Detinut minte 2



  • Credeti ca daca acum e 2012 lista asta nu mai e valabila?


    Dragii mei,Sunt un cetatean oarecare,si cu ocazia balamucului de care avem parte din plin pe

    eterna si fascinanta scena politica(circ fara paine)M-am hotarat sa va prezint o lista

    initiata de cei de la Academia Catavencu,si care la vremea respectiva(alegeri uninominale

    2008)a "disparut" de pe tarabe,mai dihai ca painea calda oferita cu sarg la o pomana

    electorala,mai exact,editia respectiva a fost cumparata cu baxurile,si nu de catre

    noi,muritorii de rand.Variantele online,au disparut si ele in mod dubios,in locul

    lor,aparand deja celebul "EROR 404".Motivul pentru care s-a incercat stergerea acestei liste

    il puteti afla,rasfoind-o ca sa vedeti si voi pe cine votati de fapt.Cei de rand,ca mine,vor

    citi,se vor minuna si vor casca bine ochii la vot,inteleptii vor sari sa prinda piatra

    aruncata de un nebun,iar prostii imi vor corecta greselile de punctuatie.Pe scurt,traim in

    Romania,iar asta ne ocupa 10 % din creier...
    Pentru detalii, sugestii, si injuraturi,ma gasiti la tissue.hime@yahoo.com




    Ghidul alegatorului uninominal – partea III, lista candidatilor incompatibili
    ActiveWatch – Agenția de Monitorizare a Presei                                               

    Asociația Pro Democrația                                                                      

    Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație
    Acțiunea pentru un
    vot uninominal curat
    Noiembrie 2008
     

    LISTA CANDIDATILOR PATATI PENTRU SENAT 2008



    Candidați Senat – Județul Alba
     
     
    1) Partidul ?ațional Liberal  
     
    Mihai ?icușșor  
     
    Partener de afaceri (în patru firme din Cugir) cu Teodor Atanasiu, fost ministru al

    Apărării,
    actual președinte AVAS; cei doi au condus pe rând Uzina Mecanică Cugir, dar și filiala PNL
    Alba; cuplul de parteneri de afaceri a intrat în domeniul conflictului de interese:

    Atanasiu,
    devenit ministru, îl numește pe Mihai Nicușor președinte la Romtehnica; după ce Atanasiu
    ajunge șeful AVAS, îl numește pe Mihai Nicușor membru în CA al Electrica București, la
    conducerea Romarm București, membru în CA al Automobile Craiova, la conducerea
    Daewoo Automobile Craiova și administrator special la Uzina Mecanică Orăștie. La Orăștie,
    conducerea sindicatului îl acuză de decizii contrare intereselor societății, în particular

    de
    înstrăinarea activelor la prețuri mult subevaluate (un teren intravilan de 100.000 mp, dotat

    cu
    utilități, a fost vîndut cu 0,5 euro/mp); reclamațiile transmise către AVAS, unde șef este
    Atanasiu, au rămas fără efect. În declarația de avere, în loc să își expliciteze veniturile,
    recurge la trimiterea legală, dar profund netransparentă, „conform fișei fiscale“.
     
    2) Partidul Democrat-Liberal
     
    Alexandru Pereșș  
     
    Este senator, membru în Comisia pentru agricultură; presa îl acuză că, în perioada

    guvernării
    CDR, în 1999, împreună cu ministrul de atunci al Agriculturii (Ioan Avram Mureșan), a
    protejat trecerea în proprietate privată a complexului viticol Jidvei pe o cale care a

    ocolit
    competiția directă; azi, presa îi atribuie soției cramele Jidvei și un magazin de prezentare

    al
    companiei Jidvei, companie care beneficiază de finanțări nerambursabile în contul
    podgoriei.
     
    3) Partidul Social Democrat – Partidul Conservator
     
    Virgil ?arițța  
     
    A fost primar al Roșiei Montane, demis din funcție pentru incompatibilitate: în mandatul
    2000-2004 era administrator la o firmă; mai mult, firma avea relații de afaceri cu RMGC –
    compania care intenționează să dezvolte o controversată exploatare de aur la Roșia Montană;
    rude ale primarului erau angajate tot la RMGC; din 2003, o firmă la care unul dintre
    proprietari era soția primarului a câștigat mai multe contracte pentru lucrări publice

    finanțate
    de Primărie.
       
     

    Candidați Senat – Județul Arad
     
     
    1) Partidul Social Democrat – Partidul Conservator
     
    Florin Remețțan  
     
    Fost subprefect al județului; a fost suspendat din funcție pentru că a participat la campania
    electorală a unui coleg de partid (PSD).
     
     
    2) Partidul Democrat-Liberal
     
    Aurel Ardelean  
     
    În 2000 a trecut de la Mișcarea Ecologistă, prin platforma Coaliția pentru un Parlament

    Curat,
    la PRM și apoi la PD-L. Ca rector al Universității „Vasile Goldiș“ din Arad a fost acuzat de
    presă că a comis o serie de manevre suspecte: trecerea instituției de la statutul de SRL la

    cel
    de fundație, modificare urmată de acumularea de clădiri și spații de la municipalitate,
    dezvoltarea unei rețele de sucursale nelegalizate și neacreditate, altă sursă de mari

    câștiguri
    financiare.
     
    3) Partidul ?ațțional Liberal
     
    Albu George  
     
    A fost directorul societății Astra Vagoane în perioada privatizării acesteia; a fost

    cercetat
    penal și trimis în judecată pentru încheierea în fals a unor contracte de vânzare-cumpărare

    a
    unor spații comerciale din Arad; acuzat de abuz în serviciu și fals cu privire la vânzarea

    fără
    licitație, cu acte false, a trei apartamente.
     
     
    Candidați Senat – Județul Argeșș
     
     
     
    1) Partidul Social Democrat – Partidul Conservator
     
    Constantin Tămagă  
     
    Fostul prefect al județului Argeș este anchetat de DNA pentru că a validat unele schimburi de
    teren în avantajul unor membri marcanți ai PSD Argeș. Adică pentru el însuși, dar și pentru
    mama chestorului de Poliție Nicolae Berechet.  
    Presa din Argeș a mai semnalat și faptul că fiul deputatului Constantin Tămagă, Traian,
    beneficiază de pe urma influenței tatălui său pentru a-și promova afacerile.
     
    Octavian ȘȘtireanu  
     
    Candidează pentru Senat la Pitești, în locul lui Nicolae Văcăroiu. Numele său apare pe lista
    demnitarilor care au profitat de poziția lor în stat ca să obțină contracte pentru locuințe în
    cartierul de vile „Henri Coandă“, realizat cu fonduri de la ANL. Știreanu avea peste 35 de

    ani
    (vârsta maximă pentru ca un tânăr să poată beneficia de locuință de la ANL) când a fost
    făcută cererea. Conform presei, numele soției lui Știreanu a fost înregistrat pe o listă

    inițială
    cu o casă separată, dar a dispărut de pe a doua listă oficială făcută publică de ANL.
     
    2) Partidul Democrat-Liberal
     
    Gheorghe ?icuțț  
     
    Fost primar al orașului Curtea de Argeș. A plecat de la PNȚCD pentru a ajunge la PNL, dar a
    părăsit recent și această formațiune politică, pentru a candida din partea PD-L.  
     
    3) Partidul ?ațțional Liberal
     
    Florin Călinescu  
     
    Lansarea candidaturii sale pentru Senat în Argeș a fost însoțită de dezvăluiri ale presei
    centrale privind afacerile pe care una din firmele lui le are cu statul român. Este vorba de
    firma Pro Optica, care a obținut în perioada 2002-2008 contracte de 30 de milioane de euro
    de la Ministerul Apărării pentru furnizarea de echipamente optoelectronice. Ultimul contract
    (de 7 milioane de euro) a fost semnat cu puțin timp înainte ca Florin Călinescu să accepte


    candideze pentru PNL în județul Argeș. Unul dintre administratorii firmei Pro Optica este
    angajat la Ministerul Apărării.
     
     

    Candidați Senat – Județul Bacău
     
     
    1) Partidul Democrat-Liberal
     
    Vasile ?istor  
     
    A avut proces de evacuare cu RAAPPS, deoarece a refuzat sa părăsească locuința de serviciu
    după ce mandatul de secretar de stat i-a expirat. Foștii membri ai PD-L Bacău l-au acuzat că
    nu a existat niciodată o evidență contabilă a cotizațiilor sau a donațiilor bănești primite la
    partid.
     
    2) Partidul Social Democrat – Partidul Conservator
     
    Radu Cătălin Mardare  
     
    Fost prefect de Bacău în legislatura 2000-2004, considerat un apropiat al lui Corneliu
    Iacubov, Radu Cătălin Mardare a fost cercetat de către procurorii de la Parchetul de pe

    lângă
    Tribunalul Bacău în cazul Doiniței Huțu, consilier în cadrul Primăriei, arestată pentru luare

    de
    mită. Mardare a fost acuzat că ar fi intervenit pentru o cunoștință, ca să-i faciliteze

    acordarea
    unei locuințe ANL.  
     
    3) Partidul ?ațțional Liberal
     
    Lucian Ciubotaru  
     
    Patron de tipografie, a avut contracte pentru tipărirea buletinelor de vot la toate

    alegerile
    organizate în mandatul 2004-2008, dar și contracte prin care a furnizat mături serviciului
    public de salubritate, mături suficiente pentru următorii zece ani.  
     
    Gabriel Stănică Lupu  
     
    Consilier local din partea Alianței D.A. (PNL-PD), a trecut, în ultimii patru ani, pe la PC,

    PD-
    L și a ajuns, în pragul alegerilor, în tabăra PNL.
     
     
    Candidați Senat – Județul Bihor
     
     
    1) Partidul Democrat-Liberal
     
    Gavrilă Ghilea  
     
    De profesie viceprimar la Oradea, vicepreședinte local PSD, vicepreședinte al Consiliului
    Județean. A trecut la PD în 2006, după ce perioada social-democrată i-a oferit șansa de a se
    pune la dispoziția partidului: firma la care este acționar a construit săli de sport și alte

    clădiri
    guvernamentale, proiecte finanțate deci de la buget. Trecerea la PD a fost premiată pe plan
    local: firma lui Ghilea a primit contractul de pavare a arterei pietonale (corso-ul) din

    Oradea,
    municipiu care, pe vremea aceea, avea primar democrat. Din portofoliul antreprenorului
    Ghilea mai fac parte cartiere ANL, asfaltări sau pietruiri de străzi. Presa a scris, apropo

    de
    pietruirile de străzi, despre nereguli în efectuarea lucrărilor, Prefectura dispunând

    declanșarea
    unor anchete în urma unor suspiciuni legate de fraudă.  
     
    Petru Filip  
     
    Fost primar al municipiului Oradea, ales, în 2007, membru al Parlamentului European. A fost
    acuzat de presa locală de o serie întreagă de nereguli, pornind de la avantaje pe care firma

    sa
    le-a obținut de pe urma funcției din administrația locală și mergînd până la inadvertențe în
    declarațiile succesive de avere.
     
    2) Partidul ?ațțional Liberal
     
    Gheorghe Carp  
     
    A fost membru PD, din 1996, înainte de a deveni liberal. Fostului director al Spitalului
    Municipal, în prezent viceprimar, i-au fost reproșate metodele neortodoxe de organizare a
    activității Consiliului Municipal, mergând până la acuzații de falsificare a unor procese-
    verbale ale ședințelor comisiei de urbanism.
     
    Smaranda Rozaura Maria Scridon  
     
    Directorul Finanțelor Publice Bihor – a fost acuzată de presa locală că promovează

    interesele
    de afaceri ale unor privați (mai exact, ale fraților Micula).
     
     
    3) Uniunea Democrată Maghiară din România
     
    Cseke Attila  
     
    Subsecretar de stat la Secretariatul General al Guvernului. DNA a început urmărirea penală
    împotriva acestuia pentru complicitate (cu „baronul“ penal sătmărean Ștefan Szabo) la abuz

    în
    serviciu prin îngrădirea unor drepturi – deturnarea unor sume de bani către comune din
    județul Satu Mare cu primari UDMR.
     
     

    Iulius Delorean  
     
    Consilier municipal la Oradea – este cercetat de DNA, alături de încă două persoane, sub
    acuzația de deturnare spre propriile buzunare a mai multor sute de mii de euro din banii
    publici destinați finanțării echipei de baschet masculin a orașului.
     
    4) Partidul Social Democrat – Partidul Conservator
     
    Ioan Mintașș  
     
    Prim-vicepreședinte al Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din
    România, prodecan al Facultății de Protecția Mediului și patron al unei firme de construcții
    cu numeroase lucrări executate pentru universitatea patroană a facultății în a cărui

    ierarhie
    Mintaș se află foarte sus. Rectoratul universității a decis însă că nu e caz de

    incompatibilitate,
    astfel că firma lui Mintaș lucrează mai departe pe banii publici din bugetul instituției al

    cărei
    angajat este. Presa orădeană a scris despre caiete de sarcini redactate de autoritățile

    locale
    pentru a corespunde ofertelor firmei lui Mintaș.  
     
    ?icu Silviu Odobasianu  
     
    Absolvent (1987, specializarea Economia și Organizarea Industriei) de „Ștefan Gheorghiu“, a
    fost până în 1989 membru în municipala și județeana de partid, continuând în
    FSN/PDSR/PSD. A fost primar la Beiuș, „primarul Miculeștilor“, cum scrie presa locală cu
    referire la proprietarii European Drinks; a rămas în memoria locală pentru favorizarea
    clientelei PSD.
     
    Ioan Mang  
     
    Numele fostului prorector apare pe lista lungă a profesorilor care și-au angajat familiile

    în
    diverse posturi din Universitatea orădeană. Presa locală a mai scris că firma de

    calculatoare a
    lui Mang a beneficiat de numeroase contracte pe bani publici, inclusiv pentru dotarea cu
    tehnică de calcul a Universității la care era prorector, motiv pentru care candidatul la

    Senat
    este unul dintre donatorii generoși ai PSD.  
     
    5) Partidul România Mare
     
    Pavel Platona  
     
    Diplomat de carieră, este suspectat că a continuat după 1989 anumite practici de

    supraveghere
    a exilului românesc din Australia. Numele lui Platona apare într-o carte despre relațiile
    româno-ungare în contextul tensiunilor diplomatice din 1986: candidatul PRM, la vremea
    aceea consilier politic la Budapesta, ar fi fost expulzat de autoritățile din Ungaria în

    replică la
    expulzarea unui angajat al Ambasadei Ungariei la București acuzat de regimul Ceaușescu de
    implicare într-un accident de circulație.
     
    6) Partidul ?oua Generațție – Creșștin Democrat
     
    Lazăr Cutușș  
     
    Fost membru PD, până în 2004, a trecut apoi la Forța Democrată (Petre Roman), ajungând în

    acest moment în partidul lui Gigi Becali.
     
     
     
     
     
     
    Candidați Senat – Județul Bistrițța ?ăsăud
     
     
    1) Partidul ?ațțional Liberal
     
    Valer Bindea  
     
    Fost prefect al județului, viceprimar la Năsăud; a fost secretar de stat în Ministerul

    Muncii,
    Familiei și Egalității de Șanse; presa semnalează faptul că în declarația de avere depusă în
    2006 ca secretar de stat, a omis să treacă o casă deținută în comun cu fosta soție. În timpul
    mandatului de prefect a semnat un controversat transfer a 800 ha de pădure din proprietatea
    unei comune în cea a unei asociații.  
     
    2) Partidul România Mare
     
    Viorel Cotuțțiu  
     
    Traseist politic: PUNR, PC, acum PRM.
     
    Constantin Pamfiloiu  
     
    Vicepreședinte al Consiliului Județean Bistrița Năsăud, a recunoscut că firma în care este
    acționar a derulat afaceri cu statul, dar nu în propriul județ.
     
     

    Candidați Senat – Județul Botoșșani
     
     
    1) Partidul ?ațțional Liberal
     
    Viorel Grigorașș  
     
    Vicepreședinte PNL Botoșani, om de afaceri (patron RVG Speed), a fost șef al Autorității de
    Reglementare Rutieră (ARR). Este acuzat că din această poziție și-a dezvoltat afacerea de
    transport de persoane, profitând de avantajele funcției publice pe care o deținea. Era numit
    „tartorul licențelor de transport“. A fost acuzat că i-a terorizat, prin amenințări și

    agresiuni, pe
    șoferii care luau călători în mașina personală, considerați o amenințare pentru profitul

    firmei
    de transport a lui Viorel Grigoraș.  
     
    Liviu Câmpanu  
     
    Este suspectat că a fost colaborator al Securității. Fostul director al Casei Județene a
    Asigurărilor de Sănătate, Rodica Huțuleac, a refuzat să achite solicitările de plată făcute

    de
    Liviu Câmpanu în calitate de doctor, pe motiv că acesta, parlamentar fiind, nu avea când să
    practice și meseria de medic, deci cosidera solicitarea un abuz.
     
     
    2) Partidul Social Democrat – Partidul Conservator
     
    Viorel Marian Pană  
     
    Traseist politic. A trecut prin următoarele partide: PD, PDSR, PSD, PC. A fost acuzat de

    foștii
    colegi din PD de nereguli în administrarea banilor partidului pe vremea când se afla la
    conducerea filialei Constanța, folosind resursele partidului în interes personal.  
     
     
    Candidațți Senat – Județțul Brăila
     
     
    1) Partidul ?ațțional Liberal
     
    Constantin Sever Cibu  
     
    A mărturisit că a transmis Securității, în anii ’80, rapoarte care, susține fostul primar,

    aveau
    caracter tehnic. Politicienii brăileni nu au fost mulțumiți de explicațiile lui Cibu,

    solicitând
    mai multe informații de la CNSAS, în condițiile în care liberalul de azi este fost membru al
    Comitetului Central al PCR. A reciclat foști milițieni repudiați atât în spațiul public, cât

    și în
    cel privat, unii aflați sub urmărire penală, angajându-i în instituții din subordinea

    Primăriei.
    În decembrie 1989, a părăsit funcția de director al fabricii de excavatoare Progresul cu tot

    cu
    instalația de preparare a sifonului din fabrică, dar și cu o mapă de contracte pentru export
    (Mannesmann), cea care, probabil, l-a ajutat să își deschidă o fabrică de utilaj industrial

    (pe
    lângă care mai are și una de patiserie și biscuiți, beneficiară, din 2005 – pe când era

    primar
    al urbei – a programului „Cornul și laptele“). Cibu s-a ales cu dosar penal după ce a

    încercat
    să concesioneze ilegal portul Brăila. În timpul mandatului său de primar, Uniunea Europeană
    a solicitat returnarea a milioane de euro, alocați prin programul Phare pentru dezvoltarea
    Zonei Libere, dar nefolosiți; există și suspiciuni de deturnare de fonduri.
     
    Ion Susanu  
     
    Fost candidat al PDSR (actualul PSD) la primăria Brăilei, ulterior consilier județean

    liberal,
    Susanu este directorul concernului Braigal în al cărui mandat, în guvernarea Văcăroiu, se
    produce o masivă decapitalizare a concernului ce trebuia să aducă maximum de profit dintr-o
    asociere ce includea Insula Mare a Brăilei și alte câteva companii de profil agrozootehnic

    din
    Galați și Brăila. Pe numele lui Susanu au fost deschise numeroase dosare penale pentru
    gestiune frauduloasă, fals în acte și sub semnătură privată, chiar subminarea economiei
    naționale. Unul dintre dosare a fost deschis în urma unui scandal cu exporturi de cereale în
    care a fost implicat și socrul lui Adrian Năstase, Angelo Miculescu. Braigal a fost pus în
    situația de a-l despăgubi pe Susanu (considerat curat de către Justiție) cu daune de victimă

    a
    regimului Ciorbea, cel care a decis închiderea Braigal, în 1997.  
     
     
    2) Partidul România Mare
     
    Ilie Lascu  
     
    Fost prefect, senator și lider local al PSD, a optat inițial pentru un mandat de independent,

    dar
    a trecut la PRM, după ce social-democrații i-au refuzat candidatura parlamentară atât în

    2004,
    cît și în 2008. A fost acuzat că a încercat să înscrie întregul personal al Zonei Libere

    Brăila
    (pentru a cărei înființare se implicase activ) în PDSR, actualul PSD.
     
    3) Partidul Democrat-Liberal
     
    ?icolae Mitroi  
     
    Fostul prefect din partea Alianței D.A. a blocat mai multe luni derularea proiectelor de

    investiții pentru zona metropolitană Brăila-Galați, solicitând prețuri exorbitante pentru
    exproprierea a o sută de hectare de teren pe care ar urma să treacă șoseaua care va lega

    cele
    două orașe. A fost acuzat că a obstrucționat retrocedarea proprietății moștenite de urmașii
    unui protestant german a cărui avere a fost confiscată de comuniști. A circulat pe traseul

    ApR-
    PNL-PLD-PD-L.
     
    Gheorghe Dragu  
     
    Senator PSD între 1996 și 2004, a pierdut sprijinul social-democraților cu puțin timp înainte
    de data-limită de depunere a candidaturilor, trecând în fieful PD-L, care l-a și propus

    pentru
    Senat.
     
     

    Candidațți Senat – Județțul Brașșov
     
     
    1) Partidul România Mare
     
    Adrian Sas  
     
    Avocat al unor personaje dubioase din zona Brașovului, fost procuror și director al
    Penitenciarului Codlea, revocat pe motiv de gestionare necorespunzătoare a fondurilor și
    întreținerea unui climat de tensiune în rândul angajaților. Transferul în condiții suspecte al
    stațiunii Băile Rotbav către Ministerul Justiției și administrarea acesteia ca o veritabilă

    moșie
    sunt alte două subiecte controversate în jurul cărora se învârte numele lui Sas.  
     
    ?icolae Iorga  
     
    Senator. Înainte de 1978, când a intrat în avocatură, a fost angajat al Miliției. Anul

    trecut, cei
    doi fii ai săi au fost audiați de Poliție și Parchet sub acuzația de răpire și tentativă de

    viol
    asupra a două eleve. Dosarul a fost închis.
     
     
    2) Uniunea Democrată Maghiară din România
     
    Iosif Kiss  
     
    Primar al comunei Tărlungeni, om de afaceri; a fost condamnat la închisoare pentru acte de
    corupție: fals și deturnarea unor credite obținute fraudulos. Camera de Conturi a mai
    descoperit țepe de sute de milioane de lei date, în 2005, bugetului local de primarul Kiss și
    colegii săi din Primărie.
     
    Gábor Imre  
     
    A fost chemat la DNA să dea explicații în legătură cu o tranzacție dubioasă între Primăria
    Brașov și omul de afaceri Ioan Neculaie, candidat acum, și el, pentru Senat.
     
     
    3) Partidul ?ațțional Liberal
     
    Ioan Ghișșe  
     
    Fostul primar al Brașovului, deputat PNL (după ce la începuturile parlamentarismului
    românesc postcomunist a fost legislator din partea PAC), a recunoscut că a semnat un
    angajament cu Securitatea. PNL i-a retras sprijinul politic, dar nu l-a lustrat pe motiv că
    Ghișe, cum reiese din certificatul CNSAS, nu a făcut poliție politică. A fost coinițiator al

    legii
    privind știrile pozitive; ulterior, în plen, a votat împotriva legii. Există suspiciuni

    privind
    neregului comise în timpul mandatelor sale de primar și cu aprobarea sa în procesele de
    compensare a foștilor proprietari pentru care nu s-au putut face retrocedări în natură.
     
     
     

    Denisa Lawrentzia Vasilescu  
     
    Soția „procurorului cu Rolex“ Nicolae Vasilescu, asociat al mafioților locali și demis în
    campania „Mâini curate“ lansată de procurorul general al României, Mircea Criste; ea însăși

    a
    fost implicată, în anii ’90, în afacerile necurate ale miliardarului de carton Dan Tartagă,
    condamnat la mulți ani de închisoare pentru o serie lungă de capete de acuzare, între care
    înșelăciune, instigare la fals sub semnătură privată sau uz de fals.  
     
    4) Partidul Democrat-Liberal
     
    Mihail Vestea  
     
    Fost primar al Predealului, vreme de patru mandate, consilier județean, este cercetat pentru
    afaceri imobiliare, inclusiv cu patrimoniul administrației locale; a recurs la o serie

    întreagă de
    inginerii financiare pentru a intra în posesia unor terenuri.
     
    Ioan ?eculaie  
     
    Unul dintre cei mai bogați oameni de afaceri din România, controversat proprietar al uzinei
    Roman, pe care a obținut-o în urma unui presupus tun imobiliar, pe marginea căruia
    candidatul brașovean a fost subiectul mai multor dosare în Justiție, inclusiv la nivelul DNA.
    Anchetele deschise împotriva lui Neculaie vizau capete de acuzații multiple: înșelăciune cu
    consecințe deosebit de grave, fals în înscrisuri și spălare de bani. Fiscul brașovean a pus
    sechestru pe bunurile omului de afaceri din cauza datoriilor clubului de fotbal pe care îl
    patronează.
     
    5) Partidul Social Democrat – Partidul Conservator
     
    Vlad Ciurea  
     
    Director al Spitalului „Bagdasar-Arseni“ din București, a fost acuzat de administrare

    dubioasă
    a instituției pe care o conduce, și demis chiar, pentru neglijențe grave în urma unor cazuri

    de
    deces înregistrate în spital. Parchetul a lansat, în 2004, investigații în urma unei

    plângeri
    împotriva lui Ciurea, acuzat de luare de mită. A fost și subiectul unei investigații pentru
    infracțiuni economice cu aparatură medicală.
     
    6) Partidul ?oua Generațție – Creșștin Democrat
     
    Bagiu Ovidiu Ilie  
     
    Controversat om de afaceri făgărășean, asociat unor acuzații de înșelăciune.
     
     
     
    Candidațți Senat – Municipiul Bucureșști
     
     
    1) Partidul Democrat-Liberal
     
    Vasile Blaga  
     
    Conform declarației de avere a lui Blaga, așa cum arăta aceasta la începutul lui 2008,
    politicianul luase cu împrumut peste un milion de lei noi de la două persoane fizice. Ambii
    creditori ai lui Blaga au legături de afaceri cu statul și cel puțin unul dintre acești

    creditori
    nu avea resurse financiare să acorde un împrumut masiv. Blaga nu a reușit să lămurească
    misterul surselor de venit ale creditorilor lui.
     
    Cornelia Cazacu  
     
    Fost consilier în Consiliul General al Municipiului București în mandatul de primar al lui
    Traian Băsescu, Cornelia Cazacu s-a aflat într-un grav conflict de interese: firma deținută

    de
    rude ale acesteia (și administrată de soțul ei), Euroavia International Construct SA, a

    primit
    contracte de zeci de milioane de euro de la Primăria București pentru lucrări de asfaltare.  
     
    Cristian Rădulescu  
     
    Cercetat de CNSAS pentru colaborare cu fosta Securitate, Rădulescu a primit „certificat de
    bună purtare“ de la Consiliu, dar a recunoscut că a dat informații, înainte de 1989,

    Securității.
    Conform lui Rădulescu, informațiile îl vizau pe un coleg de facultate arab, care ar fi fost

    șeful
    unei rețele teroriste din România.  
     
    Ioan Talpeșș  
     
    Traseist politic: FSN, PSD, o tentativă de a ajunge în PNȚCD, acum membru PD-L (după ce a
    înființat un partid propriu, Uniunea Populară Social-Creștină). Fost ofițer al Ministerului
    Apărării și fost șef al SIE, Talpeș a fost acuzat de generalul de Securitate Ion Mihai Pacepa


    a folosit metode sovietice la conducerea SIE. Asupra averii lui Talpeș planează suspiciuni,

    din
    cauza nedeclarării numelui unui creditor.
     
    Gheorghe Udrișște  
     
    Fost șef al Direcției de Infrastructură și Servicii Publice din Primăria Capitalei, Udriște
    trebuia suspendat din funcție de primarul Adrian Videanu din cauza dosarelor penale
    întocmite pe numele său. Nu a fost suspendat, iar de numele lui se leagă afaceri foarte
    profitabile cu Primăria, inclusiv ale unor firme apropiate PD-L.
     
    2) Partidul ?ațțional Liberal
     
    Crin Antonescu
     
    În timpul mandatului său de ministru al Tineretului și Sportului, Antonescu a semnat
    documente care au permis ca hectare centrale ale Capitalei, pe care se aflau baze sportive
    aflate în proprietatea ministerului la acea vreme, să ajungă în patrimoniul privat al
    afaceriștilor imobiliari.  
     

     
    Mihai Toti  
     
    În calitatea sa de director al Administrației Fondului de Mediu, Toti a direcționat sume
    importante din programele de mediu pentru ONG-uri către organizații fără legătură cu mediul
    sau cu activitățile ecologiste.  
     
     
    3) Partidul România Mare
     
    Corneliu Vadim Tudor  
     
    A încurajat sentimente de ură interetnică printr-o propagandă de inspirație securist-
    naționalistă.
     
    4) Partidul Social Democrat – Partidul Conservator
     
    Emil Răzvan Theodorescu  
     
    A fost președintele TVR între 1990 și 1992, când televiziunea a fost folosită ca instrument

    de
    manipulare de tip securist în crizele mineriadelor. În 2003 a fost cercetat penal pentru

    abuz în
    serviciu, după ce regizorul Constantin Vaeni a fost demis de către Theodorescu din
    conducerea Consiliului Național al Cinematografiei. Ticu Dumitrescu l-a acuzat că ar fi fost
    colaborator al Securității, însă CNSAS i-a dat verdict de necolaborare.
     
    Dan Voiculescu  
     
    Catalogat de CNSAS drept colaborator al fostei Securități, Voiculescu a contestat decizia în
    instanță și la Curtea Constituțională, fiind la un pas de desființarea Consiliului (după ce
    Curtea Constituțională a decis că mai multe prevederi din legea de funcționare a CNSAS sînt
    neconstituționale). Ca politician și om de afaceri, Voiculescu s-a aflat în mai multe rânduri

    în
    conflict de interese: firma Grivco, la care fondatorul PC este acționar principal, a fost

    acuzată
    în repetate rânduri că a beneficiat de contracte preferențiale cu statul prin care a

    cumpărat
    energie cu preț mic (de la termocentralele Turceni și Rovinari), apoi a revândut-o statului
    (Electrica), dar la prețuri mult mai mari.  
     
    Cătălin Voicu  
     
    Personaj dubios, cu trecut neclar de ofițer de Armată și SPP, dar și cu legături cu interlopi
    celebri, printre care cei din clanul Cămătarilor. În particular, Voicu cere să i se spună
    „Nașule“.  
     
    Ionel Olteanu  
     
    Fost procuror și purtător de cuvânt al Parchetului General, Olteanu a dat un comunicat, în
    iunie 1990, prin care legitima violențele minerilor în Capitală. Ajuns deputat PSD, Olteanu

    a
    cumpărat, ilegal, o casă naționalizată pe care urmașii proprietarilor o câștigaseră deja în
    instanță.
     
     
     
    ȘȘerban ?icolae  
     
    În calitate de senator, a avut intervenții asupra legii de funcționare a CNSAS, încercând să
    limiteze procesul deconspirării Securității; a propus și votat eliminarea articolului din

    legea
    CNSAS care îi asimila colaboratorilor pe nomenclaturiștii și magistrații care au comandat sau
    au executat ordinele Securității și a susținut scoaterea preoților de sub incidența CNSAS.
     
    Viorel Duca  
     
    Candidat în Colegiul 2 pentru românii din afara țării; traseist politic. Pe pagina Camerei
    Deputaților, Viorel Duca figurează ca membru PRM până în februarie 2006, apoi membru
    PNL până în octombrie 2008, iar acum candidează pentru PSD la alegerile din noiembrie.
     
     

    Candidațți Senat – Județțul Buzău
     
     
    1) Partidul Social Democrat – Partidul Conservator
     
    Ion Vasile  
     
    Fost prefect al județului, actual senator PSD, are o avere consistentă: o vilă la Năvodari,

    o alta
    la Bisoca (Buzău), un conac și patru case la Săsenii Noi (Buzău), o altă casă în municipiul
    Buzău și circa 100 de hectare de teren, dintre care doar 24 pe numele său, restul fiind în
    proprietatea rudelor. În timpul mandatului său de prefect, 33 de hectare de teren

    revendicat,
    aflat la marginea Buzăului, au trecut din proprietatea unei stațiuni legumicole în

    proprietatea
    Consiliului Local, iar apoi au fost vândute sau oferite sub formă de asociere diverselor

    firme
    locale. Nici Omar Hayssam se pare că nu-i este necunoscut senatorului Ion. Pe vremea când
    Ion reprezenta Guvernul României în Buzău, Hayssam, un iubitor al pădurilor, a cumpărat SC
    Foresta Nehoiu, firma care deținea toate resursele de lemn din zonă.  
     
    2) Partidul ?ațțional Liberal
     
    ?icolae Mărăcine  
     
    Fost membru PNȚCD, actual candidat din partea PNL. A fost numit de Remeș directorul
    Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF), după ce a condus filiala din Buzău. A
    fost cercetat penal într-un dosar privind devalizarea sistemului de irigații din județul

    Vrancea.
    Dosarul a fost soluționat însă cu neînceperea urmăririi penale.
     
    Alexandru Lucian Sălcuțțan  
     
    Traseist politic: PNL, PLD, Forța Independentă Buzău, iar apoi revine în PNL.  
     
     
     
    Candidațți Senat – Județțul Călărașși
     
     
    1) Partidul ?ațțional Liberal
     
    ?orica ?icolai  
     
    A fost cap de afiș în scandalul „Nepoata“, după ce o cunoștință a Noricăi Nicolai a fost
    lăsată să intre în sala Senatului și să se joace cu cartelele de vot ale unor colegi

    liberali.
    Povestea a fost cercetată de Parchetul General, dar dosarul a fost închis din lipsă de

    probe.
    Soțul, Fulger Nicolai, este asociat într-o firmă de imobiliare cu un alt candidat PNL (Paul
    Tudor, de la Mehedinți), afacerist care a falimentat două companii privatizate. Norica
    Nicolai are probleme și cu declarația de avere, în care nu a menționat acțiunile deținute de
    soțul său la trei firme.
     
    2) Partidul Social Democrat – Partidul Conservator
     
    Doru Ioan Tărăcilă  
     
    Conform Coaliției pentru un Parlament Curat (2004), Tărăcilă a „fost ministru de Interne

    până
    în 1996. Acționar în mai multe firme, este unul dintre cei mai bogați parlamentari ai PSD,
    figurând în topul revistei Capital cu o avere estimată la 12-14 milioane de dolari. Cu toate
    acestea, Agrozootehnica Pietroiu, una din firmele la care este acționar, a avut datorii mari

    la
    bugetul de stat și este actualmente în executare silită. Fiul lui Doru Ioan Tărăcilă, Mihai
    Costin, a încasat sume importante din tranzacția prin care Siderca SA Călărași a fost vândută
    către Donasid, el fiind consultant juridic în această afacere. Firma 2T SRL, la care fiul

    său
    este acționar, are contracte cu majoritatea instituțiilor publice din Călărași, cărora le

    plasează
    servicii de informatică. A fost cercetat în dosarul «Jimbolia», deschis de Parchetul General

    în
    2000“.
     
    3) Partidul Democrat-Liberal
     
    Constantin Dumitru  
     
    Asociat (prin intermediul familiei) cu Constantin Bercaru, afaceristul care a pus pe butuci
    Siderca Călărași.  
     
     
    Candidațți Senat – Județțul Carașș Severin
     
     
    1) Partidul Social Democrat – Partidul Conservator
     
    Matei Lupu
     
    Unul dintre semnatarii „Păcii de la Cozia“, în calitate de (fost) lider sindical al

    minerilor; fost
    primar al orașului Moldova Nouă; a fost scos de sub urmărire penală de polițiștii doljeni

    după
    ce, pe 3 aprilie 2003, a ucis, din culpă, doi oameni – un pieton aflat pe trecere și

    persoana
    aflată pe scaunul din dreapta al mașinii pe care o conducea. În timpul mandatului de primar

    a
    facilitat unei firme a soției sale, SC Alin Alma SRL, afaceri cu administrația locală. O altă
    firmă la care soția primarului era acționar a avut conturile blocate pentru neplata unor

    datorii
    către bugetul local. În paralel, primarul a fost acuzat pentru eliberarea unor acte ilegale

    de
    construcții în Parcul Național Porțile de Fier, în interiorul unei arii de protecție specială
    acvafaunistică.
     
    Gheorghe Pavel Bălan  
     
    A fost deputat, președinte al Consiliului Județean, prefect și președinte al PSD Caraș-

    Severin,
    fiind îndepărtat de conducerea centrală a partidului în perioada „executării publice“ a
    baronilor locali, înaintea alegerilor din 2004. A fost acuzat de implicare în trafic cu lemn

    și
    fier vechi, în vreme ce soția sa, Marinela Ionela Bălan, a obținut exclusivitate pentru
    imprimarea tipizatelor speciale în tot județul. Despre Bălan s-a mai scris că a beneficiat

    de
    concedii plătite de Ioan Stepanescu, administratorul unei firme anchetate pentru nereguli
    fiscale și partener de afaceri al unui personaj reșițean reținut, în 2005, la Timișoara, de
    Direcția de Combatere a Crimei Organizate, DCCOA. Stepanescu l-a acuzat, ulterior, pe
    Bălan că a făcut presiuni pentru a prelua o parte din afacere.
     
     
    2) Partidul ?oua Generațție – Creșștin Democrat
     
    Ion Vela  
     
    Senator. Traseist politic: PD, PSD, Uniunea Democratică a Croaților, PNG.
     
     
    3) Partidul Democrat-Liberal
     
    Iosif Secășșan  
     
    Fost președinte al Consiliului Județean, între 2006 și 2008, prim vicepreședinte al PD-L
    Caraș-Severin, fost director al Spitalului Județean Reșita și președinte al Casei Județene de
    Asigurări de Sănătate, acționar la mai multe societăți comerciale cu profil medical. Soția a
    fost acționar la una din farmaciile beneficiare ale celor mai profitabile contracte cu Casa
    Județeană de Asigurări de Sănătate. Ulterior, aceasta s-a retras din acționariat,

    transferându-și
    părțile către fiu.
     
     
     
    Candidațți Senat – Județțul Cluj
     
     
     
    1) Partidul ?oua Generațție – Creșștin Democrat
     
    Ioan Mihai Tălpeanu  
     
    Director, înainte de 1989, al Combinatului de Utilaj Greu, a încercat să-i împiedice pe
    demonstranții de pe platforma industrială să se îndrepte spre centrul Clujului în timpul
    evenimentelor din decembrie 1989, dând ordin să se încuie porțile. O descriere a
    evenimentelor se află și în Raportul SRI; fost primar al Clujului imediat după decembrie
    1989.
     
    2) Partidul Democrat-Liberal
     
    ȘȘerban Rădulescu  
     
    Traseist politic: PNȚCD, PLD, PD-L.
     
    Gheorghe Benea  
     
    Fost membru PSD; fost administrator judiciar al Combinatului de Celuloză din Dej; a primit,
    din partea societății austriece care a fost proprietarul combinatului, comisioane

    confidențiale,
    în Austria; faptele au ieșit la iveală la schimbarea proprietarului austriac; a fost

    cercetat penal
    pentru acest motiv.
     
    Tudor ȘȘtefanie  
     
    Primar al municipiului Turda; presa relatează că, în iunie 2006, ar fi ordonat Poliției să
    intervină în favoarea unei firme care intenționa să-și croiască un drum de acces peste
    proprietatea unor cetățeni care s-au împotrivit și au încercat să blocheze utilajele de
    construcție; în 2006 a fost acuzat de incompatibilitate pentru că ar fi deținut în același

    timp
    pozițiile de primar și, respectiv, administrator al SC Salina Turda SA; a fost acuzat,

    împreună
    cu câțiva consilieri municipali, că a votat subvenționarea de la bugetul public a echipei de
    fotbal FC Arieșul, în condițiile în care clubul este constituit ca asociație de persoane

    private,
    între care și primarul și cei câțiva consilieri.
     
    3) Partidul ?ațțional Liberal
     
    Marius Petre ?icoară  
     
    Fost președinte al Consiliului Județean Cluj, este acuzat de presă că ar fi contribuit, în

    această
    calitate, la decizii de atribuire directă a unor contracte de care a beneficiat un mic număr

    de
    companii favorizate. Cercetat în mai multe dosare penale ca urmare a acestor afaceri.
     
     
     

    4) Partidul România Mare
     
    Gheorghe Funar  
     
    Primar al Clujului între 1992 și 2004; a încurajat sentimente de ură interetnică printr-o
    propagandă de inspirație securist-naționalistă; a fost suspendat din funcție pentru abuz în
    serviciu în 2001, apoi în 2003 a fost amendat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj și

    de
    Judecătoria Suceava cu amendă penală; în 2003, Curtea de Conturi a pus sechestru pe casa lui
    Gheorghe Funar pentru a recupera primele și indemnizațiile necuvenite încasate de acesta în
    anii anteriori; în perioada în care a fost primar, i-a acordat sprijin logistic lui Ioan

    Stoica,
    fondatorul jocului piramidal Caritas; a încercat să aplice o lege de sorginte comunistă,
    neabrogată, aceea a „spațiului execedentar“, pentru a evacua cetățenii din centrul Clujului,
    lege ce a trebuit să fie abrogată de către Parlament pentru a nu se pune în mișcare

    intențiile lui
    Funar; a inițiat o hotărâre de consiliu local prin care s-a atribuit unei firme (VA TECH) un
    contract pentru gestiunea iluminatului public în valoare de 7 milioane de euro; contractul a
    fost subiect de litigiu după schimbarea primarului; presa acuză atribuirea ilegală de

    terenuri,
    autorizații de construcție, spații comerciale, contracte de lucrări publice unor firme și
    persoane favorizate, între care și firme ale fiului său, Sabin Funar.
     
     
     
    Candidațți Senat – Județțul Constanțța
     
     
    1) Partidul Social Democrat – Partidul Conservator
     
    Alexandru Mazăre  
     
    Fratele primarului Constanței, deputat; presa l-a inclus între parlamentarii care au

    solicitat și
    primit bani pentru chirie, deși dețineau proprietăți în București; în ultima declarație de

    avere
    nu mai figurează nici o locuință; este acționar la două firme, deși în declarația de interese

    nu
    figurează decât una; ca parlamentar a influențat procesul legislativ pentru a favoriza

    inițiative
    controversate (șosea în zona de protecție a plajei, transferarea administrației plajelor la
    autoritatea locală etc.) ale fratelui său, primarul.
     
    ?icolae Moga  
     
    Fost subprefect, consilier local, aparține grupării Radu Mazăre în politică, administrație,
    afaceri; este partener de afaceri cu Radu Mazăre (coacționari în trei firme, împreună cu
    Nicușor Constantinescu, președintele Consiliului Județean Constanța); declarația de avere
    este lacunară – lipsesc veniturile din firme, lipsesc bunuri cu care se afișează în public –
    mașină decapotabilă, avion ușor etc.; în plus, Consiliul Local Constanța nu afișează
    declarațiile de interese; presa acuză una dintre firmele în care Moga este acționar că a

    încasat
    ilegal bani de la Primăria Năvodari, oraș de salubrizarea căruia se ocupă; autoritatea

    fiscală a
    obligat Primăria să plătească prejudiciul.
     
    2) Partidul Democrat-Liberal
     
    Dorel Onaca  
     
    Parlamentar din 1996, a migrat spre PD-L trecând prin PDSR, PRM și PC; proprietar al mai
    multor firme, a fost acuzat de Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor
    de spălare de bani; și-a folosit firmele pentru a extrage sume de ordinul sutelor de mii de
    euro, sume pe care le circula în conturi personale, lăsând firmele cu datorii neonorate față

    de
    stat; concluzia raportului este că Onaca a săvârșit infracțiunea de evaziune fiscală: „s-a
    folosit de aceste societăți pentru sustragerea de la plata către buget a datoriilor fiscale
    rezultate în urma activităților portuare“.
     
    Tudorel Calapod  
     
    A fost consilier local și primar al Năvodariului; acuzat în presă că, în timpul mandatului

    de
    primar, a facilitat încheierea de contracte pe bani publici cu firme ale membrilor de

    familie
    (socrul, cumnatul); deține mai multe case, un lanț de magazine, un teren de tenis – avere pe
    care a ocultat-o timp de doi ani în timpul mandatului, prin nepublicarea pe site-ul

    Primăriei a
    declarației de avere, așa cum îl obliga legea.
     
    Daniel Florea  
     
    Fost președinte al Curții de Arbitraj pentru Fotbal, demis după ce l-a absolvit de vină pe
    George Becali în scandalul „valiza“ și a anulat sancțiunile împotriva Stelei, încălcând

    flagrant
    regulamentele interioare ale Curții.  
     

     
    3) Partidul România Mare
     
    Radu Comănici  
     
    Ambele sale fiice sunt angajate ale Consiliului Județean Constanța, al cărui vicepreședinte a
    fost până de curând.
     
     

    Candidațți Senat – Județțul Dâmbovițța
     
     
    1) Partidul Democrat-Liberal
     
    Valentin Calcan  
     
    A fost deputat din partea PSD, candidează acum, pentru Senat, din partea PD-L.
     
    Andrei Mircea  
     
    Ca avocat, a reprezentat și reprezintă personaje controversate din serviciile secrete. Ca

    fost
    asociat cu fiul primarului din Snagov, a reușit să obțină pentru sine și pentru ceilalți

    asociați
    terenuri în condiții suspecte la Snagov.
     
     
    2) Partidul ?ațțional Liberal
     
    Ion Mihai Dumitrescu  
     
    Senator PNL. Conform declarației de avere, are nu mai puțin de 12 imobile (apartamente și
    case, inclusiv de vacanță). În ciuda faptului că deține două apartamente în Capitală,

    încasează
    de la Parlament bani pentru a plăti chirie.
     
    Alexandru Alexandrescu  
     
    Traseist politic: până în anul 2002 a făcut parte din PNȚ-CD Dâmbovița, îndeplinind pentru o
    perioadă chiar funcția de vicepreședinte al organizației locale. Din 2002 a făcut parte din
    PUR. În 2008, după alegerile locale, a demisionat din PC, împreună cu majoritatea
    conducerii, și s-a înscris în PNL.  
     
     
     
    Candidațți Senat – Județțul Dolj
     
     
    1) Partidul Democrat-Liberal
     
    Eugen Georgescu  
     
    A făcut parte din personalul societății de stat de drumuri și poduri subordonată Consiliului
    Județean, fiind la un moment dat directorul instituției, deși avea, personal, o firmă
    concurentă. A părăsit PSD pentru PD. Au circulat și controverse legate de legalitatea sumei

    de
    5.600 de euro pe care o încasa lunar ca director, CJ anunțând că îi va cere lui Georgescu
    restituirea premiilor de 30.000 RON încasate pentru „merite deosebite“.
     
    Radu Berceanu  
     
    Colecționar de NUP-uri, Radu Berceanu este unul dintre cei mai activi, dar și controversați
    politicieni români. Fost ministru al Industriilor și Comerțului, mai târziu al Construcțiilor

    și
    Turismului, Berceanu a avut, în fiecare portofoliu, parte de momente care au stârnit semne

    de
    întrebare. Pe linie parlamentară a ajuns până la vârful Senatului, al cărui vicepreședinte a

    fost,
    fără să renunțe, o perioadă, la statutul de administrator al uneia dintre firmele sale,

    situație
    care l-a plasat în postura de incompatibilitate; pierdut prin păienjenișul de firme și

    domenii de
    activitate ale familiei, Berceanu a ratat și declarațiile de avere, discrepanțele dintre

    acestea
    aducîndu-l în atenția comisiei de cercetare a averilor demnitarilor. Printre instanțele care

    s-au
    preocupat de-a lungul vremii de soarta bunăstării lui Berceanu s-au numărat DNA, ANI și
    Comisia parlamentară de abuzuri. Pe lista acuzațiilor aduse de-a lungul anilor în care

    averea i-
    a prins dimensiuni consistente se regăsește o paletă aproape completă de fraude economice,
    de la conflict de interese până la trafic cu mașini, de la datorii la stat și reeșalonări

    până la
    rambursări de TVA, de la fals și uz de fals până la spălare de bani, de la afaceri cu statul

    și,
    implicit, conflicte de interese, până la privatizări dubioase și contracte suspecte în

    preajma
    „băieților deștepți“ din sectorul energetic, toate beneficiind de aferentele comisioane.
    Acuzațiile merg până la trafic cu diamante și trafic cu armament rusesc vândut, în plin
    embargou, Iranului.
     
    Constantin Iancu  
     
    Latifundiar, a fost implicat în tranzacții suspecte intrate în atenția instituțiilor de

    control ale
    statului. Pe numele lui Iancu s-a mai derulat și o investigație pentru lipsire de libertate.  
     
     
    2) Partidul Social Democrat – Partidul Conservator
     
    Mircea Geoană  
     
    Nu a putut să justifice veniturile din declarația de avere, invocând surse prea puțin

    credibile.
    De numele lui se leagă afaceri imobiliare cu RAAPPS, prin intermediul unor inginerii la care
    a contribuit și Primăria București. Afacerile familiei Geoană se întind pe multe domenii (la

    o
    primă vedere, lemn, mobilă, imobiliare), bunăstarea recentă venind, conform declarațiilor de
    avere, din reușitele economice ale actualului șef al Crucii Roșii românești, Mihaela, soția
    președintelui PSD și președintele unei fundații foarte vizibile în preajma bogatei piețe

    farmaceutice. Lui Mircea Geoană i se reproșează relații de afaceri neortodoxe și sabotarea
    unor concurenți; a fost, între altele, asociat cu privatizarea unor active ale

    Uzinexportimport,
    afacerea strategică a Securității, dar și cu principalul partener extern al fostei Gospodării

    de
    Partid.
     
    Lia Olguțța Vasilescu  
     
    Fosta peremistă face parte din lotul parlamentarilor găzduiți de RAAPPS. Președintă a
    Comisiei de învățământ a Camerei și fostă karatistă, a propus introducerea în școli a
    recursului la „forța moderată“. Presa de la București a făcut o asociere între funcția
    parlamentară și doctoratul în sociologie recent obținut la Universitatea din București.
     
    Maria Antoaneta Dobrescu  
     
    Senator în perioada 2000-2004, a devenit inspector general școlar, prima măsură fiind
    înlăturarea funcționarilor neafiliați PSD, pe fondul instaurării unui climat de tensiune în
    instituție.
     
     
    3) Partidul ?ațțional Liberal
     
    Călin Viorel  
     
    Presa locală a scris despre contractele controversate de modernizare a Pieței Gării din

    Craiova
    obținute de firma la care candidatul liberal este administrator.
     
     
     
    Candidațți Senat – Județțul Galațți
     
     
    1) Partidul Democrat-Liberal
     
    Petru Lificiu  
     
    A intrat în politică prin Partidul Social Democrat Român (continuatorul declarat al social-
    democrației interbelice neconvertite la comunism); în 2000-2001, PSDR a format o uniune și,
    apoi, a fuzionat cu PDSR, devenind PSD; a fost ales deputat pe listele PSD în 2004, a

    devenit
    independent în iunie 2005 și a preluat conducerea Partidului Ecologist Român în urma unui
    congres contestat de o mare parte a organizației; după ce eșuează în tentativa de fuziune cu
    partidul lui Gigi Becali, se înscrie, în noiembrie 2007, în PD. A fost acuzat că, în

    perioada
    ministerială, a concesionat peste 100 de hectare în zona lacului Văcărești din București,
    ignorând peste 100 de notificări ale proprietarilor de drept. În acest caz este acuzat și de

    fostul
    său coleg de partid și guvernare, Mihai Tănăsescu. În calitate de ministru a inclus pe lista
    zonelor amenajabile din fondurile de inundații lacul Snagov, unde se află vilele unui mare
    număr de demnitari. A mărturisit că a scris notificări la Securitate, specificând că au fost
    rapoarte ale călătoriilor sale în străinătate în calitate de specialist. Înainte de 1989 a

    fost
    activist de partid la Primăria Sectorului 3.  
     
    Constantin Petrea  
     
    I se spune „deputatul asfaltator“, firmele sale acaparând lucrările publice de construcții

    din
    nordul județului, la Tecuci și în împrejurimi: este vorba de 43 de contracte fără licitații

    în
    valoare totală de peste 8,5 milioane RON. Dacă politic nu a fost prea activ, la nivel de

    Camera
    Deputaților, în schimb a atras mulțumirea șefilor filialei județene pentru aportul la campania
    dinaintea alegerilor locale. Curiozitatea presei față de afacerile lui Petrea l-au

    determinat pe
    primarul Tecuciului, Eduard Finkelstain, să inițieze un proiect de hotărîre locală care să
    selecteze jurnaliștii acreditabili pe lângă municipalitate și să specifice exact tipul de
    informații ce pot fi solicitate Primăriei. Stația de bitum a deputatului funcționează fără

    aviz
    de mediu, autorizația fiindu-i retrasă în 2003 din cauza norilor de fum ce acoperă mai multe
    cartiere din oraș. Firmele deputatului mai apar și în licitațiile „cu mână moartă“ și cu
    participare transpartinică.
     
    Marius Gerard ?ecula  
     
    Fostul prefect de Galați a părăsit PSD pentru a face parte dintr-o obscură grupare numită
    Mișcarea Independentă și este membru PD-L de anul acesta. A fost luat în colimator pentru
    evaziune fiscală (inclusiv într-o afacere în care e asociat cu baronul PSD Ilie Plătică
    Vidovici), a fost acuzat că a profitat de pe urma poziției pe care a avut-o la nivel județean
    pentru a oferi propriilor firme contracte pe bani publici și că a instalat apropiați în

    poziții de
    control al fondurilor pentru lucrări contractate de administrația locală. Deși este apropiat

    al lui
    Plătică Vidovici, a fost văzut și ca un posibil „locotenent“ al Mihaelei Geoană la

    conducerea
    Crucii Roșii. De altfel, familia lui Necula are și propria organizație caritabilă, la umbra

    căreia
    s-au derulat activități aducătoare de profit, multe dintre ele din bani publici. Sediul în

    care se
    află această fundație a fost obținut de la Primărie în urma unor suspecte combinații
    imobiliare.
     
     
     
    2) Partidul Social Democrat – Partidul Conservator
     
    Gheorghe Saghian  
     
    Numele lui Saghian apare în contextul unor subvenții acordate de Direcția Agricolă unei
    firme aparținînd „elitei“ PSD Galați și în umbra căreia s-ar afla unul dintre baronii locali,

    Ilie
    Plătică Vidovici.  
     
    Laurențțiu Chirvăsuțță  
     
    A demisionat, în 2006, din Consiliul Județean, după ce presa locală a dezvăluit că soția
    acestuia era acționarul majoritar al unei firme care obținuse, în urma unei cereri de ofertă,

    o
    lucrare oferită chiar de CJ Galați. Pe de altă parte, o firmă la care figurase ca acționar (a
    concesionat acțiunile când a intrat în administrația județeană), a beneficiat de lucrări de
    reabilitare a sediilor unor primării din județul Galați.
     
     
    3) Partidul ?ațțional Liberal
     
    Paul Păcuraru  
     
    A demisionat recent de la șefia Ministerului Muncii și Egalității Șanselor, după ce a fost
    suspendat de președintele Traian Băsescu din cauza unor scandaluri de corupție. Unul dintre
    acestea se referă la o convorbire telefonică prin care ministrul ar fi solicitat liderului

    PNL
    Gorj, Ilie Morega (filat de SRI într-un scandal legat de finanțarea partidelor cu bani de la
    serviciile descentralizate), să intervină pe lângă directorii Societății Naționale a

    Lignitului
    Oltenia în vederea favorizării obținerii de contracte de către firma de consultanță a fiului

    lui
    Păcuraru. DNA susține că deține, în acest caz, o înregistrare audio ca probă. Prin urmare,
    instanța anticorupție a solicitat Președinției aviz de începere a urmăririi penale pentru
    acuzația de luare de mită. Una dintre societățile comerciale la care este acționar Păcuraru a
    obținut din partea Parlamentului, ca urmare a unor subterfugii, prin atribuire directă, un
    contract de aprovizionare și, apoi, de upgradare a unor copiatoare – în acest din urmă caz
    achiziționarea unora noi ar fi costat doar jumătate din prețul plătit pentru modernizarea

    celor
    vechi. Printre clienții firmei lui Păcuraru figurează majoritatea instituțiilor considerate

    vitale
    ale statului. Ulterior renunțării la portofoliul liberal, Păcuraru a devenit președintele
    Comisiei pentru buget, finanțe și bănci din Senat.  
     
    Paul Ichim  
     
    Fost membru PNȚ-CD, apoi PD, iar acum PNL.
     
    4) Partidul România Mare
     
    Carol Dina  
     
    Fost ministru în guvernul Dăscălescu; decembrie 1989 l-a prins prim-secretar la Galați, unde
    a și fost arestat, pentru puțin timp. Un fost secretar de stat din Ministerul de Interne,

    deputatul
    PD-L Mircea Toader, susține că a fost turnat la Securitate de candidatul PRM (Toader a și
    câștigat procesul pe care l-a intentat statului român și în care a punctat faptul că Dina

    făcea
    rapoarte). De două mandate senator, președinte al Comisiei pentru privatizare, Dina și-a

    instalat fiul într-una din pozițiile de conducere la Autoritatea de Valorificare a Activelor
    Statului. Pe pagina de internet a Senatului îi lipsește CV-ul, senatorul limitându-se la a

    povesti
    despre ce a făcut după 2000, de când este în Parlament.  
     
     
     

    Candidațți Senat – Județțul Giurgiu
     
     
    1) Partidul Social Democrat – Partidul Conservator
     
    Ion Rădoi  
     
    Conform Coaliției pentru un Parlament Curat 2004, „Ion Rădoi a fost lider al sindicatului
    «Unirea» și al Convenției Naționale a Trasportatorilor, ambele din Blocul Național Sindical,
    funcții pe care le-a păstrat și în timpul mandatului de senator PSD. Sindicatul pe care l-a
    condus a fost acționar la societatea Sindomet, care, în urma unui contract încheiat în 1994

    cu
    Regia Autonomă Metrorex, era beneficiara a 75% din volumul chiriilor plătite de proprietarii
    spațiilor comerciale din stațiile de metrou. Cu ocazia unui control efectuat în 2003 de

    Corpul
    de control al Ministerului Lucrărilor Publice, s-a descoperit că Metrorex a încheiat un

    contract
    de asociere dezavantajos cu Sindomet pentru achiziționarea unor boghiuri. S-a constatat că
    prețul Sindomet era superior pieței, în condițiile în care banii pentru producerea boghiurilor
    proveneau dintr-un credit acordat de guvernul elvețian.“
    Ovidiu Cristian Dan Marciu (PSD)
    Fost prefect al județului, Marciu a direcționat contracte de lucrări pe bani publici spre

    firmele
    deținute de familia sa, dar și spre cele aflate în proprietatea fostului subprefect, Nicolae
    Bădălău, actual deputat PSD.
     
     
    2) Partidul Democrat-Liberal
     
    Dan Mocănescu  
     
    Traseist politic: PRM, USC, PD-L. Aflat în conflict de interese (ca și colegul de

    candidatură
    Ioan Rădoi), întrucât este lider sindical și deputat.  
     
     
    3) Partidul ?ațțional Liberal
     
    Vasile Mustățțea  
     
    Implicat într-un scandal la alegerile locale din acest an, când rivali politici au fost

    bătuți în
    campania electorală, la care Mustățea, „apolitic“ - ca prefect, participa. Pentru ca membrii
    PNL implicați în încăierare să nu fie cercetați, Mustățea ar fi intervenit direct la șeful

    Poliției
    Giurgiu.  
     
     
     
    Candidațți Senat – Județțul Gorj
     
    1) Partidul Social Democrat – Partidul Conservator
     
    Toni Mihail Greblă  
     
    Fost prefect al județului, director al Asociației patronilor din minerit, Patromin; este

    asociat
    într-o firmă cu controversatul om de afaceri Alin Șimota din Hunedoara; este nașul fiicei

    altui
    om de afaceri controversat, Dan Bărcină din Tîrgu Jiu; presa apreciază că rolul lui Greblă

    în
    aceste relații este de a-și folosi influența pentru facilitarea contractelor sau pentru

    protecție;
    una dintre firmele lui Bărcină este în anchetă pentru un contract prin care a achiziționat
    energie electrică de la Complexul Enegetic Rovinari și nu a achitat parte din contravaloarea
    energiei achiziționate, producând un prejudiciu de peste 3 milioane de euro. Energia a fost
    revândută tot unor firme ale statului, la un preț mai mare; s-a încercat achitarea datoriei

    prin
    compensare cu un apartament și un teren de valoare mult mai mică, dar crescută artificial

    prin
    vânzări și cumpărări între firmele aceluiași în sistem suveică; aceste fapte sunt anchetate

    într-
    un dosar DNA.
     
    2) Partidul ?ațțional Liberal
     
    Vasile Crețțan  
     
    Directorul Exploatării Miniere Motru este acuzat în presă că firma fiului său a câștigat
    contracte de servicii cu compania de minerit; el însuși este acționar într-una dintre firmele
    înființate și conduse de lideri de sindicat din minerit care încheie contracte de servicii
    (camuflate în subcontractări) cu compania de minerit; DNA a efectuat o cercetare, dar s-a
    limitat la constatarea lipsei de prejudiciu, fără a se pronunța cu privire la existența unui
    conflict de interese.
     
    ?icolae Bercea  
     
    A fost director adjunct al Societății Naționale a Lignitului Oltenia; el este unul dintre
    directorii din minerit care au încasat sume importante pentru invenții pe care presa le
    consideră a fi mai degrabă sarcini de serviciu; Bercea este acuzat că, în ultimii cinci ani,

    a
    încasat 2,2 miliarde de lei vechi pentru invenții ca „soluția tehnică de reducere a lungimii

    de
    transport a sterilului rezultat din treptele inferioare ale Carierei Jilț Nord“ și „soluția

    tehnică
    privind reducerea vitezelor de transport pentru corelarea capacităților de transport

    haldare, cu
    capacitățile de excavare“ etc. Numele lui Bercea a fost asociat cu cel al lui Clement

    Mocanu,
    un controversat om de afaceri care a construit, prin firma sa, vile pentru mai mulți șefi din
    minerit și din instituțiile publice, pentru a beneficia de anumite avantaje la acordarea de
    contracte. Printre cei cărora Mocanu spune că le-a construit vile se numără și Nicolae

    Bercea.
     
     
     

    Candidațți Senat – Județțul Hunedoara
     
    1) Partidul ?ațțional Liberal
     
    Dan Radu Rușșanu  
     
    Fost director adjunct al Centrocoop înainte de 1989; inspector guvernamental în 1991; deține
    numeroase funcții în administrație; a fost președinte Eximbank și secretar de stat în
    Ministerul Finanțelor. Împreună cu soția sa, este deținătorul unei averi estimate la 50
    milioane de euro, avere care este în cercetarea Agenției Naționale de Integritate. A fost
    subiectul multor acuzații în mass media, însă nu a fost niciodată subiectul unui dosar de
    corupție care să ajungă în instanță. Perioada de înflorire materială a familiei Rușanu este

    cea
    în care Dan Radu Rușanu a fost director Eximbank și secretar de stat (1996-2000). Multe
    dintre dintre acuzațiile care i se aduc fac legătura dintre funcția publică a lui Rușanu și
    beneficii suspecte ale unor oameni de afaceri, urmate de succese financiare ale firmelor
    soției demnitarului. Un beneficiar al unui important credit din partea băncii la care
    președinte era Rușanu – omul de afaceri Dan Grițac – este asociat cu soția lui Rușanu, ale
    cărei firme beneficiază, de exemplu, de concesionarea la un preț mult subevaluat a unor hale
    – și a unei importante suprafețe de teren – în centrul municipiului Constanța; de
    administrarea companiei care a cedat halele se ocupă una dintre firmele lui Grițac. Presa
    consemnează multiple asemenea situații suspecte de a fi încadrate la crimă organizată.  
     
    Alin ȘȘimota  
     
    Om de afaceri și proprietar al echipei de fotbal Jiul Petroșani; imagine controversată în

    mass
    me-dia; avere estimată de 100 de milioane de euro, locul 94 în topul Adevărul; a fost

    subiectul
    mai multor anchete penale: ANAF a făcut șase plângeri penale contra lui pentru neplata unor
    datorii la stat, evaziune fiscală; Parchetul de pe lîngă Judecătoria Hunedoara a decis
    neînceperea urmăririi penale și aplicarea unei amenzi fiscale; a câștigat în condiții
    controversate licitația pentru amenajarea centrului civic Petroșani.
     
    2) Partidul România Mare
     
    Racoțțea Florin  
     
    A migrat de două ori: de la PRM la PSD și înapoi la PRM.
     
    3) Partidul Social Democrat – Partidul Conservator
     
    Adrian Păunescu  
     
    Propagandist al Partidului Comunist și al regimului lui Nicolae Ceaușescu prin intermediul
    revistei Flacăra și al cenaclului „Flacăra“, fondat de el. După 1989 a înființat Partidul
    Socialist al Muncii, alături de Ilie Verdeț, partid pe listele căruia a candidat la

    președinție în
    1996. A trecut la PDSR în 1998. Este, de două legislaturi, președintele Comisiei pentru
    cultură și media. Are o avere considerabilă. Pe numele senatorului figurează o casă la Bârca

    și
    o vilă în București, mașini, terenuri. Pe numele fiicei Ana-Maria (14 ani) figurează o altă
    casă, un teren intravilan, un teren agricol la Tâncăbești, două apartamente (unul în

    București,
    celălalt la Craiova).  
     

    4) Partidul Democrat-Liberal
     
    Cristian Marius Vladu  
     
    Fost prefect al județului în perioada 2005-2006, subprefect în anul 2007, suspectat și

    anchetat
    pentru corupție în anul 2007. Până în 2005 a fost membru în CA al Societății Reva Simeria
    (acum deține acțiuni, 20%), care se ocupă cu reparațiile de material rulant, în principal la
    vagoanele de la SNCFR. În paralel, Cristian Vladu a deținut și funcția de director comercial
    al Regionalei CFR Marfă Timișoara. Presa afirmă că între CFR-Marfă, firmă cu capital de
    stat, și Reva Simeria, cu capital privat, au existat relații comerciale – care au defavorizat
    compania de stat – în perioada în care prefectul de Hunedoara se afla la conducerea ambelor
    societăți.  
     
     
     
    Candidațți Senat – Județțul Ialomițța
     
     
    1) Partidul Democrat-Liberal
     
    Marinică Cazacu  
     
    Fost prefect al județului Ialomița până în august 2007, Cazacu a fost cercetat de DNA și
    ulterior trimis în judecată pentru un prejudiciu estimat la circa 7 milioane de euro.

    Potrivit
    rechizitoriului, în anul 2006, Cazacu și șefa Oficiului Județean de Cadastru au

    împroprietărit,
    ilegal, cinci persoane apropiate și rude, cu 225,35 ha de teren în zona Urziceni și Manasia,
    județul Ialomița, terenuri ale Agenției Domeniilor Statului. Ca urmare, au fost păgubite 53 de
    persoane, proprietare de drept. Prejudiciile cauzate acestora și ADS se ridică la peste 7
    milioane de euro. În 2005, când a devenit prefect, Cazacu a fost acuzat de presa locală că,
    înaintea numirii în funcție, a fost incompatibil în calitate de primar al comunei Ion Roată,
    fiind în același timp și administrator la patru firme ale familiei. Sesizarea penală depusă

    în
    2005 nu a fost soluționată nici până astăzi.
     
    Tudor Panțțuru  
     
    Cât timp a fost consilier județean, Panțuru a refuzat să iasă din incompatibilitate și și-a

    păstrat
    și funcția de director al Spitalului Județean Slobozia. A renunțat la funcție abia după ce a
    devenit senator, dar și-a stabilit sediul biroului său parlamentar în secția de chirurgie a
    spitalului.  
     
    2) Partidul Social Democrat – Partidul Conservator
     
    Alecsandru ȘȘtiucă  
     
    A fost, conform „Coaliției pentru un parlament curat“ din 2004, „vicepreședintele
    Comitetului Județean de Cultură al PCR. Subprefect în perioada 2000-2004. Sub mandatul
    său, firma Ionda SRL, la care patron este nepotul – Știucă Ionuț –, a beneficiat de lucrări

    de
    confecționare mobilier și uși pentru școli și locuințe construite prin programul ANL“.
     
    3) Partidul România Mare
     
    Gheorghe Savu  
     
    Fost lider al PSD Ialomița, exclus de pe listele de candidatură din cauza problemelor de
    imagine, Savu s-a refugiat la PRM. Fost președinte al Consiliului Județean, Savu a fost
    cercetat penal de DNA. Într-unul dintre dosare era vorba de vânzarea de către Consiliul
    Județean Ialomița, condus de Savu, a două spații comerciale și a cabanei Misleanu către
    Fundația „Ialomița 2000“ (condusă tot de Savu), precum și de sponsorizarea acestei fundații
    de către firme care, în schimb, aveau să primească contracte de lucrări publice în județ.
     
     
     
     

    Candidațți Senat – Județțul Iașși
     
     
    1) Partidul Democrat-Liberal
     
    Leonard Rusu  
     
    Traseist politic: Partidul Moldovenilor, PSD (prin absorbție a Partidului Moldovenilor),
    Partidul România Mare, Partidul Democrat, devenit Democrat-Liberal. Cercetat de mai multe
    ori de Poliție, pentru distrugere și furt în cazul unui stadion de rugby din Pașcani, pentru

    fals
    în declarații (ambele în 2007).  
     
    Lucian Flaișșer  
     
    Asupra sa a planat suspiciunea că ar fi colaborat cu Securitatea pe vremea când lucra la
    Combinatul de Fibre Sintetice, devenit Terom. A negat, afirmând că a scris doar rapoarte
    inofensive. „Erai obligat prin lege, la vremea aia, să faci rapoarte cînd plecai în

    străinătate și
    când participai la discuții cu persoane străine. În 48 de ore trebuia să dai un raport“, a

    afirmat
    într-un interviu din 2006. Numele său apare într-un caiet descoperit în 1989 în biroul

    fostului
    prim-secretar de Iași, caiet care conținea persoane de sprijin ale Securității. Înainte de

    1989, a
    scris materiale propagandistice pe prima pagină a ziarului PCR de Iași, Flacăra Iașului.  
     
    Dumitru Oprea  
     
    A refuzat cu obstinație să-și declare veniturile, inclusiv înainte de alegerile locale din

    iunie
    2008, când a candidat la Primăria Iași. A fost unul dintre „liderii“ luptei împotriva

    declarării
    averilor de către demnitari. Refuzul declarării veniturilor i-a atras și o reclamație din

    partea
    PSD Iași la Biroul Electoral Municipal, reclamație admisă.  
    La sfîrșitul lui 2007, în calitate de rector al Universității „Al. I. Cuza“, a semnat ilegal

    acte
    adiționale în vederea continuării lucrărilor de renovare a instituției, ulterior

    universitatea fiind
    amendată de Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor
    Publice.  
     
     
    2) Partidul ?ațțional Liberal
     
    Radu Terinte  
     
    Devenit senator ca membru PC, Terinte a trecut la PNL înainte de alegeri. CNSAS a decis că
    nu a făcut poliție politică, deși la dosarul lui Terinte se află documente care arată că

    acesta s-a
    întâlnit de cel puțin două ori cu un ofițer de Securitate și a dat informații despre studenții
    străini.
     
    Dorina ?icolina Isopescu  
     
    Protejata baronului de Iași Relu Fenechiu, deputat PNL, Isopescu a fost numită șefă la
    Inspectoratul de Stat în Construcții. S-a remarcat prin scandaluri în presă: achiziționarea a
    660 de laptop-uri pentru „scrierea proceselor verbale“ de către inspectori și angajări după
    concursuri trucate. Isopescu este, în prezent, cercetată de DNA.
     
     
    3) Partidul Social Democrat – Partidul Conservator
     
    Marian Enache  
     
    Traseist politic: PDSR, ApR, Partidul Noua Democrație, Partidul Conservator.  
     
    ?eculau Constantin  
     
    Viceprimar al Iașiului, fost membru PRM, fost în tratative cu PC, acum membru PSD.
    Cercetat de DNA (împreună cu primarul Gheorghe Nichita și cu funcționari din Primărie)
    pentru atribuirea unui teren din centrul Iașiului unui om de afaceri (Iulian Dascălu) care
    construiește acolo un important proiect imobiliar.
     
     
     
    Candidațți Senat – Județțul Ilfov
     
     
    1) Partidul ?oua Generațție – Creșștin Democrat
     
    Constantin Bucur  
     
    Fost căpitan SRI, actual deputat ex-PRM, Constantin Bucur a fost condamnat, definitiv, la 2
    ani de închisoare cu suspendare, pentru încălcarea Legii privind siguranța națională.
    Magistrații militari l-au condamnat pe fostul căpitan SRI la închisoare cu suspendarea
    executării pedepsei pentru că, în cadrul unei conferințe de presă a PRM, a făcut publice
    înregistrări ale unor convorbiri telefonice efectuate de către SRI.
     
     
    2) Partidul ?ațțional Liberal
     
    Gabriel-Sorin Zamfir  
     
    Este parlamentar de Ilfov și președinte al Uniunii Naționale a Agențiilor Imobiliare. Deține
    locuință proprietate personală în București, dar și locuințe în Otopeni. Cu toate acestea,
    încasează lunar o mie de dolari de la Parlament, pentru a plăti chirie. Pe care bani, a

    declarat
    în direct la un post de televiziune, nu-i folosește pentru chirie, ci îi dă unor tineri din

    staff-ul
    lui de campanie.  
     
     
    3) Partidul Democrat-Liberal
     
    Valentin Delcea  
     
    Subprefect de Ilfov, Valentin Delcea este acuzat că a înșelat cu peste 34.000 de euro o
    societate imobiliară care i-a intermediat vânzarea unui teren. Delcea a încasat (în acte)
    380.000 de euro de pe urma acestei tranzacții, dar „a uitat“ să plătească intermediarului

    banii
    și nici nu a declarat suprafața reală a terenului, „umflată“ cu 1.000 de metri pă-trați,

    datorită
    Primăriei Glina. De asemenea, mai multe terenuri pe care urmează să fie extins Aeroportul
    Internațional „Henri Coandă“ au ajuns, în mod cu totul dubios, în proprietatea unor apropiați
    ai primarului localității Otopeni, Silviu Constantin Gheorghe. Afacerea a fost pusă la cale

    cu
    complicitatea celor doi subprefecți ai județului Ilfov, Caterina Popa (fostă secretară a
    Primăriei Otopeni până în 1989) și Valentin Delcea.  
     
     
     
    Candidațți Senat – Județțul Maramureșș
     
     
     
    1) Partidul Democrat-Liberal
     
    Mircea Radu Munteanu  
     
    Migrator politic: inițial, s-a înscris în PNL. Au urmat PNȚ-CD și din nou PNL. Înaintea
    campaniei electorale de la alegerile locale, s-a înscris în PD-L, dar s-a răzgândit după

    câteva
    ore. A obținut un mandat de consilier județean pe lista PNL. Ulterior, a demisionat din PNL
    (și din funcția de consilier județean) pentru a se înscrie în PD-L. În perioada 1996-2000, pe
    când activa în PNȚ-CD, a fost directorul FPS Maramureș. În mandatul său au avut loc
    numeroase privatizări discutabile. Cea mai „cunoscută“ e vânzarea Combinatului de Metale
    Neferoase „Phoenix“ din Baia Mare (actualmente Cuprom), către indienii de la Allied Deals,
    pentru suma de doar 110.000 dolari.
     
    Gheorghe Mihai Bârlea  
     
    Migrator politic: PNȚ-CD-PNL-PD-L. În perioada 1997-2000 a fost prefect țărănist al
    județului, timp în care firma de construcții a fratelui său a obținut mai multe contracte cu
    Consiliul Județean.
     
    2) Partidul România Mare
     
    Pavel Suian  
     
    Fratele fostului senator PUNR Valer Suian; a predat, înainte de 1989, la Academia „Ștefan
    Gheorghiu“ și a fost membru CC al PCR. În 1990 a cochetat cu PNȚ-CD. În perioada 1998-
    2003 a fost înalt funcționar la sediul central al UNEP (Programul Națiunilor Unite pentru
    Mediu), fiind implicat într-un scandal internațional privind o delapidare de 1,6 milioane de
    dolari din fondurile ONU: Suian a recomandat finanțarea unor proiecte pentru o organizație a
    italianului Mario Scaramella (unul dintre suspecții în cazul otrăvirii agentului KGB-
    Aleksandr Litvinenko).
     
     
     
    Candidațți Senat – Județțul Mehedințți
     
     
     
    1) Partidul Social Democrat – Partidul Conservator
     
    Petre Daea  
     
    Fost ministru al Agriculturii; a emis ordinul de exceptare de la restituire a circa 100.000

    de
    hectare de pădure, oferind astfel satisfacție clientelei interesate în obținerea unor zone de
    masă lemnoasă exploatabilă. Daea nu este străin nici de unele dintre episoadele afacerii
    Insula Mare a Brăilei, alături de Culiță Tărâță, colegul de partid care a primit o concesiune

    a
    IMB. A fost cercetat de procurorii anticorupție în dosare referitoare la importul de grâu
    (unele surse vorbesc despre favorizarea unor apropiați ai soției ex-premierului Adrian
    Năstase) și la privatizarea politică a societății Piscicola SA Neamț.
     
    Ion Sârbulescu  
     
    Revoluționar, senator pe listele PNL (2000-2004), a trecut, după preluarea guvernării de

    către
    Alianța D.A., în funcții cu dedicație politică, a dezertat, în mai 2007, la PD-L, iar din
    februarie 2008 s-a cuibărit în PSD. A fost acuzat de abuz în serviciu, pe când era director

    la
    Regia pentru Activități Nucleare (RAAN) și recunoaște că putea fi arestat pentru decizii

    luate
    atunci. Două firme care au sediul în locuința lui Sârbulescu au încheiat contracte de import

    de
    cărbune printr-un  
    off-shore cipriot pe cheltuiala dezavantajoasă a Regiei conduse atunci chiar de Sârbulescu;

    în
    afacere apare și fratele deputatului PSD Eugen Nicolicea. A permis consumarea irațională a
    stocului de rezervă de cărbune a RAAN până la limita periclitării siguranței naționale.
     
    2) Partidul ?ațțional Liberal
     
    Liviu-Lucian Mazilu  
     
    Vicepreședintele Consiliului Județean a confirmat existența fișelor de evaluare pe care le
    făcea șefilor de servicii descentralizate cărora le dădea sau retrăgea puncte după cum

    aceștia
    se descotoroseau de pesediștii din fruntea respectivelor instituții.
     
    Paul Tudor  
     
    Falimentatorul de serviciu al liberalilor, asociat într-o firmă de consultanță, Azuga

    Invest, cu
    soțul Noricăi Nicolai. Prin firmele pe care le dețin, Paul Tudor și soția sa au dat mai multe
    tunuri imobiliare (asociate cu o serie de alte mișcări dubioase sau chiar frauduloase –

    vânzări
    sub sechestru, comisioane sau șpăgi, dar și onorarii nejustificate) pe spinarea unor
    întreprinderi la care statul era acționar și complice, prin APAPS/AVAS.
     
    3) Partidul Democrat-Liberal
     
    Mihai Stănișșoară  
     
    Actual consilier prezidențial pe probleme de securitate națională, fost deputat, președinte

    al
    Comisiei pentru Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională. Conform presei, s-a combinat

    cu „băieții deștepți“ din energie.
     
     
     
     
    Candidațți Senat – Județțul Mureșș
     
     
    1) Partidul Social Democrat – Partidul Conservator
     
    Antonie ȘȘtefan Mihail  
     
    A migrat din PNL, prin PD-L, la PSD; a fost și membru PUNR. Unul dintre inițiatorii unui
    proiect de modificare a legii Agenției Naționale de Integritate (ANI), prin care se dorea
    abrogarea articolului care obligă candidații la alegerile parlamentare să-și declare averile;

    a
    fost director general al Distrigaz Nord SA, poziție din care a fost demis în urma unui

    control
    comandat de ministrul Industriilor; controlorii financiari ai Camerei de Conturi Mureș au
    constatat un prejudiciu de peste 100 de miliarde de lei vechi – plăți nefondate, pierderi
    exagerate în rețea etc.
     
    Corneliu Grosu  
     
    Fost șef al Gărzii Financiare Mureș, apoi director al sucursalei Mureș a BRD. În calitate de
    director de bancă, Grosu a fost acuzat de patronul unei companii că din contul său la

    sucursala
    locală a BRD au fost făcute plăți neautorizate către trei firme care nu existau în evidența
    Registrului Comerțului; păgubitul și-a recuperat pierderea, iar vinovată a fost găsită doar o
    angajată a băncii.
     
    2) Partidul Democrat-Liberal
     
    Petru Bașșa  
     
    Om de afaceri controversat din municipiul Sighișoara, deține mai multe instituții media:
    cotidianul 24 de ore mureșene, Jurnalul de Sighișoara, Teleson (inclusiv cablu TV) și Radio
    Son. Conform presei locale, Bașa a abuzat de monopolul pe care îl avea în domeniul
    internetului în Sighișoara pentru campania electorală din       mai-iunie 2008, în favoarea
    actualului primar PSD, Dorin Dăneșan; din această cauză, împotriva sa au fost depuse mai
    multe plângeri de către reprezentanți ai societății civile din Sighișoara: la Parchetul de pe
    lângă Judecătoria Sighișoara, la ANRCI.
    Bașa este acuzat și de faptul că a început construcția la hotelul propriu de la poalele

    Cetății
    fără să respecte documentația pe baza căreia a fost emisă autorizația de construcție.

    Lucrările
    au fost sistate până la intrarea în legalitate.  
     
    Mihai Poruțțiu  
     
    A migrat de la PNȚCD la PNL și apoi la PD-L. Fost consilier local și acționar la mai multe
    firme, dintre care una a câștigat o serie de lucrări licitate de Primărie; În 2006, Mihai

    Poruțiu
    a fost declarat bun de plată, în solidar cu alte cinci persoane – angajați ai Primăriei

    Târgu
    Mureș – pentru prejudicierea bugetului local cu 4 miliarde de lei vechi în urma unei

    licitații care nu a respectat legea concurenței.
     
    3) Uniunea Democrată Maghiară din România
     
    Frunda Gyorgy  
     
    Senator; are cinci dosare la CNSAS – două de rețea, trei de urmărit; CNSAS a dat verdictul
    că Frunda nu a făcut poliție politică; fostul șef al Securității din județul Mureș susține că
    „Frunda fusese recrutat pentru a da informații despre reprezentanții comunității maghiare“.
    Frunda este unul dintre cei care s-au opus vehement înființării Agenției Naționale de
    Integritate și legii confiscării averilor obținute ilicit; în mai multe publicații a apărut
    informația că nu și-ar fi declarat toate proprietățile pe care le deține. Gyorgy Frunda
    recunoaște, într-o declarație acordată Evenimentului zilei, că nu a completat corect

    declarația
    de avere, dar susține că „nu există nici un leu nejustificat“ în averea pe care a dobândit-o

    în
    cursul anului 2007.  
    El a amânat însă explicația legată de proveniența surplusului de 541.931 de lei rezultat din
    compararea ultimei declarații de avere, din luna mai 2008, cu cea completată în luna
    noiembrie 2007. Frunda a înregistrat venituri de 159.134 lei, în timp ce conturile sale au
    crescut cu 701.065 lei.  
     
    David Csaba  
     
    Consilier local și director la Direcția Apele Române Mureș. Veniturile familiei David sunt
    consistente: pe lângă salariul de director de 60.000 lei, David Csaba mai câștigă 6.000 de

    lei
    din indemnizația de consilier, 16,400 de lei din participarea în consilii de administrație în
    diferite societăți publice și 60.000 de lei din dividende de la firma pe care o deține, SC
    Hidroplast. Firma la care este acționar David Csaba (60%), SC Hidroplast SRL, este
    specializată în elaborarea documentațiilor pentru fundamentarea solicitării avizului de
    gospodărire a apelor și a autorizației de gospodărire a apelor atestate, deci în directă

    legătură
    cu Direcția Apelor Române, unde David Csaba ocupă postul de director în Mureș. Firma este
    administrată de soția sa.  
     
    Marko Bela  
     
    Președinte UDMR, fost vicepremier, senator. Deși unele publicații au scris că ar fi colaborat
    cu Securitatea, CNSAS a decis că Marko Bela nu a fost colaborator al Securității. A declarat
    că a încasat venituri provenind din drepturi de autor în valoare mult mai mare decât

    drepturile
    de autor reale: pentru două cărți, una de poezii editată în 500 de exemplare și una de
    interviuri, i s-ar fi cuvenit o sumă de 3.000 lei, nu 90.000, cât a încasat. DNA a cercetat

    acest
    caz suspect de a fi o formă de a obține venituri necuvenite.  
     
     
     

    Candidațți Senat – Județțul ?eamțț
     
     
    1) Partidul Democrat-Liberal
     
    Simion Maftei  
     
    Protejat al fostului ministru al Agriculturii Gheorghe Flutur, Maftei a fost numit de către
    acesta în funcția de director al Romsilva, deși mandatul său de director la Direcția Silvică
    Neamț se sfârșise cu micșorarea salariului cu 10% pe trei luni și plângere penală pentru
    achiziții păguboase, inclusiv de la firme fantomă.
     
    Vasile ȘȘendrea  
     
    Ca subprefect de Neamț, Șendrea a intervenit (și a și recunoscut) pe lângă Direcția de Ape
    Bacău pentru ca o parte din lucrările de îndiguire a unor râuri, după inundații, să fie date

    unei
    firme din Neamț.
     
    2) Partidul Social Democrat – Partidul Conservator
     
    Dan-Vasile Constantin  
     
    Numit președinte al Consiliului Județean Neamț, Constantin a fost suspendat la puțină vreme
    din funcție, de către prefect, pentru că era incompatibil: administra și o firmă personală.

    În
    ciuda faptului că a contestat suspendarea în instanță, Constantin nu și-a recuperat funcția.
     
     
    3) Partidul România Mare
     
    Dumitru Badea  
     
    Fost deputat și senator PRM, fost șef al Consiliului Județean Neamț, Badea a recunoscut
    deschis că a fost ofițer de informații pentru fosta Securitate și s-a arătat deranjat de
    verificările CNSAS: „Pentru mine, decizia CNSAS nu are nici o relevanță. Eu am declarat de
    mai multe ori, de-a lungul anilor, că această sintagmă, «poliție politică», mă lasă complet
    indiferent“.
     
     
     
     
    Candidațți Senat – Județțul Olt
     
     
    1) Partidul Social Democrat – Partidul Conservator
     
    Ion Toma  
     
    Firma lui Ion Toma, SC Scadt SA Slatina, a beneficiat de contracte importante cu Consiliul
    Județean, când la conducerea acestei instituții se afla Jenel Copilău, pe vremea aceea
    vicepreședintele al filialei județene PSD și, implicit, subordonat politic lui Toma.
     
     
    2) Partidul ?ațțional Liberal
     
    Jenel Copilău  
     
    Migrator politic: a început în Partidul România Mare (președinte al organizației Olt) în

    2005,
    a dezertat la Partidul Popular – împreună cu fostul peremist Ciontu; în 2006 a trecut la

    PSD,
    iar în 2008, înainte de alegerile locale, s-a înrolat în PNL. În declarația de avere a lui

    Jenel
    Copilău pe anul 2006, veniturile sunt mai mici decât bunurile obținute. Astfel, potrivit
    declarațiilor din 2005 și 2006, veniturile din salarii și dividende ale familiei Copilău au

    fost
    sub 150.000 lei, în vreme ce bunurile obținute prin construire sau cumpărare depășesc
    269.000 lei. Familia Copilău a dobândit în perioada 2004-2006 nu mai puțin de trei imobile:
    o casă de locuit în Slatina (moștenire) și două case de vacanță, una în județul Gorj, alta în
    județul Olt, la Teslui. Ultima a făcut, alături de alte construcții în zonă, obiectul unor
    verificări (nefinalizate) din partea mai multor instituții, pentru omiterea unor etape

    prevăzute
    în documentația cerută de lege pentru construirea unei case.
     
     
    3) Partidul Democrat-Liberal
     
    Gheorghe Buică  
     
    Traseist politic: fost membru al PRM, în 2006 a trecut la PSD, iar din 2008 este în PD-L.
     
     
     
     
    Candidațți Senat – Județțul Prahova
     
    1) Partidul Social Democrat – Partidul Conservator
     
    Georgică Diaconu  
     
    Fost prefect de Prahova, om de afaceri apropiat de Liviu Luca și de Adrian Năstase, cu
    ultimul învecinându-se la Cornu. Face parte din vechea gardă PSD a județului. Diaconu are o
    avere impresionantă, mare parte din ea provenind din afaceri cu statul. Firma Petro

    Construct,
    la care Diaconu a fost acționar, a înflorit în mandatul său de prefect, obținând foarte multe
    contracte publice sau primind pachete subcontractate în Prahova și Ialomița.  
     
    Alin Teodorescu  
     
    Fost deputat PSD de Brăila și fost șef al Cancelariei lui Adrian Năstase. În 2004, a fost

    acuzat
    că, prin intermediul institutului pe care-l controla, IMAS, oferea perspective pozitive
    candidaților apropiați PSD, inclusiv lui Adrian Năstase. Același Teodorescu a recunoscut că,
    în 1988, a scris mai multe note pentru Securitate, în urma unei cercetări penale în care a

    fost
    obligat să ofere detalii despre persoanele cu care intra în contact.  
     
    Sorin Chivu  
     
    Om de afaceri cu statul, consilier județean. Exploatează de ani buni o parte a oborului din
    Ploiești, pentru care plătește sume infime. Pînă în 2004 a fost „regele parcărilor“, făcând

    bani
    buni dintr-un contract dezavantajos pentru Primărie. În 2007 a fost unul dintre inițiatorii

    unei
    hotărîri de consiliu local care suna așa: „Se aprobă schimbarea destinației terenului în
    suprafață de 12.000 mp. situat în strada Găgeni, Ploiești, zonă parcuri și plantații de

    protecție,
    instituții și servicii exclusiv în domeniul agrementului, în zonă de locuințe cu regim mixt

    de
    înălțime P+1-P+4 și funcțiuni complementare zonelor de locuit“.
     
    Daniel Savu  
     
    Senator PSD de Prahova, fost ofițer SRI între 1992 și 1999, fost candidat la Primăria

    Ploiești.
    Savu a ajuns în Parlament în locul lui Antonie Iorgovan. Este cunoscut mai ales pentru
    escapadele amoroase, având patru copii cu trei neveste și o mulțime de amante pe care nu se
    obosește să le ascundă. Este un împătimit al jocurilor de noroc. Numele său a apărut în
    stenogramele PSD, pe când era șef al AVAS Prahova, unde avea misiunea să folosească
    logistica instituției pentru campania electorală a PSD. Este acuzat de câteva privatizări
    dubioase, dar și că, în calitate de președinte al AGA la SC Hale și Piețe, a făcut cadou
    apropiaților o mulțime de spații comerciale.  
     
    2) Partidul Democrat-Liberal
     
    George Severin  
     
    Traseist politic: a făcut parte din PNȚCD, PC, PNL, iar acum PD-L.
     
     
     
     

    3) Partidul ?ațțional Liberal
     
    Teodor Meleșșcanu  
     
    Senator PNL de Prahova, ministru al Apărării și fost ministru interimar al Justiției în

    guvernul
    Tăriceanu. A fost membru de vază al PDSR, ministru de Externe (1992-1996), senator de
    Prahova între 1996 și 2000. În 1996 a fondat Alianța pentru România (ApR), care în 2001
    fuzionează cu PNL. Meleșcanu s-a aflat în mijlocul unor scandaluri legate de o presupusă
    colaborare cu Securitatea, din poziția presupusă de ofițer de informații. În 2005, fostul
    diplomat Mircea Răceanu, condamnat de comuniști la moarte în 1989, a publicat o carte în
    care Teodor Meleșcanu era menționat ca fost ofițer de informații, alături de alte nume sonore
    de la vârful Ministerului de Externe, al Ministerului Apărării sau Economiei.  
     
     
     

    Candidațți Senat – Județțul Satu Mare
     
     
    1) Partidul ?ațțional Liberal
     
    Ovidiu Silaghi  
     
    Deputat, ministru pentru IMM-uri, Comerț, Turism și Profesii Liberale și președinte al
    Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Satu Mare (CCIA); în dubla calitate de
    președinte al CCIA și ministru, a inițiat repetate acte normative prin care a încercat să
    determine transferul Registrului Comerțului – cu tot cu bugetul acestuia de 48 milioane de
    euro – de la Ministerul Justiției la Camerele de Comerț, o situație de flagrant conflict de
    interese; presa reclamă o mulțime de situații în care a acționat în conflict de interese: în
    calitate de ministru și-a favorizat rude, asociați și medii liberale din Iași și Cluj;

    cumnatul
    său a fost promovat consilier al ministrului; firmele cumnatului au beneficiat de contracte

    cu
    administrația locală din Satu Mare (Direcția Copilului) dar și din Cluj (parcul industrial);
    una dintre primele firme care beneficiat de programul de finanțări nerambursabile pentru
    IMM-uri, girat de ministerul condus de Silaghi, a fost firma în care acționari erau cumnatul
    și părinții lui, în timp ce cumnatul era consilier al ministrului; presa reclamă faptul că
    ministerul sugera firmelor care candidau pentru aceste finanțări să folosească o firmă de
    consultanță din Iași; ministrul este în ancheta DNA pentru presupuse fapte de trafic de
    influență și șantaj: directorul de la Finanțe Publice Satu Mare s-a plâns că Silaghi a
    intervenit în favoarea unei firme care ar fi urmat să se ocupe de lichidarea unei companii,
    deși firma pe care o propunea practica un comision net mai mare decât firmele care făcuseră
    oferte; directorul acuză că ar fi fost amenințat de ministru cu schimbarea din funcție.

    Mașina
    primită ca parlamentar a fost folosită pentru aprovizionarea magazinului deținut de soția sa
    și sora acesteia.
     
     
     
    Candidațți Senat – Județțul Sibiu
     
     
    1) Partidul Verde Ecologist
     
    Dan Pîrnoiu  
     
    Migrator politic: PSD-PNL-PC-PVE.
     
    2) Partidul Social Democrat – Partidul Conservator
     
    Viorel Arcașș  
     
    Senator, acționar și, până în 2004, director general al Automecanica SA Mediaș, este unul
    dintre politicienii PSD cu firme datornice la stat; el este menționat într-un raport al

    Grupului
    de Investigații Politice, care a centralizat datoriile la stat ale firmelor membrilor PSD:

    238 de
    miliarde de lei vechi.  
     
    3) Partidul Democrat-Liberal
     
    Marcel Piteiu  
     
    Deputat PD-L și șef al Direcției de exploatare Romgaz SA, s-a asociat în afaceri (Matep SRL)
    cu Mircea Mureșan, ale cărui firme au câștigat licitații în valoare de aproape 88 de milioane
    de lei (aproape 26 de milioane de euro) la Romgaz SA, în perioada 2001-2007. Omul de
    afaceri Mircea Mureșan și deputatul Piteiu dețin împreună firma Matep SRL. Deputatul
    Marcel Piteiu are acțiuni la cele mai importante companii ale milionarului Gheorghe
    Călburean, Dafora SA și Condmag SA, ambele listate la bursă. Cele două companii sunt
    cliente tradiționale ale Romgaz SA. Numai Dafora a obținut contracte de peste 90 de milioane
    de euro între anii 2001-2007. După ce a devenit director la Romgaz, veniturile lui Piteiu s

    -au
    triplat comparativ cu perioada imediat anterioară.
     
     
     

    Candidațți Senat – Județțul Suceava
     
     
    1) Partidul Social Democrat – Partidul Conservator
     
    Gavril Mârza  
     
    Fost președinte al Consiliului Județean, vreme de trei mandate, până în 2008, este cercetat

    de
    DNA din 2005 și a fost trimis în judecată în mai multe procese sub acuzații de corupție și
    trafic de influență.
     
    2) Partidul România Mare
     
    Gheorghe Acatrinei  
     
    Fost senator PRM, care la data alegerilor va fi trecut cu numai patru zile de 80 de ani. A

    fost
    primar comunist, renumit pentru răutatea și duritatea lui. În afară de Partidul Comunist, a

    mai
    încercat la Partidul Român pentru Noua Societate și Partidul Moldovenilor, până să ajungă la
    PRM.
     
    3) Partidul ?ațțional Liberal
     
    Ghiorghi Cornia  
     
    Fost primar de Fălticeni din perioada 2000-2004, are la activ toate cele trei partide mari:

    PD,
    PSD, PNL. Gestionarea defectuoasă a banilor publici este principalul cap de acuzare în
    anchetele declanșate de succesorii săi la Primărie.
     
    Aurel Burciu  
     
    În cei patru ani de când susține că a intrat în politică, prorectorul Universității „Ștefan

    cel
    Mare“ a fugit din PNL în FDR-ul lui Petre Roman, unde, însă, nu s-a simțit bine și a revenit
    în PNL.
     
    4) Partidul Democrat-Liberal
     
    Orest Onofrei  
     
    A fost ales deputat, în 2004, pe listele Alianței D.A. A părăsit PNȚCD în 2003 pentru a se
    muta în barca liberală, de unde a migrat după grupul PLD Stolojan-Flutur, în PD-L, dar nu
    odată cu toată platforma disidentă, ci în vara lui 2008, la patru luni după ce a fost

    retrogradat
    din funcția de prefect în cea de subprefect și abia când Flutur a putut anunța public că

    Onofrei
    va candida pentru Senat din partea PD-L. În 2006 a fost condamnat la un an cu suspendare
    pentru accident rutier cu victime, dar a fost ulterior achitat de Curtea de Apel Iași. Într

    -o
    recentă declarație publică, Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților l-a acuzat că a obstrucționat
    aplicarea sentințelor judecătorești în cazul Fondului Bisericesc.
     
     
     
    Petru Carcalete  
     
    Șef al Inspectoratului Școlar, a fost acuzat de mai multe ori public de foștii colegi din

    PNL, ca și de eternii adversari PSD, că a primit mită la examenele de titularizare și că

    firma la care este acționar a obținut contracte de efectuare a unor lucrări în școli din

    localități cu primari PD-L.
     
    Sorin Fodoreanu  
     
    Comandor în rezervă, a fost inginerul șef al Unității de Aviație Specială care se ocupa cu
    transportul Ceaușeștilor. Din preajma „elitei“ comuniste a sărit la PNȚCD, pentru a ajunge,

    în
    acest moment, la PD-L. La funcția pe care a ocupat-o în regimul comunist există suspiciuni


    Securitatea nu i-a fost chiar străină.
     
     
     
    Candidațți Senat – Județțul Teleorman
     
     
    1) Partidul Social Democrat – Partidul Conservator
     
    ȘȘerban Mihăilescu  
     
    A fost șeful de cabinet al lui Constantin Dăscălescu, premier comunist. În mai 2006, CNSAS
    l-a găsit maior SIE în perioada 1986-1989 (cea în care a fost șeful de cabinet al lui
    Dăscălescu). Un an mai tîrziu, același CNSAS, după contestația lui Mihăilescu, decide că el
    nu a colaborat cu securitatea. Ca fost șef al Secretariatului General al Guvernului (2000-
    2004) a devenit cunoscut pentru porecla Micky Șpagă. Are dosar la DNA pentru că a cerut
    mită 11 puști de vânătoare de la consilierul său Fănel Păvălache, pentru a-l menține în
    funcție, și pentru nerespectarea regimului armelor și munițiilor. Tot Păvălache a susținut, în
    denunț, că a plătit un miliard de lei vechi pentru un post în Guvern. Susține că i-a dat

    banii
    lui Năstase, iar intermediar al afacerii a fost Micky Șpagă. A mai fost anchetat într-un

    dosar
    de DNA, dar a primit NUP în cele din urmă. Este vorba despre dosarul demarat în urma
    denunțului lui Octavian Ionescu, reprezentant al unor investitori care voiau să bage bani

    într-
    un proiect de turism pe Valea Cerbului (Prahova). Ionescu a reclamat zece funcționari
    publici cărora le-a oferit mită pentru eliberarea unor acte. Unul dintre funcționari era
    consilier guvernamental, angajat la SGG și subordonat al lui Micky. Ionescu a susținut că i-a
    făcut cadou un ceas de 2.000 de dolari lui Mihăilescu și că el știa de sumele de bani pe care
    le-a primit consilierul său.  
     
    Constantin Slăbescu  
     
    Conform unor imagini filmate cu camera ascunsă în vara acestui an, Slăbescu (la acel moment
    primar al Alexandriei) și Victor Drăgușin (atunci viceprimar, acum este primar din partea
    PSD) primeau drept cadou mai multe „atenții“, parfumuri, coniac și produse     nice,
    pentru „trucarea unei licitații“. La alegerile din 2004, același cuplu, format din Slăbescu

    și
    Drăgușin, a încercat să cumpere 4.000 de voturi pentru Năstase printr-o înțelegere cu
    coordonatorul local al campaniei Alianței. Voturile în plus pentru Năstase ar fi fost

    obținute la
    numărarea buletinelor, care ar fi fost făcută în defavoarea candidatului D.A.  
     
     
    2) Partidul Democrat-Liberal
     
    Alexandru Mocanu  
     
    ONG-urile care au format Coaliția pentru o administrație locală curată l-au trecut pe Mocanu
    pe lista lor de candidați cu probleme. Candidatul PD-L a fost acuzat că a promovat

    interesele
    familiei sale prin inițierea proiectului de lege care propunea ștergerea datoriilor de 400
    miliarde lei vechi a zece fabrici de bere. Printre acestea se număra și SC Bere și Malț
    Robema, din Roșiorii de Vede, unde soția sa era inginer-șef. Această societate avea o datorie
    de 203 miliarde de lei vechi.
     
     
     
     
    Candidațți Senat – Județțul Timișș
     
     
     
    1) Partidul ?ațțional Liberal
     
    Viorel Coifan  
     
    Fost deputat, fost consilier al prim-ministrului Călin Popescu Tăriceanu; CNSAS a comunicat
    faptul că Viorel Coifan a fost colaborator al Securității ca informator, cu precizarea că

    dosarul
    lui „Virgil“ – numele de cod al lui Coifan – a fost distrus, deci nu se poate pronunța cu

    privire
    la natura faptelor.
     
     
    2) Partidul Democrat-Liberal
     
    Cornelia Corescu  
     
    Fost director al Inspectoratului Teritorial de Muncă; presa a relatat că, din poziția sa,

    Corescu
    a cerut unor angajați ai instituției de stat să participe la renovarea unui apartament deținut

    în
    Timișoara de către fiica ministrului Muncii din acea perioadă, Gheorghe Barbu. Corescu a
    fost acuzată în presă de propriii subalterni că a comis mai multe abuzuri. A fost demisă de
    ministrul PNL Paul Păcuraru.  
     
     
    3) Partidul Social Democrat – Partidul Conservator
     
    Ilie Sârbu  
     
    Președintele Senatului; un fost lucrător al Securității a declarat că Sârbu a fost

    colaborator; în
    2003, CNSAS a emis un certificat care contrazice această afirmație; în acest interval, CNSAS
    a intrat în posesia arhivelor Securității și se va pronunța din nou, în funcție de ce alte
    documente au apărut.  
     
     
     
    Candidațți Senat – Județțul Tulcea
     
     
    1) Partidul Social Democrat – Partidul Conservator
     
     
    Trifon Belacurencu  
     
    Președinte PSD Tulcea, fost subprefect și fost președinte al Consiliului Județean, Belacurencu
    este urmărit penal de DNA pentru concesionarea fără licitație a unei amenajări piscicole de
    3.000 ha către firma Piscicola Tulcea. Transferul s-a petrecut în 2004, cînd Belacurencu era
    încă președinte al CJ Tulcea. Același Belacurencu este apropiat al unor personaje precum
    Bittner și Verbina, pe care le-a sprijint să-și dezvolte afacerile nestingherite în Delta

    Dunării.
    Totodată, presă afirmă despre Belacurencu că a „construit“ un drum fictiv în Delta Dunării,

    ca
    să găsească astfel „clienți“ pentru fondurile Ministerului Transporturilor, condus atunci de
    Miron Mitrea, dar și niște bani de la UE.  
     
    Gheorghe Carpov  
     
    Supranumit și „omul bălților“, candidatul PSD pentru Tulcea este asociat foarte des cu
    expresia „mafia subvențiilor din agricultură“. Controalele Curții de Conturi au relevat

    câteva
    lucruri cel puțin dubioase la nivelul județului Tulcea pe vremea când Carpov a fost

    directorul
    Direcției Agricole și de Dezvoltare Rurală. Astfel, Carpov este acuzat că, în timpul
    mandatului său la DADR, ar fi semnat abuziv, în calitate de ordonator de credite, acordarea

    de
    subvenții semnificative către diferite firme cu interese în agricultura locală.  
     
     
    2) Partidul ?ațțional Liberal
     
    Constantin Gabriel Obreja  
     
    Apropiat al lui Bogdan Buzăianu, fost director al Energy Holding, Obreja a fost acuzat că a
    facilitat, în calitate de consilier al primarului orașului Sulina, câștigarea mai multor

    licitații de
    concesiune a unor terenuri de către diferiți „investitori strategici“ în energia eoliană.

    Numirea
    sa în grupul „G15“ pentru gestionarea fondurilor UE, alcătuit de prefectul județului Tulcea

    la
    nivel local, este văzută ca o mișcare strategică a „băieților deștepți“ din județ.  
     
     
     
    Candidațți Senat – Județțul Vâlcea
     
     
    1) Partidul ?ațțional Liberal
     
    Emilian Frâncu  
     
    Admite că a colaborat cu Securitatea, dar precizează că nu a făcut poliție politică.
     
    2) Partidul Democrat-Liberal
     
    Veronel Rădulescu  
     
    A migrat din PSD, prin PIN, la PD-L.
     
    3) Partidul ?oua Generațție – Creșștin Democrat
     
    Ion Marin  
     
    A fost cercetat de DNA într-un dosar privind o fraudă de 780 de miliarde de lei vechi

    produsă
    BCR Novaci, fiind acuzat de utilizare a creditelor în alte scopuri, înșelăciune bancară,

    fals, uz
    de fals și asociere în vederea comiterii de infracțiuni. Potrivit anchetatorilor, Marin a

    obținut
    credite de peste 780 de miliarde lei vechi de la BCR, sucursala Novaci. Banii, dobândiți

    prin
    mijloace ilegale și cu încălcarea normelor bancare, au fost utilizați în alte scopuri decât

    cele
    pentru care fuseseră acordați. În acest dosar, Marin a fost trimis în judecată, în stare de

    arest
    preventiv, alături de fostul director al BCR Novaci și de alte persoane, pentru

    prejudicierea
    BCR prin infracțiuni asimilate celor de corupție. Ion Marin a fost arestat în luna iunie 2003

    și
    pus în libertate de Curtea de Apel Alba Iulia în ianuarie 2005. În luna iulie 2007, Ion

    Marin a
    fost achitat, iar în luna mai 2008 dosarul „BCR Novaci“ a fost restituit la DNA pentru
    refacerea rechizitoriului.
     
     

     
    Candidațți Senat – Județțul Vaslui
     
     
    1) Partidul Social Democrat – Partidul Conservator
     
    Doina Silistru  
     
    A fost acuzată de conflict de interese, atunci cînd Ordinul Geodezilor din România a

    dezvăluit
    că senatoarea Silistru a adăugat câteva cuvinte la o lege, cuvinte care i-ar fi permis

    fratelui ei,
    de meserie artilerist, să practice o meserie bănoasă: cea de topograf.
     
    Aristide Roibu  
     
    Trezorier al PSD, Roibu a lucrat cu bani mulți și nu neapărat albi. În 2006, a fost chemat la
    audieri, la DNA. Atât ca să dea declarații într-un dosar al lui Adrian Năstase (de finanțare
    ilegală a campaniei electorale din 2004), cât și într-un caz în care un om de afaceri acuza
    PSD, ca partid, că ar fi primit șpagă. În nume propriu, înainte de 2000, Roibu, soția lui și

    alți
    doi asociați și-au deschis o firmă în Elveția care lucra cu banii statului român. Roibu era
    senator. Ceea ce, tradus, înseamnă conflict de interese.
     
    2) Partidul ?ațțional Liberal
     
    Cristian David  
     
    A devenit unul dintre cei mai cunoscuți miniștri ai acestei guvernări, după ce președintele
    Băsescu a anunțat că Poliția a cumpărat, cu girul lui David, Loganuri de 70.000 de euro.
    După acest scandal, a urmat un altul: fostul șef al Agenției Naționale Antidrog, chestorul
    Pavel Abraham, a dezvăluit că, în 1995, David asista la consum de droguri în casa prietenei
    lui și e posibil să fi și consumat.
     
    Daniel Drăgan  
     
    Fost PRM-ist, Drăgan este directorul Agenției Domeniilor Statului. DNA a început urmărirea
    penală împotriva acestuia din septembrie 2008. Drăgan este acuzat de abuz în serviciu contra
    intereselor publice, cu consecințe deosebit de grave, prin care a prejudiciat ADS. Dosarul
    vizează împroprietăriri dubioase în zona de nord a Bucureștiului.
     
     
     
    Candidațți Senat – Județțul Vrancea
     
     
    1) Partidul Social Democrat – Partidul Conservator
     
    Miron Mitrea  
     
    Fost lider sindical, deputat PSD și ministru al Transporturilor, a demisionat pe 3

    septembrie
    2008 din Camera Deputaților, în urma declanșării, de către DNA, a urmăririi penale sub mai
    multe capete de acuzare. Unul se referă la pretinderea și primirea de foloase necuvenite (pe
    românește, șpagă) într-un dosar ale cărui încrengături ajung pînă la termopanele din
    Zambaccian ale lui Adrian Năstase. Mitrea mai este acuzat de abuz de funcție, instigare la
    fals în înscrisuri oficiale și uz de fals. Presa a relatat că ministerul lui Mitrea a

    repartizat
    fonduri publice disproporționat de mari în județe dominate de „baronii“ PSD (Vrancea,
    Bacău și Constanța), încălcând procedura legală de distribuire a fondurilor pentru
    infrastructură. În perioada ministeriatului Mitrea, regii cu monopol din subordinea
    Transporturilor au cumpărat reclamă pe bani publici. A vizitat DNA și pentru dosarul
    finanțării PSD în campania din 2004. Alte dosare penale pe numele lui Mitrea se referă la
    nerespectarea dispozițiilor legale la încheierea contractului pentru autostrada Bechtel, dar

    și
    la tunuri imobiliare cu terenuri ale regiilor controlate de Ministerul Transporturilor. Un
    scandal, politic, de data aceasta, a fost iscat în urma dezvăluirilor legate de modul în

    care a
    plănuit discreditarea unor adversari în celebrul caz „Mitrea și Messenger-ul“.
     
    Gică Duțță  
     
    Consilier județean, fost director al Direcției Silvice Focșani, demis pentru exploatări

    ilegale
    în 2004. Comisia de Disciplină a Regiei Naționale a Pădurilor a decis în 2005 că trecutul
    profesional nu-i permite să se mai ocupe de silvicultură pentru doi ani. Duță a atacat în
    justiție decizia și a avut câștig de cauză, dar s-a autosuspendat ca urmare a achiziționării

    unor
    mari suprafețe de pădure.
     
    2) Partidul ?ațțional Liberal
     
    Eugen Orlando Teodorovici  
     
    Secretar de stat în Ministerul Economiei și Finanțelor, membru în numeroase AGA și CA-uri
    de pe urma cărora câștigă sume fabuloase (conform declarației de avere, a încasat în 2007
    141.000 de euro), ca și soția sa, director de programe operaționale în Ministerul
    Transporturilor și membru în AGA a Companiei Naționale de Drumuri. Cu toate acestea, a
    fost unul dintre cei care au primit dreptul de a-și achiziționa, prin credit, o vilă ANL. În
    responsabilitatea lui Teodorovici se află coordonarea Trezoreriei și a Asistenței externe
    nerambursabile, adică a direcțiilor care gestionează fonduri europene – cum ar fi grantul

    ISPA
    pentru construirea podului Calafat-Vidin, atribuit constructorului de o comisie desemnată și
    aflată în subordinea soției lui Teodorovici.
     
    ?icu Mazere  
     
    Consilier județean, intrat în conștiința vrâncenilor drept țeparul care s-a dat membru al
    Corpului de Control al Președinției, „dijmuind“ lumea afacerilor locale. El însuși om de
    afaceri, negociază până la extrem, folosind, la nevoie, argumentul forței, în special când

    are
    de-a face cu adevăratele organe de control. În 2005, directorul adjunct al Direcției Sanitar
    Veterinare din județ a fost strangulat și bătut de Mazere, pentru că a dispus închiderea unui
    restaurant al său și pentru că a refuzat să demisioneze. Pe atunci, Mazere era consilier PD

    și a
    fost intens curtat de fostul șef al Vămilor, Nini Săpunaru, pentru a trece la PNL. În 2004,
    Mazere a tras focuri de armă înspre o mulțime de adversari politici (aproximativ o sută de
    simpatizanți PSD). Face parte din grupul de afaceriști focșăneni investigați într-o amplă
    operațiune de spălare de bani.
     
    3) Partidul Democrat-Liberal
     
    Sorina Plăcintă  
     
    A preluat de la FPS principalele platforme textile din Focșani, dar a fost acuzată ca a
    concediat câteva sute de salariați fără să le acorde salariile compensatorii prevăzute

    Guvern. A
    fost și în miezul unui scandal legat de nerespectarea clauzelor de privatizare.
     
    Dănuțț Popoiu  
     
    Profesor de matematică, consilier local la Focșani, fost șef al Inspectoratului Școlar

    Județean,
    fost coleg de clasă cu ministrul Varujan Vosganian; a migrat de la PNL la PD-L, via PLD,
    după ce și-a pierdut funcția de inspector școlar general, poziție din care și-ar fi angajat

    mai
    multe rude în Inspectorat. Este unul dintre cei mai căutați meditatori din Focșani,

    recunoaște
    că dă meditații particulare, dar nu a plătit niciodată impozite de pe urma acestei

    activități.  
     
     
     

     
    Omis
     
    Călin Popescu Tăriceanu* - Partidul ?ațțional Liberal  
     
     
    În timpul mandatului de ministru al Economiei din perioada guvernării CDR (1996-2000), a
    anulat o licitație pentru retehnologizarea hidrocentralei Porțile de Fier, ca să încredințeze
    direct contractul firmei (pe atunci) SULZER (devenită ulterior VA TECH); apoi, sub
    mandatele guvernelor Năstase și, respectiv, Tăriceanu, afacerea „retehnologizărilor în
    domeniul energiei“ a devenit una dintre cele mai păguboase pentru economia țării, ea fiind
    cea care a generat sintagma „băieții deștepți“. Compania VA TECH a devenit client al
    contractelor cu încredințare directă în valoare totală de peste un miliard de euro, iar
    intermediarul acestor tranzacții – Energy Holding – cel mai important operator în domeniul
    energiei, beneficiar, între altele, al unui contract de achiziție de energie ieftină (hidro)

    până
    în 2013; afacerea este subiectul unui dosar care s-a mutat, în urmă cu un an, de la DNA, la
    Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, fiind reîncadrat la „subminarea
    economiei naționale“.  
     
    Cu o lună înainte de campania electorală, Guvernul Tăriceanu a împărțit 350 de milioane de
    euro preferențial către primarii PNL și PSD din colegiile uninominale.
     
    * Candidat la Camera Deputaților în județul Ilfov, omis în lista din numărul trecut.
     
     
    Comisă
     
    De ce Cristina Pocora nu e „pătată“
     
     
     Deși este o politiciană din România, penelista Cristina Pocora are pasiuni foarte japoneze.
    Atât de japoneze încât și-a numit firma la care deține acțiuni Origami SRL (din București).
    Din acest motiv, probabil, niște jurnaliști din Ialomița au confundat firma Cristinei Pocora

    cu
    o alta, numită Origani SRL (din Galați), și au scris că politiciana penelistă nu și-a

    menționat-
    o în declarația de avere. Noi am preluat această informație în „Lista candidaților pătați“,

    dar o
    retragem acum și decretăm că, de fapt, Cristina Pocora nu numai că nu este pătată, ba
    dimpotrivă: este imaculată precum o livadă de cireși japonezi înfloriți (cel puțin din
    perspectiva criteriilor „Listei candidaților pătați“).  
     
                                      tissue.hime@yahoo.com

1 comentariu
  • Lui Ghilotina si niculaeda le place!
  • Goticul
    Goticul Pentru cei care stiu despre ce e vorba,va recomand sa va faceti cate-o copie la textul asta,s-ar putea sa dispara intocmai ca data trecuta...
    2 octombrie 2012 - Lui 1 ii place!