Motto: NecompletatStatisticiInformatii personale
|
|
Data postarii: 11.12.2014 20:28
A depus o mărturie elocventă despre puterea salvatoare a lui Dumnezeu. Ducând naţiunea într-o altă direcţie, spre o câmpie joasă ce cobora până la Marea Roşie, Moise părea că îi aşeza pe israeliţi astfel încât aceştia să fie capturaţi între munţi, aflaţi de o parte şi de al...(afiseaza tot comentariul)ta a taberei de la Pi-Hahirot, Marea Roşie şi armata lui Faraon, care înainta. Lucrurile lăsau să se înţeleagă că israeliţii erau o pradă uşoară, care putea fi capturată sau distrusă cu rapiditate.
Apoi, Dumnezeu a intervenit deschizând un drum prin Marea Roşie. Faraonul ar fi trebuit să recunoască faptul că aceasta era o manifestare a puterii invincibile a Creatorului. Departe de a proceda astfel, el şi forţele lui armate s-au năpustit după israeliţi, înecându-se când Dumnezeu a făcut ca marea să revină la poziţia ei normală. Relatarea din Exodul nu precizează cum a realizat Dumnezeu aceste fapte de putere. Le putem numi pe bună dreptate miracole, deoarece aceste acţiuni şi sincronizarea lor depăşesc puterea de control a omului. Bineînţeles, aceste acţiuni nu îl depăşeau pe Cel care a creat deopotrivă universul şi legile lui.(revenire la forma initiala)
|
|
|
Data postarii: 11.12.2014 18:56
Sau mai degraba, stiinta folosita de Dumnezeu, careia noi ii spunem miracol, este peste capacitatea noastra de intelegere
|
|
|
Data postarii: 08.11.2014 19:18
Este în ființa noastră să fim religioși. Ne naștem așa, însă dacă ne menținem așa e o chestiune de educație, mediu conjunctură, experiențe.
Ce este sigur însă e că nu peste mult timp, aliatul de bază al religiei, adică politica, îi va întoarce spatele celei pe care carte Scrip...(afiseaza tot comentariul)turile o numesc:"marea prostituată"-Apocalipsa capitolul 17. În linii mari, acesta va fi sfârșitul organizațiilor religioase asa cum le cunoastem acum. Dar, dorința omului de a se închina Divinitații va rămâne, atât timp cât va exista omenirea, deoarece e o parte intrisecă a noastră.(revenire la forma initiala)
|
|
|
Data postarii: 11.10.2014 19:05
Domnule "Hot Brain" :). Aceste studii arată ca omul poate fi conștient și după ce inima nu mai bate, ca poate revitalizat, nicidecum ca omul ar avea un suflet nemuritor.
Ca un subiect de analiză va propun un verset din Eclesiastul 3:19,Biblia Ortodoxa:" Căci soarta omului şi soarta dobitocu...(afiseaza tot comentariul)lui este aceeaşi: precum moare unul, moare şi celălalt şi toţi au un singur duh de viată, iar omul nu are nimic mai mult decât dobitocul." Cum explicați? Numai bine!(revenire la forma initiala)
|
|
|
Data postarii: 28.08.2014 19:27
Au fost impresionaţi de această minunată şi fragilă sferă care gravitează pe orbita ei în jurul soarelui, arătând că omenirea trebuie să-i preţuiască frumuseţea şi să-i poarte de grijă. După ce pentru prima dată a privit din spaţiu pământul, astronautul Edgar Mitchell a transm...(afiseaza tot comentariul)is la Houston prin radio următoarele: „Arată ca o strălucitoare bijuterie colorată în albastru şi alb . . . legată cu voaluri albe, uşor spiralate . . ., ca o mică perlă într-o adâncă şi întunecată mare a misterelor“. Astronautul Frank Borman a mărturisit şi el următoarele: „Avem o planetă atât de frumoasă. . . . Cel mai mult mă nedumireşte de ce oare nicicum nu putem preţui ceea ce avem“. Unul dintre astronauţii care au zburat pe lună cu Apollo 8 a declarat: „Oriîncotro priveam în întregul univers, singurul punct colorat era pământul dinapoia noastră. Acolo puteam vedea albastrul magnific al mărilor, nuanţele cafenii şi brune ale pământului şi albul norilor. . . . Era cel mai frumos lucru ce se putea vedea pe toată întinderea cerurilor. Oamenii de aici, de pe pământ, nu-şi dau seama ce posedă“.
Realitatea demonstrează că această afirmaţie este adevărată: oamenii nu îşi dau seama ce bogăţie posedă. În loc să îngrijească acest cadou primit de la Dumnezeu, omenirea îl poluează şi îl distruge. Iar astronauţii au văzut şi aceasta. Paul Weitz, comandantul primului zbor al navetei spaţiale Challenger, a mărturisit că stricăciunea pe care omul i-a pricinuit-o atmosferei pământului este „înspăimântătoare“ atunci când este văzută din spaţiu. „Din nefericire, Terra va deveni în scurt timp o planetă gri.“ El a mai adăugat următoarele: „Ce înseamnă aceasta? Că ne murdărim propriul nostru cuib“.(revenire la forma initiala)
|
|
|
Data postarii: 28.08.2014 19:25
Dar asa cere senzaționalismul: titluri pompoase
Adevărul este ca Pământul este și va rămâne o planetă unică.
Biologul Lewis Thomas, autor a numeroase lucrări, a publicat în revista ştiinţifică Discover aceste sincere cuvinte elogioase referitoare la pământ:
„Cel mai uluitor mir...(afiseaza tot comentariul)acol, cea mai excepţională structură pe care o cunoaştem până acum în întregul univers, cea mai mare dintre toate enigmele cosmologice şi ştiinţifice, care scapă tuturor tentativelor noastre de-a o elucida, este pământul. Noi abia acum am început să înţelegem cât este el de uimitor şi de minunat; el ne provoacă stupefacţie; în albastrul său veşmânt atmosferic, este cea mai uluitoare dintre planetele care gravitează în jurul soarelui; pământul îşi fabrică şi îşi respiră propriul său oxigen, fixează în sol azotul din aer, determinându-şi el însuşi climatul la suprafaţa pădurilor lui tropicale, îşi construieşte propria carapace din elemente vii: stânci calcaroase, recife de corali, fosile ale formelor de viaţă din trecut, acum acoperite de straturi de viaţă din prezent, răspândite împreună pretutindeni pe glob“.(revenire la forma initiala)
|
|
|
Data postarii: 25.08.2014 18:54
Chiar şi atunci când eşti nervos sau dezamăgit, disciplinarea pe care le-o administrezi copiilor trebuie să vădească iubire şi grijă pentru binele lor de durată. Disciplinarea presupune sfaturi, corectare, educare şi pedepse, când este necesar.
În plus, disciplinarea se dovedeşte mult...(afiseaza tot comentariul) mai eficientă când tatăl îşi laudă copiii cu regularitate. Un proverb antic afirmă: „Ca nişte mere de aur în vase de argint sculptate, aşa este un cuvânt spus la momentul potrivit“ (Proverbele 25:11). Laudele îmbogăţesc personalitatea unui copil. Copiii înfloresc când acţiunile lor sunt remarcate şi apreciate. Un tată care caută ocazii de a-şi lăuda copiii îi va ajuta să dezvolte mai multă încredere de sine şi să nu renunţe să facă ce este bine.
Principiu biblic: „Taţilor, nu-i exasperaţi pe copiii voştri, ca să nu se descurajeze“ (Coloseni 3:21).(revenire la forma initiala)
|
|
|
Data postarii: 25.08.2014 18:53
1. Fă-ţi timp pentru familie
Cum le arăţi copiilor tăi că sunt importanţi pentru tine? Cu siguranţă, faci multe lucruri pentru ei, inclusiv sacrificii ca să le asiguri hrana necesară şi o locuinţă corespunzătoare. Nu ai acţiona astfel dacă copiii tăi nu ar fi importanţi pentru t...(afiseaza tot comentariul)ine. Cu toate acestea, dacă nu petreci suficient timp cu ei, ar putea trage concluzia că pui mai mult preţ pe locul de muncă, pe prieteni sau pe hobby-uri.
Când ar fi bine ca un tată să înceapă să petreacă timp cu copilul său? Mama începe să formeze o legătură cu micuţul încă de când acesta se află în pântece. La aproximativ 16 săptămâni de la concepere, un făt poate auzi. Acesta e momentul ca şi tatăl să pună bazele unei relaţii unice cu copilul său nenăscut. El poate să-i asculte bătăile inimii, să-i simtă mişcările, să-i vorbească şi chiar să-i cânte.
Principiu biblic: În timpurile biblice, bărbaţii se implicau personal în educarea copiilor lor. Taţii erau încurajaţi să petreacă timp cu ei cu regularitate, aşa cum reiese din cuvintele exprimate în Biblie în Deuteronomul 6:6, 7: „Aceste cuvinte pe care ţi le poruncesc astăzi să fie în inima ta, să le inculci fiului tău şi să vorbeşti despre ele când eşti acasă şi când umbli pe drum, când te culci şi când te scoli“.
2. Învaţă să comunici eficient
Pentru a comunica eficient cu copiii tăi, trebuie să fii un bun ascultător. Trebuie să înveţi să asculţi fără a reacţiona exagerat.
Dacă copiii cred că îţi vei ieşi repede din fire şi îi vei judeca, nu vor avea tragere de inimă ca să-ţi vorbească despre sentimentele lor. Dacă însă îi asculţi în mod calm, le vei arăta că eşti sincer interesat de ei, iar ei, la rândul lor, vor fi probabil mai dispuşi să-ţi dezvăluie preţioasele lor gânduri şi sentimente.
Principiu biblic: Înţelepciunea practică din Biblie s-a dovedit utilă în multe aspecte ale vieţii de zi cu zi. Iată, de pildă, ce se spune în Iacov 1:19: „Orice om trebuie să fie prompt la ascultare, încet la vorbire, încet la mânie“. Taţii care aplică acest principiu biblic pot să comunice mai bine cu copiii lor.(revenire la forma initiala)
|
|
|
Data postarii: 25.08.2014 11:32
În primul rând, Galilei n-a contestat niciodată Biblia. Însă el a pus la îndoială învăţăturile Bisericii. Un autor de cărţi religioase a făcut următoarea observaţie: „Se pare că lecţia pe care o învăţăm de la Galilei nu este aceea că Biserica a ţinut cu prea multă tărie l...(afiseaza tot comentariul)a adevărurile biblice, ci, dimpotrivă, că n-a ţinut suficient de mult la ele“. Permiţând filozofiei greceşti să-i influenţeze teologia, Biserica s-a plecat în faţa tradiţiei în loc să urmeze învăţăturile Bibliei.(revenire la forma initiala)
|
|
|
Data postarii: 25.08.2014 11:30
În secolul al XIII-lea a apărut un alt element care a dus la conflictul dintre Galilei şi Biserică, şi anume autoritatea religioasă a catolicului Toma d’Aquino (1225–1274). D’Aquino avea un respect deosebit pentru Aristotel, pe care îl numea Filozoful. Timp de cinci ani, el s-a strădui...(afiseaza tot comentariul)t să împletească filozofia lui Aristotel cu învăţăturile Bisericii. Pe timpul lui Galilei, spune Wade Rowland în cartea Galileo’s Mistake, „teologia lui d’Aquino era un hibrid între aristotelism şi gândirea creştină şi devenise o dogmă fundamentală a Bisericii de la Roma“. Să nu uităm că atunci nu exista o comunitate ştiinţifică independentă. În mare parte, învăţământul era controlat de Biserică. Aceasta era considerată autoritate atât în materie de religie, cât şi în materie de ştiinţă.
În acest context a avut loc confruntarea dintre Biserică şi Galilei. Chiar înainte de a studia astronomia, Galilei scrisese un tratat despre mişcare, în care punea la îndoială multe dintre afirmaţiile respectatului Aristotel. Totuşi, așa cum am mai spus, ceea ce a dus în 1633 la judecarea lui Galileo Galilei de către Inchiziţie a fost insistenţa cu care el a susţinut heliocentrismul şi afirmaţia că această teorie era în armonie cu Scripturile.(revenire la forma initiala)
|
|
|
Data postarii: 25.08.2014 11:28
Semințele conflictului dintre Galilei şi Biserica Catolică fuseseră semănate cu secole înainte de naşterea lui Copernic şi a lui Galilei. Concepţia că pământul se află în centrul universului, sau geocentrismul, a fost adoptată de vechii greci, iar notorietatea ei se datorează filozof...(afiseaza tot comentariul)ului Aristotel (384–322 î.e.n.) şi astronomului-astrolog Ptolemeu (sec. al II-lea e.n.).
Concepţia lui Aristotel despre univers a fost influenţată de gândirea matematicianului şi filozofului grec Pitagora (sec. al VI-lea î.e.n.). Adoptând punctul de vedere al lui Pitagora, conform căruia cercul şi sfera sunt forme geometrice perfecte, Aristotel credea că cerurile erau alcătuite din mai multe sfere în sfere, aşezate asemenea foiţelor de ceapă. Fiecare sferă era de cristal, iar pământul se afla în centru. Stelele se mişcau circular, mişcarea lor fiind imprimată de sfera cea mai îndepărtată de centru, considerată a fi locul puterii divine. De asemenea, Aristotel susţinea că soarele şi celelalte corpuri cereşti sunt perfecte, fără defect şi nesupuse schimbării.
Concepţia lui Aristotel era rodul unor raţionamente filozofice, nu ştiinţifice. Un pământ care se mişcă, îşi imagina el, ar fi o sfidare a logicii. De asemenea, Aristotel respingea ideea de vid, sau spaţiu, deoarece credea că un pământ care se mişcă ar fi supus frecării, iar fără aplicarea în mod constant a unei forţe s-ar opri. Întrucât concepţia lui Aristotel părea logică în contextul cunoştinţelor din acea vreme, ea a rezistat aproape 2 000 de ani. Chiar şi în secolul al XVI-lea, filozoful francez Jean Bodin a exprimat această opinie, larg acceptată pe timpul său: „Nici un om raţional sau cu un minim de cunoştinţe de fizică nu şi-ar imagina vreodată că pământul, masiv şi greoi . . ., se roteşte în jurul axei sale şi în jurul soarelui; căci la cea mai mică mişcare a pământului am vedea prăbuşindu-se oraşe, fortăreţe şi munţi“.(revenire la forma initiala)
|
|
|
Data postarii: 25.08.2014 11:27
A urmat apoi astronomul, matematicianul şi fizicianul italian Galileo Galilei (1564–1642), şi el catolic. Cu ajutorul lunetelor pe care le construise folosindu-se de nişte lentile abia inventate, Galilei a reuşit să vadă pe bolta cerească detalii pe care nimeni nu le mai văzuse până la e...(afiseaza tot comentariul)l. Observaţiile sale i-au întărit convingerea că teoria lui Copernic era corectă. De asemenea, Galilei a observat pete pe suprafaţa soarelui, numite astăzi pete solare, ceea ce punea la îndoială o altă importantă concepţie religioasă şi filozofică a vremii, şi anume că soarele nu este supus schimbării sau descompunerii.
Spre deosebire de Copernic, Galilei şi-a expus ideile cu mult curaj şi îndrăzneală, făcând aceasta într-un climat religios ostil, deoarece pe timpul său Biserica Catolică se opunea în mod deschis teoriei lui Copernic. De aceea, când Galilei a susţinut teoria heliocentrică, spunând totodată că ea este în armonie cu Biblia, Biserica l-a acuzat de erezie.Cu replicile şi cu sarcasmul său usturător, Galilei şi-a făcut în mod inutil duşmani dintre oameni influenţi. În plus, susţinând că teoria heliocentrică este în armonie cu Biblia, el şi-a asumat rolul de autoritate în materie de religie, ceea ce a supărat şi mai mult Biserica.
Galilei a mers la Roma pentru a-şi apăra cauza, însă fără succes. În 1616, Biserica i-a ordonat să nu mai promoveze ideile lui Copernic. Pentru un timp, Galilei a fost redus la tăcere. Apoi, în 1632, a publicat o altă lucrare în favoarea concepţiei coperniciene. Chiar în anul următor, Inchiziţia l-a condamnat pe Galilei la închisoare pe viaţă. Însă, din consideraţie pentru vârsta sa înaintată, pedeapsa i-a fost imediat comutată în arest la domiciliu.
Mulţi consideră conflictul lui Galilei cu Biserica drept o mare victorie a ştiinţei asupra religiei şi, prin extensie, asupra Bibliei. Dar, aşa cum vom vedea, această concluzie simplistă scapă din vedere multe fapte.(revenire la forma initiala)
|
|
|
Data postarii: 25.08.2014 11:24
Vă respect munca ce o depuneți aici și apreciez ca sunteți unii dintre editorii care nu apelați la titluri senzaționaliste pentru a va promova articolele. Totuși, consider că munca de jurnalist pretinde cercetare și echidistanță pentru ca informațiile prezentate să fie corecte și să p...(afiseaza tot comentariul)rezinte realitatea.
Ați afirmat în acest articol:"Dar descoperirile nu concordau cu sfanta scriptura, care spune ca "Pamantul este tare si nu se clatina" sau ca "Soarele rasare, apune si alearga din nou spre locul de unde a rasarit". Prin acesta induceți ideea ca Biblia e carte depășită care nu concordă cu știința. Nimic mai FALS! Dacă ați fi făcut cercetări mai minuțioase pentru acest articol v-ați fi dat seama ca însuși Galileo v-ar fi contrazis afirmația.
Ceea ce a dus în 1633 la judecarea lui Galileo Galilei de către Inchiziţie a fost insistenţa cu care el a susţinut heliocentrismul şi afirmaţia că această teorie era în armonie cu Scripturile.
În apărarea sa, Galilei şi-a exprimat credinţa fermă în Biblie, pe care o considera Cuvântul inspirat al lui Dumnezeu. El a mai spus că Biblia a fost scrisă pentru oameni de rând şi că pasajele care fac referire la mişcarea aparentă a soarelui nu trebuie înţelese literal. Argumentele sale au fost însă zadarnice. Pentru că n-a acceptat o interpretare a Scripturilor bazată pe filozofia greacă, Galilei a fost condamnat. Abia în 1992, Biserica Catolică a recunoscut oficial că sentinţa dată lui Galilei a fost o eroare.
Cam așa stau lucrurile, acesta este realitatea. Problema nu sunt Sfintele Scripturile,care concordă cu știința, ci interpretare Bisericii Catolice asupra Bibliei, o interpretare deformata din cauza filozofiei grecești.
Cât despre exprimarea Sfintelor Scripturi, "Soarele rasare, apune si alearga din nou spre locul de unde a rasarit" vă reamintesc că și noi ne exprimăm la fel în secolul 21, însă nu luăm aceste expresii literar.
Revenind la Galileo Galilei, cum a ajuns el în conflict cu Biserica Catolică, nu cu Biblia? În următoarele comentarii voi prezenta câteva realități istorice(revenire la forma initiala)
|
|
|
Data postarii: 24.08.2014 20:16
Distrugerea neaşteptată a oraşului Pompei ne îndeamnă la meditare. Conform dovezilor, miile de persoane care au pierit aici nu au reacţionat suficient de prompt la semnalele de avertizare ale iminentului dezastru: repetate cutremure, erupţii ale vulcanului şi îngrozitoarea ploaie de lapili....(afiseaza tot comentariul) Ei au stat pe gânduri probabil fiindcă nu au vrut să renunţe la viaţa confortabilă pe care o duceau şi la bogăţiile pe care le posedau. Probabil că au sperat că pericolul va trece sau că vor avea suficient timp să fugă în caz că lucrurile se vor înrăutăţi. Din nefericire, s-au înşelat.
Scripturile ne fac de cunoscut faptul că în prezent lumea trece printr-o situaţie asemănătoare. Societatea coruptă în care trăim s-a înstrăinat de Dumnezeu. Ea urmează să fie înlăturată pe neaşteptate (2 Petru 3:10–12; Efeseni 4:17–19). Toate dovezile indică faptul că acest timp este aproape (Matei 24:3–42; Marcu 13:3–37; Luca 21:7–36). În plus, rămăşiţele jalnice ale oraşului Pompei depun o mărturie tăcută care demonstrează câtă nebunie este în faptul de a fi nehotărât.
Sursa acestor informatii compilate: http://wol.jw.org/ro/wol/s/r34/lp-m?q=pompei&p=par(revenire la forma initiala)
|
|
|
Data postarii: 24.08.2014 20:14
Nici măcar discreţia cu care era înconjurată viaţa particulară a locuitorilor oraşului Pompei nu a rezistat privirilor indiscrete ale contemporanilor noştri. O femeie moartă, plină de bijuterii minunate, stă în braţele unui gladiator aflat în baraca lui. Uşile caselor şi ale magazine...(afiseaza tot comentariul)lor au rămas larg deschise. Se văd bucătării, parcă abandonate cu numai câteva minute în urmă, cu oalele pe vatră, cu pâinea necoaptă rămasă încă în cuptor şi cu vase mari, sprijinite de perete. Există camere decorate cu forme de ipsos splendid lucrate, cu pereţi cu picturi şi mozaicuri, în care cei bogaţi benchetuiau nestingheriţi, folosind cupe şi vase de argint de un rafinament surprinzător. Grădini interioare liniştite sunt înconjurate de colonade şi împodobite cu fântâni arteziene încântătoare, care au amuţit de mult timp. Se mai pot vedea statuete de marmură şi de bronz de o desăvârşită măiestrie, precum şi altare ale zeilor casei.
Însă modul de viaţă al majorităţii era mult mai modest. Mulţi care nu aveau posibilităţi să gătească acasă frecventau diferite taverne. Acolo, fără să plătească mult, puteau să bârfească, să joace jocuri de noroc sau să-şi cumpere mâncare şi băutură. Unele dintre aceste locuri aveau, probabil, o reputaţie proastă deoarece, după ce le serveau consumatorilor băuturi, ospătăriţele, de cele mai multe ori sclave, lucrau ca prostituate. Pe lângă nenumăratele taverne de acest fel, săpăturile au scos la lumină numeroase alte locuri de proastă reputaţie, deseori identificate după desene şi inscripţii de o obscenitate crasă.(revenire la forma initiala)
|
|
|
Data postarii: 24.08.2014 20:12
Oraşul Pompei depune o mărturie elocventă despre fragilitatea vieţii în faţa forţelor naturii. Spre deosebire de alte descoperiri arheologice din lume, ruinele oraşului Pompei şi împrejurimile lui oferă un instantaneu care le dă erudiţilor şi curioşilor de astăzi posibilitatea să ex...(afiseaza tot comentariul)amineze îndeaproape viaţa de zi cu zi din secolul I e.n.
Bogăţia regiunii se datora îndeosebi agriculturii, industriei şi comerţului. Cu o mână de lucru intensivă — sclavi şi oameni liberi plătiţi cu ziua —, terenul fertil dădea roade bogate. Multe dintre activităţile oraşului erau legate de comerţul cu produse alimentare. Toţi cei care vizitează oraşul Pompei pot vedea şi acum morile cu care se măcina porumbul, piaţa de zarzavaturi şi magazinele vânzătorilor de fructe şi de vinuri. Puteţi vedea clădirile folosite cândva pentru comerţ, pentru prelucrarea lânii şi a pânzei de in şi pentru torsul şi ţesutul pânzei la scară industrială. Cu zeci de alte mici industrii, începând de la atelierele bijutierilor până la fierării —, aceste clădiri şi case formau laolaltă un oraş.
Străzile înguste, cândva aglomerate, sunt pavate cu blocuri de piatră. De o parte şi de alta sunt mărginite de trotuare înalte şi de fântâni publice alimentate printr-un sistem ingenios de apeducte. Un detaliu deosebit de interesant poate fi văzut la colţurile străzilor principale. Asemenea predecesoarelor antice ale trecerilor de pietoni moderne, blocuri mari de piatră aşezate în mijlocul străzilor le permiteau pietonilor să treacă fără să-şi ude picioarele pe timp de ploaie. Toţi cei care mergeau cu carul prin oraş trebuiau să aibă o anumită îndemânare ca să evite aceste pietre mari. Iată-le! Sunt încă acolo! Nimic nu s-a schimbat!(revenire la forma initiala)
|
|
|
Data postarii: 24.08.2014 20:11
În Herculaneum, la câţiva kilometri de Pompei, cei care nu au fugit imediat s-au trezit prinşi în cursă. Mulţi au luat-o la fugă spre ţărm, probabil sperând să scape pe mare, dar un cutremur violent a făcut imposibilă lansarea bărcilor la apă. Săpăturile recente făcute pe antica p...(afiseaza tot comentariul)lajă de la Herculaneum au scos la lumină peste 300 de schelete. În timp ce căutau refugiu sub o terasă cu vedere spre mare, aceşti oameni au fost îngropaţi de vii sub valuri îngrozitoare de noroi şi grohotiş vulcanic. Şi aici mulţi au încercat să-şi salveze bunurile cele mai de preţ: podoabe de aur, vase de argint, o trusă completă de instrumente chirurgicale, toate rămase încă acolo, de nici un folos, lângă rămăşiţele proprietarilor lor.(revenire la forma initiala)
|
|
|
Data postarii: 24.08.2014 20:07
Ca să-şi salveze viaţa, cei care au ezitat au trebuit să fugă pe deasupra stratului de cenuşă de lavă format între timp. Au rămas acolo unde au căzut, sufocaţi de gazele toxice inhalate şi acoperiţi de o ploaie nesfârşită de cenuşă fină. Rămăşiţele lor jalnice, cu bunurile lo...(afiseaza tot comentariul)r de preţ alături, au fost găsite secole mai târziu. Oraşul şi locuitorii lui au fost îngropaţi sub un strat de cenuşă înalt de peste 6 metri.
Şi totuşi, graţie acelei ploi fatale, chiar şi locuitorii oraşului au ieşit din nou la lumină.Turnând ipsos în vidul rămas în cenuşă după ce carnea s-a descompus, arheologii ne-au dat posibilitatea să vedem ultimele gesturi agonizante ale neajutoratelor victime: „o femeie tânără stând întinsă şi ţinându-şi capul aşezat pe braţ; un bărbat care şi-a acoperit gura cu o batistă care nu putea împiedica inhalarea prafului şi a gazelor toxice; servitorii de la Băile Forum căzuţi în poziţii de neînchipuit în urma convulsiilor şi a spasmelor datorate asfixierii; . . . o mamă care îşi ţine strâns la piept fetiţa într-o ultimă îmbrăţişare inutilă, care îţi inspiră milă“. — Archeo.(revenire la forma initiala)
|
|
|
Data postarii: 24.08.2014 20:04
Vulcanul a scuipat o coloană de gaz, magmă şi grohotiş, care a întunecat văzduhul şi a provocat o ploaie înspăimântătoare de cenuşă şi lapili (fragmente mici de lavă). În două zile Pompeiul şi o mare parte din regiunea din jur erau acoperiţi cu un strat gros de doi metri şi jumă...(afiseaza tot comentariul)tate. În timp ce cutremure violente au continuat să zdruncine pământul, un uriaş nor de gaze toxice, invizibile, dar ucigătoare a învăluit oraşul, parcă într-o îmbrăţişare fatală. În timp ce Pompeiul era îngropat încet, Herculaneum-ul a dispărut într-o clipă. Potrivit cărţii Riscoprire Pompei (Redescoperirea Pompeiului), oraşul Herculaneum s-a scufundat sub o masă de „noroi şi grohotiş vulcanic la o adâncime de două zeci şi doi de metri lângă ţărm“.
Cei aproximativ 15 000 de locuitori au reacţionat în moduri diferite. Au reuşit să se salveze numai cei care au fugit imediat. Unii însă, nevrând să-şi abandoneze casele şi tot ce era în ele, au rămas pe loc, sperând să evite pericolul. Alţii, preocupaţi să-şi scape lucrurile de valoare, au ezitat înainte să fugă, pentru ca, în cele din urmă, să fie striviţi de acoperişurile caselor lor, care s-au prăbuşit sub greutatea cenuşii.
Un astfel de exemplu este proprietăreasa „casei lui Faunus“, care se pare că nu a vrut să-şi abandoneze bogăţiile. „În mare grabă — afirmă Robert Étienne în cartea sa La vie quotidienne à Pompéi (Viaţa cotidiană în Pompei) —, stăpâna casei şi-a adunat bijuteriile cele mai preţioase — brăţări de aur în formă de şarpe, inele, agrafe şi cercei de aur, o oglindă de argint, o geantă plină cu monede de aur — şi s-a pregătit să fugă.“ Îngrozită probabil de cenuşa care cădea, a rămas înăuntru. „După puţin timp — continuă Étienne —, tavanul s-a prăbuşit, îngropând-o pe nefericita femeie cu comorile ei cu tot.“ Alţii au fost asfixiaţi de gazele toxice care pătrundeau pretutindeni.(revenire la forma initiala)
|
|
|
Data postarii: 24.08.2014 20:02
BUCĂTĂRII cu oale pe vatră, magazine bine aprovizionate, fântâni secate, străzi intacte — toate au rămas nemişcate din loc, într-un oraş fără locuitori, gol şi pustiu. Acesta este Pompeiul, locul unde timpul parcă a stat în loc.
Totul a rămas exact aşa cum a fost cu peste 1 900...(afiseaza tot comentariul) de ani în urmă, în acea zi catastrofală, când Muntele Vezuviu, vulcanul care domină golful Napoli, a erupt. El a îngropat în cenuşă şi lavă oraşele Pompei, Herculaneum, Stabiae, precum şi împrejurimile lui.
„Anticii — se arată în cartea Pompei — aveau doar o vagă idee despre natura vulcanică a Vezuviului şi erau obişnuiţi să-l considere un munte înverzit, pe care pădurile dese alternau cu viile încântătoare.“ Dar în ziua de 24 august a anului 79 e.n., după o linişte de mai mulţi ani, muntele s-a trezit printr-o explozie înfricoşătoare.(revenire la forma initiala)
|
Traversarea Mării Roșii
Postat 11 decembrie 2014
A depus o mărturie elocventă despre puterea salvatoare a lui Dumnezeu. Ducând naţiunea într-o altă direcţie, spre o câmpie joasă ce cobora până la Marea Roşie, Moise părea că îi aşeza pe israeliţi astfel încât aceştia să fie capturaţi între munţi, aflaţi de o parte şi de alta a taberei de la Pi-Hahi...
la Stire: Despartirea Marii Rosii de catre Moise, fictiune sau adevar? Iata ce spune stiinta (Video)
In Biblie se vorbeste despre fuga israelitilor de urmaritorii egipteni si miracolul despartirii Marii Rosii de catre Moise, ce i-a condus printr-un culoar aparut pe fundul apei. Acum, o cercetare arata ca acest eveniment a fost posibil din punct de vedere...
@hotbrain
Postat 11 decembrie 2014
Sau mai degraba, stiinta folosita de Dumnezeu, careia noi ii spunem miracol, este peste capacitatea noastra de intelegere
la Stire: Despartirea Marii Rosii de catre Moise, fictiune sau adevar? Iata ce spune stiinta (Video)
In Biblie se vorbeste despre fuga israelitilor de urmaritorii egipteni si miracolul despartirii Marii Rosii de catre Moise, ce i-a condus printr-un culoar aparut pe fundul apei. Acum, o cercetare arata ca acest eveniment a fost posibil din punct de vedere...
Religia nu va dispărea niciodată
Postat 8 noiembrie 2014
Este în ființa noastră să fim religioși. Ne naștem așa, însă dacă ne menținem așa e o chestiune de educație, mediu conjunctură, experiențe. Ce este sigur însă e că nu peste mult timp, aliatul de bază al religiei, adică politica, îi va întoarce spatele celei pe care carte Scripturile o numesc:"marea...
la Stire: Savant celebru: Religia ar putea sa dispara intr-o singura generatie
Cosmologul si fizicianul Lawrence M. Krauss crede ca religia ar putea sa dispara - sau cel putin sa fie indepartata din societate la scara larga - intr-o singura generatie. Savantul a vorbit, printre altele, si despre cum ar trebui schimbat felul in ca...
Sunteți un pic prea entuziast
Postat 11 octombrie 2014
Domnule "Hot Brain" :). Aceste studii arată ca omul poate fi conștient și după ce inima nu mai bate, ca poate revitalizat, nicidecum ca omul ar avea un suflet nemuritor. Ca un subiect de analiză va propun un verset din Eclesiastul 3:19,Biblia Ortodoxa:" Căci soarta omului şi soarta dobitocului est...
la Stire: Dovezi ale vietii dupa moarte, obtinute de oamenii de stiinta
Un studiu complex realizat de catre oamenii de stiinta de la Universitatea din Southampton, Marea Britanie, prezinta dovezi ale vietii dupa moarte. Cercetatorii au descoperit ca in experientele din apropierea mortii oamenii pot ramane constienti, intr-...
Astronauţii care au înconjurat pământul
Postat 28 august 2014
Au fost impresionaţi de această minunată şi fragilă sferă care gravitează pe orbita ei în jurul soarelui, arătând că omenirea trebuie să-i preţuiască frumuseţea şi să-i poarte de grijă. După ce pentru prima dată a privit din spaţiu pământul, astronautul Edgar Mitchell a transmis la Houston prin radi...
la Stire: Descoperire epocala: O lume extraterestra precum Pamantul, cu nori de apa (Video)
Astronomii de la Institutul de Stiinte Carnegie din Washington au anuntat o descoperire epocala: s-a gasit pentru prima data o lume extraterestra cu nori de apa, precum Pamantul, dincolo de sistemul nostru solar. Descoperirea a fost facuta pe o pitica ...