel Suian  
   
  Fratele fostului senator PUNR Valer Suian; a predat, înainte de 1989, la Academia „Ștefan
  Gheorghiu“ și a fost membru CC al PCR. În 1990 a cochetat cu PNȚ-CD. În perioada 1998-
  2003 a fost înalt funcționar la sediul central al UNEP (Programul Națiunilor Unite pentru
  Mediu), fiind implicat într-un scandal internațional privind o delapidare de 1,6 milioane de
  dolari din fondurile ONU: Suian a recomandat finanțarea unor proiecte pentru o organizație a
  italianului Mario Scaramella (unul dintre suspecții în cazul otrăvirii agentului KGB-
  Aleksandr Litvinenko).
   
   
   
  Candidațți Senat – Județțul Mehedințți
   
   
   
  1) Partidul Social Democrat – Partidul Conservator
   
  Petre Daea  
   
  Fost ministru al Agriculturii; a emis ordinul de exceptare de la restituire a circa 100.000
  
  de
  hectare de pădure, oferind astfel satisfacție clientelei interesate în obținerea unor zone de
  masă lemnoasă exploatabilă. Daea nu este străin nici de unele dintre episoadele afacerii
  Insula Mare a Brăilei, alături de Culiță Tărâță, colegul de partid care a primit o concesiune
  
  a
  IMB. A fost cercetat de procurorii anticorupție în dosare referitoare la importul de grâu
  (unele surse vorbesc despre favorizarea unor apropiați ai soției ex-premierului Adrian
  Năstase) și la privatizarea politică a societății Piscicola SA Neamț.
   
  Ion Sârbulescu  
   
  Revoluționar, senator pe listele PNL (2000-2004), a trecut, după preluarea guvernării de
  
  către
  Alianța D.A., în funcții cu dedicație politică, a dezertat, în mai 2007, la PD-L, iar din
  februarie 2008 s-a cuibărit în PSD. A fost acuzat de abuz în serviciu, pe când era director
  
  la
  Regia pentru Activități Nucleare (RAAN) și recunoaște că putea fi arestat pentru decizii
  
  luate
  atunci. Două firme care au sediul în locuința lui Sârbulescu au încheiat contracte de import
  
  de
  cărbune printr-un  
  off-shore cipriot pe cheltuiala dezavantajoasă a Regiei conduse atunci chiar de Sârbulescu;
  
  în
  afacere apare și fratele deputatului PSD Eugen Nicolicea. A permis consumarea irațională a
  stocului de rezervă de cărbune a RAAN până la limita periclitării siguranței naționale.
   
  2) Partidul ?ațțional Liberal
   
  Liviu-Lucian Mazilu  
   
  Vicepreședintele Consiliului Județean a confirmat existența fișelor de evaluare pe care le
  făcea șefilor de servicii descentralizate cărora le dădea sau retrăgea puncte după cum
  
  aceștia
  se descotoroseau de pesediștii din fruntea respectivelor instituții.
   
  Paul Tudor  
   
  Falimentatorul de serviciu al liberalilor, asociat într-o firmă de consultanță, Azuga
  
  Invest, cu
  soțul Noricăi Nicolai. Prin firmele pe care le dețin, Paul Tudor și soția sa au dat mai multe
  tunuri imobiliare (asociate cu o serie de alte mișcări dubioase sau chiar frauduloase –
  
  vânzări
  sub sechestru, comisioane sau șpăgi, dar și onorarii nejustificate) pe spinarea unor
  întreprinderi la care statul era acționar și complice, prin APAPS/AVAS.
   
  3) Partidul Democrat-Liberal
   
  Mihai Stănișșoară  
   
  Actual consilier prezidențial pe probleme de securitate națională, fost deputat, președinte
  
  al
  Comisiei pentru Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională. Conform presei, s-a combinat
  
  cu „băieții deștepți“ din energie.
   
   
   
   
  Candidațți Senat – Județțul Mureșș
   
   
  1) Partidul Social Democrat – Partidul Conservator
   
  Antonie ȘȘtefan Mihail  
   
  A migrat din PNL, prin PD-L, la PSD; a fost și membru PUNR. Unul dintre inițiatorii unui
  proiect de modificare a legii Agenției Naționale de Integritate (ANI), prin care se dorea
  abrogarea articolului care obligă candidații la alegerile parlamentare să-și declare averile;
  
  a
  fost director general al Distrigaz Nord SA, poziție din care a fost demis în urma unui
  
  control
  comandat de ministrul Industriilor; controlorii financiari ai Camerei de Conturi Mureș au
  constatat un prejudiciu de peste 100 de miliarde de lei vechi – plăți nefondate, pierderi
  exagerate în rețea etc.
   
  Corneliu Grosu  
   
  Fost șef al Gărzii Financiare Mureș, apoi director al sucursalei Mureș a BRD. În calitate de
  director de bancă, Grosu a fost acuzat de patronul unei companii că din contul său la
  
  sucursala
  locală a BRD au fost făcute plăți neautorizate către trei firme care nu existau în evidența
  Registrului Comerțului; păgubitul și-a recuperat pierderea, iar vinovată a fost găsită doar o
  angajată a băncii.
   
  2) Partidul Democrat-Liberal
   
  Petru Bașșa  
   
  Om de afaceri controversat din municipiul Sighișoara, deține mai multe instituții media:
  cotidianul 24 de ore mureșene, Jurnalul de Sighișoara, Teleson (inclusiv cablu TV) și Radio
  Son. Conform presei locale, Bașa a abuzat de monopolul pe care îl avea în domeniul
  internetului în Sighișoara pentru campania electorală din       mai-iunie 2008, în favoarea
  actualului primar PSD, Dorin Dăneșan; din această cauză, împotriva sa au fost depuse mai
  multe plângeri de către reprezentanți ai societății civile din Sighișoara: la Parchetul de pe
  lângă Judecătoria Sighișoara, la ANRCI.
  Bașa este acuzat și de faptul că a început construcția la hotelul propriu de la poalele
  
  Cetății
  fără să respecte documentația pe baza căreia a fost emisă autorizația de construcție.
  
  Lucrările
  au fost sistate până la intrarea în legalitate.  
   
  Mihai Poruțțiu  
   
  A migrat de la PNȚCD la PNL și apoi la PD-L. Fost consilier local și acționar la mai multe
  firme, dintre care una a câștigat o serie de lucrări licitate de Primărie; În 2006, Mihai
  
  Poruțiu
  a fost declarat bun de plată, în solidar cu alte cinci persoane – angajați ai Primăriei
  
  Târgu
  Mureș – pentru prejudicierea bugetului local cu 4 miliarde de lei vechi în urma unei
  
  licitații care nu a respectat legea concurenței.
   
  3) Uniunea Democrată Maghiară din România
   
  Frunda Gyorgy  
   
  Senator; are cinci dosare la CNSAS – două de rețea, trei de urmărit; CNSAS a dat verdictul
  că Frunda nu a făcut poliție politică; fostul șef al Securității din județul Mureș susține că
  „Frunda fusese recrutat pentru a da informații despre reprezentanții comunității maghiare“.
  Frunda este unul dintre cei care s-au opus vehement înființării Agenției Naționale de
  Integritate și legii confiscării averilor obținute ilicit; în mai multe publicații a apărut
  informația că nu și-ar fi declarat toate proprietățile pe care le deține. Gyorgy Frunda
  recunoaște, într-o declarație acordată Evenimentului zilei, că nu a completat corect
  
  declarația
  de avere, dar susține că „nu există nici un leu nejustificat“ în averea pe care a dobândit-o
  
  în
  cursul anului 2007.  
  El a amânat însă explicația legată de proveniența surplusului de 541.931 de lei rezultat din
  compararea ultimei declarații de avere, din luna mai 2008, cu cea completată în luna
  noiembrie 2007. Frunda a înregistrat venituri de 159.134 lei, în timp ce conturile sale au
  crescut cu 701.065 lei.  
   
  David Csaba  
   
  Consilier local și director la Direcția Apele Române Mureș. Veniturile familiei David sunt
  consistente: pe lângă salariul de director de 60.000 lei, David Csaba mai câștigă 6.000 de
  
  lei
  din indemnizația de consilier, 16,400 de lei din participarea în consilii de administrație în
  diferite societăți publice și 60.000 de lei din dividende de la firma pe care o deține, SC
  Hidroplast. Firma la care este acționar David Csaba (60%), SC Hidroplast SRL, este
  specializată în elaborarea documentațiilor pentru fundamentarea solicitării avizului de
  gospodărire a apelor și a autorizației de gospodărire a apelor atestate, deci în directă
  
  legătură
  cu Direcția Apelor Române, unde David Csaba ocupă postul de director în Mureș. Firma este
  administrată de soția sa.  
   
  Marko Bela  
   
  Președinte UDMR, fost vicepremier, senator. Deși unele publicații au scris că ar fi colaborat
  cu Securitatea, CNSAS a decis că Marko Bela nu a fost colaborator al Securității. A declarat
  că a încasat venituri provenind din drepturi de autor în valoare mult mai mare decât
  
  drepturile
  de autor reale: pentru două cărți, una de poezii editată în 500 de exemplare și una de
  interviuri, i s-ar fi cuvenit o sumă de 3.000 lei, nu 90.000, cât a încasat. DNA a cercetat
  
  acest
  caz suspect de a fi o formă de a obține venituri necuvenite.  
   
   
   
  
  Candidațți Senat – Județțul ?eamțț
   
   
  1) Partidul Democrat-Liberal
   
  Simion Maftei  
   
  Protejat al fostului ministru al Agriculturii Gheorghe Flutur, Maftei a fost numit de către
  acesta în funcția de director al Romsilva, deși mandatul său de director la Direcția Silvică
  Neamț se sfârșise cu micșorarea salariului cu 10% pe trei luni și plângere penală pentru
  achiziții păguboase, inclusiv de la firme fantomă.
   
  Vasile ȘȘendrea  
   
  Ca subprefect de Neamț, Șendrea a intervenit (și a și recunoscut) pe lângă Direcția de Ape
  Bacău pentru ca o parte din lucrările de îndiguire a unor râuri, după inundații, să fie date
  
  unei
  firme din Neamț.
   
  2) Partidul Social Democrat – Partidul Conservator
   
  Dan-Vasile Constantin  
   
  Numit președinte al Consiliului Județean Neamț, Constantin a fost suspendat la puțină vreme
  din funcție, de către prefect, pentru că era incompatibil: administra și o firmă personală.
  
  În
  ciuda faptului că a contestat suspendarea în instanță, Constantin nu și-a recuperat funcția.
   
   
  3) Partidul România Mare
   
  Dumitru Badea  
   
  Fost deputat și senator PRM, fost șef al Consiliului Județean Neamț, Badea a recunoscut
  deschis că a fost ofițer de informații pentru fosta Securitate și s-a arătat deranjat de
  verificările CNSAS: „Pentru mine, decizia CNSAS nu are nici o relevanță. Eu am declarat de
  mai multe ori, de-a lungul anilor, că această sintagmă, «poliție politică», mă lasă complet
  indiferent“.
   
   
   
   
  Candidațți Senat – Județțul Olt
   
   
  1) Partidul Social Democrat – Partidul Conservator
   
  Ion Toma  
   
  Firma lui Ion Toma, SC Scadt SA Slatina, a beneficiat de contracte importante cu Consiliul
  Județean, când la conducerea acestei instituții se afla Jenel Copilău, pe vremea aceea
  vicepreședintele al filialei județene PSD și, implicit, subordonat politic lui Toma.
   
   
  2) Partidul ?ațțional Liberal
   
  Jenel Copilău  
   
  Migrator politic: a început în Partidul România Mare (președinte al organizației Olt) în
  
  2005,
  a dezertat la Partidul Popular – împreună cu fostul peremist Ciontu; în 2006 a trecut la
  
  PSD,
  iar în 2008, înainte de alegerile locale, s-a înrolat în PNL. În declarația de avere a lui
  
  Jenel
  Copilău pe anul 2006, veniturile sunt mai mici decât bunurile obținute. Astfel, potrivit
  declarațiilor din 2005 și 2006, veniturile din salarii și dividende ale familiei Copilău au
  
  fost
  sub 150.000 lei, în vreme ce bunurile obținute prin construire sau cumpărare depășesc
  269.000 lei. Familia Copilău a dobândit în perioada 2004-2006 nu mai puțin de trei imobile:
  o casă de locuit în Slatina (moștenire) și două case de vacanță, una în județul Gorj, alta în
  județul Olt, la Teslui. Ultima a făcut, alături de alte construcții în zonă, obiectul unor
  verificări (nefinalizate) din partea mai multor instituții, pentru omiterea unor etape
  
  prevăzute
  în documentația cerută de lege pentru construirea unei case.
   
   
  3) Partidul Democrat-Liberal
   
  Gheorghe Buică  
   
  Traseist politic: fost membru al PRM, în 2006 a trecut la PSD, iar din 2008 este în PD-L.
   
   
   
   
  Candidațți Senat – Județțul Prahova
   
  1) Partidul Social Democrat – Partidul Conservator
   
  Georgică Diaconu  
   
  Fost prefect de Prahova, om de afaceri apropiat de Liviu Luca și de Adrian Năstase, cu
  ultimul învecinându-se la Cornu. Face parte din vechea gardă PSD a județului. Diaconu are o
  avere impresionantă, mare parte din ea provenind din afaceri cu statul. Firma Petro
  
  Construct,
  la care Diaconu a fost acționar, a înflorit în mandatul său de prefect, obținând foarte multe
  contracte publice sau primind pachete subcontractate în Prahova și Ialomița.  
   
  Alin Teodorescu  
   
  Fost deputat PSD de Brăila și fost șef al Cancelariei lui Adrian Năstase. În 2004, a fost
  
  acuzat
  că, prin intermediul institutului pe care-l controla, IMAS, oferea perspective pozitive
  candidaților apropiați PSD, inclusiv lui Adrian Năstase. Același Teodorescu a recunoscut că,
  în 1988, a scris mai multe note pentru Securitate, în urma unei cercetări penale în care a
  
  fost
  obligat să ofere detalii despre persoanele cu care intra în contact.  
   
  Sorin Chivu  
   
  Om de afaceri cu statul, consilier județean. Exploatează de ani buni o parte a oborului din
  Ploiești, pentru care plătește sume infime. Pînă în 2004 a fost „regele parcărilor“, făcând
  
  bani
  buni dintr-un contract dezavantajos pentru Primărie. În 2007 a fost unul dintre inițiatorii
  
  unei
  hotărîri de consiliu local care suna așa: „Se aprobă schimbarea destinației terenului în
  suprafață de 12.000 mp. situat în strada Găgeni, Ploiești, zonă parcuri și plantații de
  
  protecție,
  instituții și servicii exclusiv în domeniul agrementului, în zonă de locuințe cu regim mixt
  
  de
  înălțime P+1-P+4 și funcțiuni complementare zonelor de locuit“.
   
  Daniel Savu  
   
  Senator PSD de Prahova, fost ofițer SRI între 1992 și 1999, fost candidat la Primăria
  
  Ploiești.
  Savu a ajuns în Parlament în locul lui Antonie Iorgovan. Este cunoscut mai ales pentru
  escapadele amoroase, având patru copii cu trei neveste și o mulțime de amante pe care nu se
  obosește să le ascundă. Este un împătimit al jocurilor de noroc. Numele său a apărut în
  stenogramele PSD, pe când era șef al AVAS Prahova, unde avea misiunea să folosească
  logistica instituției pentru campania electorală a PSD. Este acuzat de câteva privatizări
  dubioase, dar și că, în calitate de președinte al AGA la SC Hale și Piețe, a făcut cadou
  apropiaților o mulțime de spații comerciale.  
   
  2) Partidul Democrat-Liberal
   
  George Severin  
   
  Traseist politic: a făcut parte din PNȚCD, PC, PNL, iar acum PD-L.
   
   
   
   
  
  3) Partidul ?ațțional Liberal
   
  Teodor Meleșșcanu  
   
  Senator PNL de Prahova, ministru al Apărării și fost ministru interimar al Justiției în
  
  guvernul
  Tăriceanu. A fost membru de vază al PDSR, ministru de Externe (1992-1996), senator de
  Prahova între 1996 și 2000. În 1996 a fondat Alianța pentru România (ApR), care în 2001
  fuzionează cu PNL. Meleșcanu s-a aflat în mijlocul unor scandaluri legate de o presupusă
  colaborare cu Securitatea, din poziția presupusă de ofițer de informații. În 2005, fostul
  diplomat Mircea Răceanu, condamnat de comuniști la moarte în 1989, a publicat o carte în
  care Teodor Meleșcanu era menționat ca fost ofițer de informații, alături de alte nume sonore
  de la vârful Ministerului de Externe, al Ministerului Apărării sau Economiei.  
   
   
   
  
  Candidațți Senat – Județțul Satu Mare
   
   
  1) Partidul ?ațțional Liberal
   
  Ovidiu Silaghi  
   
  Deputat, ministru pentru IMM-uri, Comerț, Turism și Profesii Liberale și președinte al
  Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Satu Mare (CCIA); în dubla calitate de
  președinte al CCIA și ministru, a inițiat repetate acte normative prin care a încercat să
  determine transferul Registrului Comerțului – cu tot cu bugetul acestuia de 48 milioane de
  euro – de la Ministerul Justiției la Camerele de Comerț, o situație de flagrant conflict de
  interese; presa reclamă o mulțime de situații în care a acționat în conflict de interese: în
  calitate de ministru și-a favorizat rude, asociați și medii liberale din Iași și Cluj;
  
  cumnatul
  său a fost promovat consilier al ministrului; firmele cumnatului au beneficiat de contracte
  
  cu
  administrația locală din Satu Mare (Direcția Copilului) dar și din Cluj (parcul industrial);
  una dintre primele firme care beneficiat de programul de finanțări nerambursabile pentru
  IMM-uri, girat de ministerul condus de Silaghi, a fost firma în care acționari erau cumnatul
  și părinții lui, în timp ce cumnatul era consilier al ministrului; presa reclamă faptul că
  ministerul sugera firmelor care candidau pentru aceste finanțări să folosească o firmă de
  consultanță din Iași; ministrul este în ancheta DNA pentru presupuse fapte de trafic de
  influență și șantaj: directorul de la Finanțe Publice Satu Mare s-a plâns că Silaghi a
  intervenit în favoarea unei firme care ar fi urmat să se ocupe de lichidarea unei companii,
  deși firma pe care o propunea practica un comision net mai mare decât firmele care făcuseră
  oferte; directorul acuză că ar fi fost amenințat de ministru cu schimbarea din funcție.
  
  Mașina
  primită ca parlamentar a fost folosită pentru aprovizionarea magazinului deținut de soția sa
  și sora acesteia.
   
   
   
  Candidațți Senat – Județțul Sibiu
   
   
  1) Partidul Verde Ecologist
   
  Dan Pîrnoiu  
   
  Migrator politic: PSD-PNL-PC-PVE.
   
  2) Partidul Social Democrat – Partidul Conservator
   
  Viorel Arcașș  
   
  Senator, acționar și, până în 2004, director general al Automecanica SA Mediaș, este unul
  dintre politicienii PSD cu firme datornice la stat; el este menționat într-un raport al
  
  Grupului
  de Investigații Politice, care a centralizat datoriile la stat ale firmelor membrilor PSD:
  
  238 de
  miliarde de lei vechi.  
   
  3) Partidul Democrat-Liberal
   
  Marcel Piteiu  
   
  Deputat PD-L și șef al Direcției de exploatare Romgaz SA, s-a asociat în afaceri (Matep SRL)
  cu Mircea Mureșan, ale cărui firme au câștigat licitații în valoare de aproape 88 de milioane
  de lei (aproape 26 de milioane de euro) la Romgaz SA, în perioada 2001-2007. Omul de
  afaceri Mircea Mureșan și deputatul Piteiu dețin împreună firma Matep SRL. Deputatul
  Marcel Piteiu are acțiuni la cele mai importante companii ale milionarului Gheorghe
  Călburean, Dafora SA și Condmag SA, ambele listate la bursă. Cele două companii sunt
  cliente tradiționale ale Romgaz SA. Numai Dafora a obținut contracte de peste 90 de milioane
  de euro între anii 2001-2007. După ce a devenit director la Romgaz, veniturile lui Piteiu s
  
  -au
  triplat comparativ cu perioada imediat anterioară.
   
   
   
  
  Candidațți Senat – Județțul Suceava
   
   
  1) Partidul Social Democrat – Partidul Conservator
   
  Gavril Mârza  
   
  Fost președinte al Consiliului Județean, vreme de trei mandate, până în 2008, este cercetat
  
  de
  DNA din 2005 și a fost trimis în judecată în mai multe procese sub acuzații de corupție și
  trafic de influență.
   
  2) Partidul România Mare
   
  Gheorghe Acatrinei  
   
  Fost senator PRM, care la data alegerilor va fi trecut cu numai patru zile de 80 de ani. A
  
  fost
  primar comunist, renumit pentru răutatea și duritatea lui. În afară de Partidul Comunist, a
  
  mai
  încercat la Partidul Român pentru Noua Societate și Partidul Moldovenilor, până să ajungă la
  PRM.
   
  3) Partidul ?ațțional Liberal
   
  Ghiorghi Cornia  
   
  Fost primar de Fălticeni din perioada 2000-2004, are la activ toate cele trei partide mari:
  
  PD,
  PSD, PNL. Gestionarea defectuoasă a banilor publici este principalul cap de acuzare în
  anchetele declanșate de succesorii săi la Primărie.
   
  Aurel Burciu  
   
  În cei patru ani de când susține că a intrat în politică, prorectorul Universității „Ștefan
  
  cel
  Mare“ a fugit din PNL în FDR-ul lui Petre Roman, unde, însă, nu s-a simțit bine și a revenit
  în PNL.
   
  4) Partidul Democrat-Liberal
   
  Orest Onofrei  
   
  A fost ales deputat, în 2004, pe listele Alianței D.A. A părăsit PNȚCD în 2003 pentru a se
  muta în barca liberală, de unde a migrat după grupul PLD Stolojan-Flutur, în PD-L, dar nu
  odată cu toată platforma disidentă, ci în vara lui 2008, la patru luni după ce a fost
  
  retrogradat
  din funcția de prefect în cea de subprefect și abia când Flutur a putut anunța public că
  
  Onofrei
  va candida pentru Senat din partea PD-L. În 2006 a fost condamnat la un an cu suspendare
  pentru accident rutier cu victime, dar a fost ulterior achitat de Curtea de Apel Iași. Într
  
  -o
  recentă declarație publică, Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților l-a acuzat că a obstrucționat
  aplicarea sentințelor judecătorești în cazul Fondului Bisericesc.
   
   
   
  Petru Carcalete  
   
  Șef al Inspectoratului Școlar, a fost acuzat de mai multe ori public de foștii colegi din
  
  PNL, ca și de eternii adversari PSD, că a primit mită la examenele de titularizare și că
  
  firma la care este acționar a obținut contracte de efectuare a unor lucrări în școli din
  
  localități cu primari PD-L.
   
  Sorin Fodoreanu  
   
  Comandor în rezervă, a fost inginerul șef al Unității de Aviație Specială care se ocupa cu
  transportul Ceaușeștilor. Din preajma „elitei“ comuniste a sărit la PNȚCD, pentru a ajunge,
  
  în
  acest moment, la PD-L. La funcția pe care a ocupat-o în regimul comunist există suspiciuni
  
  că
  Securitatea nu i-a fost chiar străină.
   
   
   
  Candidațți Senat – Județțul Teleorman
   
   
  1) Partidul Social Democrat – Partidul Conservator
   
  ȘȘerban Mihăilescu  
   
  A fost șeful de cabinet al lui Constantin Dăscălescu, premier comunist. În mai 2006, CNSAS
  l-a găsit maior SIE în perioada 1986-1989 (cea în care a fost șeful de cabinet al lui
  Dăscălescu). Un an mai tîrziu, același CNSAS, după contestația lui Mihăilescu, decide că el
  nu a colaborat cu securitatea. Ca fost șef al Secretariatului General al Guvernului (2000-
  2004) a devenit cunoscut pentru porecla Micky Șpagă. Are dosar la DNA pentru că a cerut
  mită 11 puști de vânătoare de la consilierul său Fănel Păvălache, pentru a-l menține în
  funcție, și pentru nerespectarea regimului armelor și munițiilor. Tot Păvălache a susținut, în
  denunț, că a plătit un miliard de lei vechi pentru un post în Guvern. Susține că i-a dat
  
  banii
  lui Năstase, iar intermediar al afacerii a fost Micky Șpagă. A mai fost anchetat într-un
  
  dosar
  de DNA, dar a primit NUP în cele din urmă. Este vorba despre dosarul demarat în urma
  denunțului lui Octavian Ionescu, reprezentant al unor investitori care voiau să bage bani
  
  într-
  un proiect de turism pe Valea Cerbului (Prahova). Ionescu a reclamat zece funcționari
  publici cărora le-a oferit mită pentru eliberarea unor acte. Unul dintre funcționari era
  consilier guvernamental, angajat la SGG și subordonat al lui Micky. Ionescu a susținut că i-a
  făcut cadou un ceas de 2.000 de dolari lui Mihăilescu și că el știa de sumele de bani pe care
  le-a primit consilierul său.  
   
  Constantin Slăbescu  
   
  Conform unor imagini filmate cu camera ascunsă în vara acestui an, Slăbescu (la acel moment
  primar al Alexandriei) și Victor Drăgușin (atunci viceprimar, acum este primar din partea
  PSD) primeau drept cadou mai multe „atenții“, parfumuri, coniac și produse     nice,
  pentru „trucarea unei licitații“. La alegerile din 2004, același cuplu, format din Slăbescu
  
  și
  Drăgușin, a încercat să cumpere 4.000 de voturi pentru Năstase printr-o înțelegere cu
  coordonatorul local al campaniei Alianței. Voturile în plus pentru Năstase ar fi fost
  
  obținute la
  numărarea buletinelor, care ar fi fost făcută în defavoarea candidatului D.A.  
   
   
  2) Partidul Democrat-Liberal
   
  Alexandru Mocanu  
   
  ONG-urile care au format Coaliția pentru o administrație locală curată l-au trecut pe Mocanu
  pe lista lor de candidați cu probleme. Candidatul PD-L a fost acuzat că a promovat
  
  interesele
  familiei sale prin inițierea proiectului de lege care propunea ștergerea datoriilor de 400
  miliarde lei vechi a zece fabrici de bere. Printre acestea se număra și SC Bere și Malț
  Robema, din Roșiorii de Vede, unde soția sa era inginer-șef. Această societate avea o datorie
  de 203 miliarde de lei vechi.
   
   
   
   
  Candidațți Senat – Județțul Timișș
   
   
   
  1) Partidul ?ațțional Liberal
   
  Viorel Coifan  
   
  Fost deputat, fost consilier al prim-ministrului Călin Popescu Tăriceanu; CNSAS a comunicat
  faptul că Viorel Coifan a fost colaborator al Securității ca informator, cu precizarea că
  
  dosarul
  lui „Virgil“ – numele de cod al lui Coifan – a fost distrus, deci nu se poate pronunța cu
  
  privire
  la natura faptelor.
   
   
  2) Partidul Democrat-Liberal
   
  Cornelia Corescu  
   
  Fost director al Inspectoratului Teritorial de Muncă; presa a relatat că, din poziția sa,
  
  Corescu
  a cerut unor angajați ai instituției de stat să participe la renovarea unui apartament deținut
  
  în
  Timișoara de către fiica ministrului Muncii din acea perioadă, Gheorghe Barbu. Corescu a
  fost acuzată în presă de propriii subalterni că a comis mai multe abuzuri. A fost demisă de
  ministrul PNL Paul Păcuraru.  
   
   
  3) Partidul Social Democrat – Partidul Conservator
   
  Ilie Sârbu  
   
  Președintele Senatului; un fost lucrător al Securității a declarat că Sârbu a fost
  
  colaborator; în
  2003, CNSAS a emis un certificat care contrazice această afirmație; în acest interval, CNSAS
  a intrat în posesia arhivelor Securității și se va pronunța din nou, în funcție de ce alte
  documente au apărut.  
   
   
   
  Candidațți Senat – Județțul Tulcea
   
   
  1) Partidul Social Democrat – Partidul Conservator
   
   
  Trifon Belacurencu  
   
  Președinte PSD Tulcea, fost subprefect și fost președinte al Consiliului Județean, Belacurencu
  este urmărit penal de DNA pentru concesionarea fără licitație a unei amenajări piscicole de
  3.000 ha către firma Piscicola Tulcea. Transferul s-a petrecut în 2004, cînd Belacurencu era
  încă președinte al CJ Tulcea. Același Belacurencu este apropiat al unor personaje precum
  Bittner și Verbina, pe care le-a sprijint să-și dezvolte afacerile nestingherite în Delta
  
  Dunării.
  Totodată, presă afirmă despre Belacurencu că a „construit“ un drum fictiv în Delta Dunării,
  
  ca
  să găsească astfel „clienți“ pentru fondurile Ministerului Transporturilor, condus atunci de
  Miron Mitrea, dar și niște bani de la UE.  
   
  Gheorghe Carpov  
   
  Supranumit și „omul bălților“, candidatul PSD pentru Tulcea este asociat foarte des cu
  expresia „mafia subvențiilor din agricultură“. Controalele Curții de Conturi au relevat
  
  câteva
  lucruri cel puțin dubioase la nivelul județului Tulcea pe vremea când Carpov a fost
  
  directorul
  Direcției Agricole și de Dezvoltare Rurală. Astfel, Carpov este acuzat că, în timpul
  mandatului său la DADR, ar fi semnat abuziv, în calitate de ordonator de credite, acordarea
  
  de
  subvenții semnificative către diferite firme cu interese în agricultura locală.  
   
   
  2) Partidul ?ațțional Liberal
   
  Constantin Gabriel Obreja  
   
  Apropiat al lui Bogdan Buzăianu, fost director al Energy Holding, Obreja a fost acuzat că a
  facilitat, în calitate de consilier al primarului orașului Sulina, câștigarea mai multor
  
  licitații de
  concesiune a unor terenuri de către diferiți „investitori strategici“ în energia eoliană.
  
  Numirea
  sa în grupul „G15“ pentru gestionarea fondurilor UE, alcătuit de prefectul județului Tulcea
  
  la
  nivel local, este văzută ca o mișcare strategică a „băieților deștepți“ din județ.  
   
   
   
  Candidațți Senat – Județțul Vâlcea
   
   
  1) Partidul ?ațțional Liberal
   
  Emilian Frâncu  
   
  Admite că a colaborat cu Securitatea, dar precizează că nu a făcut poliție politică.
   
  2) Partidul Democrat-Liberal
   
  Veronel Rădulescu  
   
  A migrat din PSD, prin PIN, la PD-L.
   
  3) Partidul ?oua Generațție – Creșștin Democrat
   
  Ion Marin  
   
  A fost cercetat de DNA într-un dosar privind o fraudă de 780 de miliarde de lei vechi
  
  produsă
  BCR Novaci, fiind acuzat de utilizare a creditelor în alte scopuri, înșelăciune bancară,
  
  fals, uz
  de fals și asociere în vederea comiterii de infracțiuni. Potrivit anchetatorilor, Marin a
  
  obținut
  credite de peste 780 de miliarde lei vechi de la BCR, sucursala Novaci. Banii, dobândiți
  
  prin
  mijloace ilegale și cu încălcarea normelor bancare, au fost utilizați în alte scopuri decât
  
  cele
  pentru care fuseseră acordați. În acest dosar, Marin a fost trimis în judecată, în stare de
  
  arest
  preventiv, alături de fostul director al BCR Novaci și de alte persoane, pentru
  
  prejudicierea
  BCR prin infracțiuni asimilate celor de corupție. Ion Marin a fost arestat în luna iunie 2003
  
  și
  pus în libertate de Curtea de Apel Alba Iulia în ianuarie 2005. În luna iulie 2007, Ion
  
  Marin a
  fost achitat, iar în luna mai 2008 dosarul „BCR Novaci“ a fost restituit la DNA pentru
  refacerea rechizitoriului.
   
   
  
   
  Candidațți Senat – Județțul Vaslui
   
   
  1) Partidul Social Democrat – Partidul Conservator
   
  Doina Silistru  
   
  A fost acuzată de conflict de interese, atunci cînd Ordinul Geodezilor din România a
  
  dezvăluit
  că senatoarea Silistru a adăugat câteva cuvinte la o lege, cuvinte care i-ar fi permis
  
  fratelui ei,
  de meserie artilerist, să practice o meserie bănoasă: cea de topograf.
   
  Aristide Roibu  
   
  Trezorier al PSD, Roibu a lucrat cu bani mulți și nu neapărat albi. În 2006, a fost chemat la
  audieri, la DNA. Atât ca să dea declarații într-un dosar al lui Adrian Năstase (de finanțare
  ilegală a campaniei electorale din 2004), cât și într-un caz în care un om de afaceri acuza
  PSD, ca partid, că ar fi primit șpagă. În nume propriu, înainte de 2000, Roibu, soția lui și
  
  alți
  doi asociați și-au deschis o firmă în Elveția care lucra cu banii statului român. Roibu era
  senator. Ceea ce, tradus, înseamnă conflict de interese.
   
  2) Partidul ?ațțional Liberal
   
  Cristian David  
   
  A devenit unul dintre cei mai cunoscuți miniștri ai acestei guvernări, după ce președintele
  Băsescu a anunțat că Poliția a cumpărat, cu girul lui David, Loganuri de 70.000 de euro.
  După acest scandal, a urmat un altul: fostul șef al Agenției Naționale Antidrog, chestorul
  Pavel Abraham, a dezvăluit că, în 1995, David asista la consum de droguri în casa prietenei
  lui și e posibil să fi și consumat.
   
  Daniel Drăgan  
   
  Fost PRM-ist, Drăgan este directorul Agenției Domeniilor Statului. DNA a început urmărirea
  penală împotriva acestuia din septembrie 2008. Drăgan este acuzat de abuz în serviciu contra
  intereselor publice, cu consecințe deosebit de grave, prin care a prejudiciat ADS. Dosarul
  vizează împroprietăriri dubioase în zona de nord a Bucureștiului.
   
   
   
  Candidațți Senat – Județțul Vrancea
   
   
  1) Partidul Social Democrat – Partidul Conservator
   
  Miron Mitrea  
   
  Fost lider sindical, deputat PSD și ministru al Transporturilor, a demisionat pe 3
  
  septembrie
  2008 din Camera Deputaților, în urma declanșării, de către DNA, a urmăririi penale sub mai
  multe capete de acuzare. Unul se referă la pretinderea și primirea de foloase necuvenite (pe
  românește, șpagă) într-un dosar ale cărui încrengături ajung pînă la termopanele din
  Zambaccian ale lui Adrian Năstase. Mitrea mai este acuzat de abuz de funcție, instigare la
  fals în înscrisuri oficiale și uz de fals. Presa a relatat că ministerul lui Mitrea a
  
  repartizat
  fonduri publice disproporționat de mari în județe dominate de „baronii“ PSD (Vrancea,
  Bacău și Constanța), încălcând procedura legală de distribuire a fondurilor pentru
  infrastructură. În perioada ministeriatului Mitrea, regii cu monopol din subordinea
  Transporturilor au cumpărat reclamă pe bani publici. A vizitat DNA și pentru dosarul
  finanțării PSD în campania din 2004. Alte dosare penale pe numele lui Mitrea se referă la
  nerespectarea dispozițiilor legale la încheierea contractului pentru autostrada Bechtel, dar
  
  și
  la tunuri imobiliare cu terenuri ale regiilor controlate de Ministerul Transporturilor. Un
  scandal, politic, de data aceasta, a fost iscat în urma dezvăluirilor legate de modul în
  
  care a
  plănuit discreditarea unor adversari în celebrul caz „Mitrea și Messenger-ul“.
   
  Gică Duțță  
   
  Consilier județean, fost director al Direcției Silvice Focșani, demis pentru exploatări
  
  ilegale
  în 2004. Comisia de Disciplină a Regiei Naționale a Pădurilor a decis în 2005 că trecutul
  profesional nu-i permite să se mai ocupe de silvicultură pentru doi ani. Duță a atacat în
  justiție decizia și a avut câștig de cauză, dar s-a autosuspendat ca urmare a achiziționării
  
  unor
  mari suprafețe de pădure.
   
  2) Partidul ?ațțional Liberal
   
  Eugen Orlando Teodorovici  
   
  Secretar de stat în Ministerul Economiei și Finanțelor, membru în numeroase AGA și CA-uri
  de pe urma cărora câștigă sume fabuloase (conform declarației de avere, a încasat în 2007
  141.000 de euro), ca și soția sa, director de programe operaționale în Ministerul
  Transporturilor și membru în AGA a Companiei Naționale de Drumuri. Cu toate acestea, a
  fost unul dintre cei care au primit dreptul de a-și achiziționa, prin credit, o vilă ANL. În
  responsabilitatea lui Teodorovici se află coordonarea Trezoreriei și a Asistenței externe
  nerambursabile, adică a direcțiilor care gestionează fonduri europene – cum ar fi grantul
  
  ISPA
  pentru construirea podului Calafat-Vidin, atribuit constructorului de o comisie desemnată și
  aflată în subordinea soției lui Teodorovici.
   
  ?icu Mazere  
   
  Consilier județean, intrat în conștiința vrâncenilor drept țeparul care s-a dat membru al
  Corpului de Control al Președinției, „dijmuind“ lumea afacerilor locale. El însuși om de
  afaceri, negociază până la extrem, folosind, la nevoie, argumentul forței, în special când
  
  are
  de-a face cu adevăratele organe de control. În 2005, directorul adjunct al Direcției Sanitar
  Veterinare din județ a fost strangulat și bătut de Mazere, pentru că a dispus închiderea unui
  restaurant al său și pentru că a refuzat să demisioneze. Pe atunci, Mazere era consilier PD
  
  și a
  fost intens curtat de fostul șef al Vămilor, Nini Săpunaru, pentru a trece la PNL. În 2004,
  Mazere a tras focuri de armă înspre o mulțime de adversari politici (aproximativ o sută de
  simpatizanți PSD). Face parte din grupul de afaceriști focșăneni investigați într-o amplă
  operațiune de spălare de bani.
   
  3) Partidul Democrat-Liberal
   
  Sorina Plăcintă  
   
  A preluat de la FPS principalele platforme textile din Focșani, dar a fost acuzată ca a
  concediat câteva sute de salariați fără să le acorde salariile compensatorii prevăzute
  
  Guvern. A
  fost și în miezul unui scandal legat de nerespectarea clauzelor de privatizare.
   
  Dănuțț Popoiu  
   
  Profesor de matematică, consilier local la Focșani, fost șef al Inspectoratului Școlar
  
  Județean,
  fost coleg de clasă cu ministrul Varujan Vosganian; a migrat de la PNL la PD-L, via PLD,
  după ce și-a pierdut funcția de inspector școlar general, poziție din care și-ar fi angajat
  
  mai
  multe rude în Inspectorat. Este unul dintre cei mai căutați meditatori din Focșani,
  
  recunoaște
  că dă meditații particulare, dar nu a plătit niciodată impozite de pe urma acestei
  
  activități.  
   
   
   
  
   
  Omis
   
  Călin Popescu Tăriceanu* - Partidul ?ațțional Liberal  
   
   
  În timpul mandatului de ministru al Economiei din perioada guvernării CDR (1996-2000), a
  anulat o licitație pentru retehnologizarea hidrocentralei Porțile de Fier, ca să încredințeze
  direct contractul firmei (pe atunci) SULZER (devenită ulterior VA TECH); apoi, sub
  mandatele guvernelor Năstase și, respectiv, Tăriceanu, afacerea „retehnologizărilor în
  domeniul energiei“ a devenit una dintre cele mai păguboase pentru economia țării, ea fiind
  cea care a generat sintagma „băieții deștepți“. Compania VA TECH a devenit client al
  contractelor cu încredințare directă în valoare totală de peste un miliard de euro, iar
  intermediarul acestor tranzacții – Energy Holding – cel mai important operator în domeniul
  energiei, beneficiar, între altele, al unui contract de achiziție de energie ieftină (hidro)
  
  până
  în 2013; afacerea este subiectul unui dosar care s-a mutat, în urmă cu un an, de la DNA, la
  Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, fiind reîncadrat la „subminarea
  economiei naționale“.  
   
  Cu o lună înainte de campania electorală, Guvernul Tăriceanu a împărțit 350 de milioane de
  euro preferențial către primarii PNL și PSD din colegiile uninominale.
   
  * Candidat la Camera Deputaților în județul Ilfov, omis în lista din numărul trecut.
   
   
  Comisă
   
  De ce Cristina Pocora nu e „pătată“
   
   
   Deși este o politiciană din România, penelista Cristina Pocora are pasiuni foarte japoneze.
  Atât de japoneze încât și-a numit firma la care deține acțiuni Origami SRL (din București).
  Din acest motiv, probabil, niște jurnaliști din Ialomița au confundat firma Cristinei Pocora
  
  cu
  o alta, numită Origani SRL (din Galați), și au scris că politiciana penelistă nu și-a
  
  menționat-
  o în declarația de avere. Noi am preluat această informație în „Lista candidaților pătați“,
  
  dar o
  retragem acum și decretăm că, de fapt, Cristina Pocora nu numai că nu este pătată, ba
  dimpotrivă: este imaculată precum o livadă de cireși japonezi înfloriți (cel puțin din
  perspectiva criteriilor „Listei candidaților pătați“).  
   
                                    tissue.hime@yahoo.com